Raport ONU: Schimbările climatice vor duce în următorii 30 de ani la criză de apă, foamete și la dispariția unor specii

La o creștere a temperaturii cu 2 grade Celsius, până la 80 de milioane de persoane din lume vor suferi de foamete până în 2050 şi alte 130 de milioane ar putea ajunge la sărăcie extremă în decurs de zece ani, avertizează un proiect de raport al specialiştilor de la GIEC (Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei, organism al ONU), potrivit AFP.

Indiferent de ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul devastator al încălzirii globale asupra naturii şi umanităţii se va accelera, se arată în raportul GIEC, şi va deveni extrem real înainte de 2050, ducând la o penurie de apă, exod de populații, malnutriție și dispariția anumitor specii.

Între speranță și apocalipsă

„Viaţa pe Pământ se poate reface după schimbări climatice majore, evoluând spre noi specii şi creând noi ecosisteme”, notează rezumatul tehnic de 137 de pagini al experților GIEC, care mai precizează că omenirea nu poate realiza acest lucru.

Proiectul de raport, redactat de sute de oameni de ştiinţă ai Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei, oscilează între un ton apocaliptic şi speranţa oferită oamenilor de a-şi schimba destinul prin luarea de măsuri imediate şi drastice.

Raportul de evaluare are 4.000 de pagini și este mult mai alarmist decât precedentul din 2014. Scopul lui este de a influența deciziile politice privind lupta împotriva schimbărilor climatice.

Chiar dacă principalele sale concluzii nu se vor schimba, varianta oficială a raportului va fi publicată abia în februarie 2022, după aprobarea sa prin consens de către cele 195 de state membre.

Cu toate acestea, unii oameni de știință semnalează că e prea târziu dacă raportul se publică la începutul anului viitor, având în vedere că pentru sfârșitul lui 2021 sunt programate reuniuni internaţionale cruciale privind climă şi biodiversitatea, precum Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021 (COP 26), care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow.

Printre cele mai importante concluzii ale sale se numără o reducere a pragului peste care încălzirea globală poate fi considerată acceptabilă.

Prin semnarea Acordului de la Paris în 2015, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius – ideal 1,5 grade Celsius – în comparaţie cu era preindustrială.

GIEC estimează că, de acum înainte, depăşirea cu 1,5 grade Celsius ar putea antrena „treptat, consecinţe grave, timp de secole, uneori ireversibile”.

Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, probabilitatea ca acest prag de 1,5 grade Celsius pe parcursul unui an să fie depăşit până în 2025 este de 40%.

„Ce e mai rău urmează să vină, cu implicaţii asupra vieţii copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mari decât asupra noastră”, scrie GIEC.

Animale şi o mulțime de soiuri de plante riscă să dispară

Clima s-a schimbat deja. În timp ce creşterea temperaturilor medii de la mijlocul secolului al XIX-lea a atins 1,1 grade Celsius, efectele sunt deja grave şi vor fi din ce în ce mai violente, chiar dacă emisiile de CO2 vor fi reduse.

În acest condiții, fiinţele vii, umane sau nu, cel mai puţin vinovate pentru aceste emisii sunt, în mod ironic, cele care vor suferi cel mai mult. În plus, pentru unele animale şi soiuri de plante, poate fi chiar prea târziu.

„Chiar şi la creștere cu doar 1,5 grade Celsius, condiţiile de viaţă se vor schimba dincolo de capacitatea anumitor organisme de a se adapta”, subliniază raportul, menţionând recifele de corali de care depinde jumătate de miliard de persoane.

Printre speciile în pericol se numără animalele din Arctica, un teritoriu care se încălzeşte de trei ori mai rapid decât media. Aici, pot dispărea şi modurile de viaţă ancestrale ale oamenilor care trăiesc în strânsă legătură cu gheaţa, cum ar fi eschimoșii.

„În toate sistemele de producţie a alimentelor, pierderile bruşte se intensifică”, observă, de asemenea, proiectul de raport, indicând pericolele climatice drept
„principalul factor determinant” pentru dezastre în agricultură, creşterea animalelor, pescuit și acvacultură.

