EuroNewsletter. MCV: pe jumătate gol, pe jumătate plin

MCV, pe jumătate gol, pe jumătate plin. Comisia Europeană a publicat, marți, cel mai recent raport MCV cu privire la România. Raportul constată o serie de progrese și lasă să se întrevadă posibilitatea eliminării mecanismului în viitorul apropiat. Câteva fraze-cheie, în acest sens, extrase din comunicatul de presă care a însoțit raportul:

• „De la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă (…). Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările (…), iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite, dacă progresele rămân constante.”

• „Astfel cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV (subl. n.), monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale”.

• „Comisia are convingerea că România poate îndeplini obiectivele de referință ale MCV dacă aceasta menține evoluția pozitivă actuală și dacă adoptă și pune în aplicare cu hotărâre reformele angajate”.

Avem așadar, în ordine, o serie de încurajări, o trimitere la viitorul post-MCV și constatarea unei evoluții pozitive. Toate acestea nu pot fi decât succese (apud ministrul de resort, Stelian Ion sau premierul Florin Cîțu). Pe de altă parte, raportul poate fi considerat și un eșec (apud spotmedia.ro) sau o catastrofă (apud g4media.ro), deoarece România rămâne sub monitorizarea MCV, fără a i se oferi un orizont de timp clar pentru eliminarea acestuia. În acest context, o analiză a platformei de știri internaționale Emerging Europe poate aduce stropul de claritate pe care ți-l dă detașarea:

• „România s-a apropiat tot mai mult de aderarea la Schengen la 8 iunie, când Comisia Europeană a publicat un raport în mare parte pozitiv privind eforturile țării de a-și reforma sistemul judiciar și de a combate corupția”

– se arată în analiza făcută de Emerging Europe. Aluzia la Schengen vine de la faptul că, fără eliminarea MCV, nici nu se pune problema ca România să adere la spațiul fără frontiere.

Comentariu: Bulgaria ne-a luat-o și din acest punct de vedere în față. Anul acesta, Comisia nu a publicat un raport MCV pentru vecinii de la sud, după ce în raportul din 2019 anunțase că țara e pregătită să iasă din monitorizare. Pe de altă parte, un anunț formal cu privire la eliminarea MCV în cazul Bulgariei nu a fost făcut, astfel că situația e în coadă de pește. O cerere de clarificare trimisă de EuroNewsletter către Comisia Europeană cu privire la acest subiect a rămas fără răspuns. Atitudinea ambiguă (nu a fost eliminat oficial MCV, dar nici nu s-a publicat un raport nou) poate însemna o tragere de timp, pentru a permite României să ajungă Bulgaria din urmă, astfel ca MCV-ul să fie ridicat simultan, pentru ambele state. Trebuie remarcat că, în raportul MCV din 2017, în care Comisia a enunțat o serie de recomandări, atât pentru România, cât și pentru Bulgaria, în vederea ieșirii de sub monitorizare, țara noastră stătea net mai bine, cu 12 recomandări, față de 17. A urmat însă regimul Dragnea, cu toate consecințele lui nefaste a adresa statului de drept. Acum, opinia generală este că, odată „reparate” legile justiției strâmbate de Dragnea, Iordache, Nicolicea, Cătăniciu & co, România este gata să iasă de sub MCV. Mingea este deci, la ministrul justiției, Stelian Ion, ca inițiator, iar apoi, la parlamentul României, pentru legiferare.