„Nivelurile actuale de adaptare vor fi insuficiente pentru a răspunde riscurilor climatice viitoare”, remarcă experții GIEC, care mai evidențiază faptul că umanitatea nu este în acest moment înarmată pentru a face faţă deteriorării sigure a situaţiei.

Chiar şi limitând creşterea la 2 grade Celsius, alte până la 80 de milioane de persoane vor suferi de foamete până în 2050 şi 130 de milioane ar putea ajunge la sărăcie extremă în decurs de zece ani.

În 2050, sute de milioane de persoane care trăiesc în oraşe de coastă vor fi ameninţate de inundaţii mai frecvente, cauzate de creşterea nivelului mării, care la rândul său va duce la migraţii semnificative.

În oraşe, la o creştere a temperaturilor cu 1,5 grade Celsius, alte 350 de milioane de persoane vor fi expuşi penuriei de apă, în timp ce la o creştere cu 2 grade Celsius vor fi afectate alte 400 de milioane de persoane. Chiar şi la o creştere cu 0,5 grade Celsius, alte 420 de milioane de persoane vor fi expuse riscurilor din cauza valurilor de căldură extreme.

„Costurile de adaptare pentru Africa ar urma să crească cu zeci de miliarde de dolari anual la o creştere peste 2 grade Celsius”, potrivit documentului.

Experţii subliniază, totodată, pericolul efectelor în cascadă. Unele regiuni, precum estul Braziliei, Asia de Sud-Est și China centrală, dar şi aproape toate zonele de coastă ar putea fi afectate de trei sau patru catastrofe meteo simultane, sau mai multe: caniculă, secetă, ciclon, incendii, inundaţii, boli transmise de ţânţari.

Trebuie, de asemenea, luate în considerare şi efectele amplificatoare ale altor activităţi umane dăunătoare planetei, notează raportul: distrugerea habitatelor, supraexploatarea resurselor, poluarea sau răspândirea bolilor.

„Lumea se confruntă cu provocări complexe”, comentează Nicholas Stern, specialist în costurile economice ale schimbărilor climatice, care nu a contribuit la redactarea textului.

De asemenea, nu trebuie uitate incertitudinile din jurul „punctelor de vârf”, elemente cheie a căror modificare substanţială ar putea conduce sistemul climatic către o schimbare violentă şi iremediabilă.

În cazul în care temperatura globală va crește cu este 2 grade Celsius față de perioada preindustrială, topirea calotelor glaciare din Groenlanda şi vestul Antarcticii, care conţin suficientă apă pentru a determina o creştere a nivelului mării cu 13 metri, ar putea provoca, de exemplu, o situaţie iremediabilă, conform cercetărilor recente.

Acesta este motivul pentru care „fiecare fracţiune de grad contează”, insistă GIEC, în condiţiile în care, la un alt punct de ruptură, bazinul Amazonului, unul dintre plămânii planetei, s-ar putea transforma într-o savană.

Nu există un remediu miraculos unic în faţa acestor probleme sistemice. În schimb, o singură acţiune poate avea efecte pozitive în cascadă.

De exemplu, conservarea şi restaurarea pădurilor de mangrove şi a pădurilor subacvatice de kelp măresc stocarea carbonului, însă protejează şi de inundaţii, oferind în acelaşi timp habitat pentru multe specii şi hrană pentru populaţiile de coastă.

În pofida concluziilor alarmante, raportul GIEC oferă o notă de speranţă. Omenirea îşi poate încă orienta destinul către un viitor mai bun, luând măsuri ferme în prezent pentru a încetini schimbările galopante din a doua jumătate a secolului.

„Avem nevoie de o transformare radicală a proceselor şi a comportamentelor la toate nivelurile: indivizi, comunităţi, companii, instituţii şi guvern. Trebuie să ne redefinim modul de viaţă şi consumul”, concluzionează experţii GIEC.