Dosar conex. Raportul MCV a fost publicat în aceeași zi în care Curtea Constituțională a luat o decizie cel puțin bizară, prin care ignoră o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind obligativitatea MCV, ambele cu efecte asupra funcționării/nefuncționării secției de investigare a magistraților. În urma acestei decizii, think-tank-ul ICDE a solicitat demisia membrilor CCR „care aruncă afară România din Uniunea Europeană”. Membrii ICDE consideră, cu privire la decizia CCR, că „situația este fără precedent, dar și fără ieșire”, din perspectiva faptului că CCR se autopoziționează deasupra dreptului european. Fiind vorba de o speță foarte tehnică, nu intrăm în detalii. Amintim însă că există o ieșire, și anume declanșarea unei proceduri de infringement (pentru încălcarea tratatelor europene). Chiar miercuri, Comisia a declanșat o astfel de procedură, în cazul Germaniei, cu privire la un caz comparabil, în care Curtea Constituțională a Germaniei a trecut peste o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Din fruntași, codași. Jumătate din populaţia adultă a Uniunii Europene a fost vaccinată cu cel puţin o doză de ser anti-COVID-19, a anunţat joi Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene. Românica, draga de ea, este pe penultimul loc, cu 28%. Bulgarii ne salvează, ca de obicei, de ultimul loc, cu 11,5%. Euronews a realizat un material amplu despre cum campania de vaccinare din România a început rapid și eficient iar acum este una dintre cele mai lente din toată Europa. Cum s-a ajuns la deraierea campaniei și care sunt specificitățile țării noastre, puteți citi aici.

Radiografia altui eșec. În 2015, se anunța că, până în 2023, toată România va avea un cadastru general, iar nu numai localitățile pe unde au apucat să-l facă austro-ungarii acum vreo o sută și ceva de ani. Altfel spus, orice petic de pământ și orice construcție urmau să aibă carte funciară. Banii veneau de la Comisia Europeană și de la bugetul de stat. Investiția totală de peste 1,2 miliarde de euro era necesară pentru ca România să nu mai fie singurul stat european fără cadastru. După șase ani de la startul programului, România are cadastru pe aproape 45% față de 18% cât era în 2015. Numai 110 comune au fost cadastrate în totalitate. Mai rămân lucrări în 3.064 de localități. Credeți că pot fi cadastrate în doi ani? Un articol in depth, de la Europa Liberă.

Premiul LUX, mizeria rămâne. „Colectiv” a câștigat premiul publicului LUX 2021. Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a acordat premiul în cadrul unei ceremonii ce a avut loc miercuri la Strasbourg. Celelalte două filme finaliste au fost „Încă un rând”, de Thomas Vinterberg (coproducție Danemarca/Țările de Jos/Suedia) și „Corpus Christi”, de Jan Komasa (coproducție Polonia/Franța). Clasamentul a fost stabilit prin combinarea votului publicului și al eurodeputaților, fiecare grup având o pondere de 50%. La acceptarea premiului, regizorul Alexander Nanau a adus un omagiu victimelor și familiilor implicate în tragedia „Colectiv”, precum și presei independente care a investigat acest caz.

Un țipăt pentru Belarus. În timpul ceremoniei de decernare, Bartosz Bielenia, actor din „Corpus Christi”, a strigat vreme de un minut în plenul Parlamentului European, „în numele cetățenilor din Belarus care nu pot face asta”. Momentul a fost aplaudat îndelung de parlamentarii europeni.

Că veni vorba. A fost primul plen la Strasbourg al Parlamentului European, din februarie 2020. Din cei 705 de europarlamentari au fost prezenți 356, adică, dacă mai lipseau șapte, ar fi fost mai puțin de jumătate. Ceilalți europarlamentari au putut participa online. Ca o premieră, sesiunea de plen a fost tradusă în 23 de limbi, de la Bruxelles. Toate acestea arată cât de ușor s-ar putea dispensa UE de costisitorul sediu parlamentar de la Strasbourg, dacă funcționarea lui nu ar fi prevăzută în tratate, pentru orgoliul francez.

Contre Berlin-Budapesta. Eternele blocaje pe care le provoacă veto-ul Budapestei în chestiunile de politică externă ale UE au ajuns să exaspereze veteranii diplomației europene. Cea mai recentă răbufnire este a ministrului de externe al Germaniei, Heiko Maas. Acesta a cerut, luni, Uniunii Europene, să elimine posibilitatea dreptului de veto de care dispune fiecare stat membru.

• „Nu mai putem accepta să fim luaţi ostatici de cei care paralizează politica externă prin exercitarea veto-urilor. Cei care fac acest lucru se joacă, pe termen mai scurt sau mai lung, cu unitatea Europei”

– a declarat Maas, într-o conferință de presă

Potrivit reglementărilor europene, anumite decizii – în domeniul fiscal sau în probleme de politică externă – se iau cu o unanimitate a celor 27. Prin acest sistem, un stat poate bloca, întârzia sau modifica o poziție comună a UE. Recent, Budapesta a blocat astfel de poziții pe tema conflictului din Israel/Gaza sau a situației din Hong Kong. Poziționarea dură a șefului diplomației germane a fost comentată pe larg de presa internațională, în general favorabil. Replica premierului ungar, Viktor Orban nu a întârziat, și e greu de combătut, în cazul punctual, al Chinei:

• „Dacă până acum au ignorat opt comunicate – este exact ceea ce s-a întâmplat în cazul Beijingului -, se vor amuza şi de cel de-al nouălea. Părem tigri de hârtie penibili şi, după comunicatele noastre, care nu au nicio urmare, toată lumea râde de noi”

– i-a scris, marți, șeful executivului de la Budapesta lui Heiko Maas.

În loc de concluzie, o observație judicioasă, de la tataia Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă: pentru abolirea unanimității e nevoie de o decizie în unanimitate. Deci, rămâne cum ne-am înțeles.

LCK, primul dosar greu. Dosarul de conflict de interese al premierului Cehiei, Andrej Babiš, a fost înaintat Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat săptămâna trecută un procuror ceh. Babiš este bănuit de multă vreme că s-a aflat în conflict de interese din cauza exercitării simultane a funcției de prim-ministru și deținerii unui holding de afaceri agricole, care – surpriză – a beneficiat de fonduri europene. Cazul a făcut subiectul unui raport al Comisiei Europene din aprilie, iar joi, 10 iunie, Parlamentul European a cerut, printr-o rezoluţie, oprirea accesării fondurilor europene pentru companiile deţinute de premierul ceh Andrej Babis.

Jupiter, pălmuit. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus mai demult, înainte de a fi ales, că vrea să fie un lider „jupiterian”, adică necontestat și detașat de lucrurile neînsemnate, precum zeul suprem al romanilor. Mais, quel malheur, Jupiter a fost adus cu picioarele pe pământ de un citoyen nemulțumit, care, marți, i-a dat o palmă liderului de la Paris – filmarea, aici. Bărbatul, identificat ca Damien T, are 28 de ani și a fost condamnat, deja, joi, la 18 luni de închisoare, dintre care 14 cu suspendare. Înainte să îi dea palma, Damien T. a exclamat „Montjoie! Saint Denis!”, strigătul de luptă al armatelor medievale franceze, care acum este un simbol al mișcării regaliste de extremă dreapta.

#banieuropeni. Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti, cea mai mare unitate spitalicească din judeţ şi care se apropie cu paşi repezi de aniversarea unei jumătăţi de secol de existenţă, urmează să primească o finanţare europeană generoasă. Proiectul presupune dotarea cu echipamente, aparatură și instrumente medicale specifice pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus. Valoarea totală a proiectului cu finanțare europeană, aprobat de ministerul de resort, este de aproximativ 8,5 milioane de euro. Este cel mai mare proiect cu finanţare europeană accesat vreodată de Spitalul Judeţean din Piteşti. Mai multe detalii, de la PressHub. (Text promovat în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio”)

Muzeul de milioane din Florești. Printre obiectivele de investiții clujene prinse în PNRR se află și un nou muzeu, la Florești, care ar urma să reflecte conviețuirea, nu totdeauna pașnică, a semințiilor care au populat Transilvania, de la ieșirea din grote, până la Gheorghe Funar. Mai multe detalii într-un material foarte interesant, de la Transilvania Reporter.

Off topic. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a interzis purtarea blugilor rupţi sau „skinny”, dar şi frezele stil anii ’80, cu părul scurt în faţă şi lung la spate, tunsoare care, iată, este ultimul răcnet în avansatul stat comunist. Măsura are ca principal scop menţinerea tineretului nord-coreean departe de tendinţele „decadente” ale modei din Vest (de acum 40+ de ani).