Felix Marcu, directorul MNIT, despre viitorul muzeu din Florești: “Vă promit că nu va fi nimic naționalist în legătură cu acest proiect”

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei ar putea avea până în anul 2026 o extensie a sediului său în comuna Florești, județul Cluj, cu o finanțare de 15 milioane de euro asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Muzeul identităților și conflictelor transilvănene” a ridicat deja mai multe întrebări în spațiul public cu privire la situarea lui în Florești, nu în municipiul Cluj-Napoca, dar și nemulțumiri legate de ridicarea unui muzeu al “conflictelor” nu al “conviețuirii”. Directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, arheologul Felix Marcu, a explicat pentru Transilvania Reporter că nu va fi nimic naționalist în legătură cu acest proiect și că, în evoluția istorică a diferitelor etnii conflictele au acționat ca factor determinant. În plus, în municipiul Cluj-Napoca nu a putut fi identificat un teren suficient de mare pentru ridicarea complexului muzeal, care să dispună de parcări și care să nu se afle înconjurat de blocuri.

De la ce a pornit ideea acestui muzeu, ca extensie la actualul sediu al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din centrul orașului?

Motivul principal e datorat faptului că depozitele localizate în subsolul muzeului din Cluj sunt 100% ocupate și supraaglomerate. În plus, laboratoarele de restaurare situate pe Calea Turzii sunt organizate în spații improprii pentru munca de restaurare. Așadar, totul a pornit de la ideea lipsei spațiului. De foarte mult timp aveam o temă de proiectare și am încercat să găsim terenuri în Cluj sau în împrejurimi, cu suprafețele rezonabile, astfel încât să putem realiza o construcție nouă.

Să nu mai spunem că sediul muzeului, de pe strada Constantin Daicoviciu, nr. 2, este și el impropriu pentru că la sfârșit de secol XIX, început de secol XX , nu a fost construit pentru așa ceva. Ideal ar fi ca pentru orice tip de muzeu să se construiască o clădire compartimentată încă de la început, cu spații corespunzătoare și laboratoare speciale.

În ultimii zece ani avem exemple de bună practică din Europa și după aceste exemple ne-am ghidat și noi să realizăm o temă de proiectare. Deocamdată avem doar un studiu de prefezabilitate și tema de proiectare. Foarte important este că Primăria Florești ne pune la dispoziție o suprafață destul de mare de teren, cu legătură și spre Cetatea Fetei, importantă ca patrimoniu construit, dar care nu a fost niciodată pusă în valoare.

De ce un Muzeu al identităților și conflictelor transilvănene și nu al conviețuirii între etnii?

Am văzut în presă că denumirea muzeului a produs tot felul de nemulțumiri și confuzii pe care le înțeleg, până la un punct. În primul rând a trebuit să ne adaptăm cerințelor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), respectiv Pilonului 4, componenta Turism și cultură, care cuprinde punctul „Finanțarea lanțului muzeelor și memorialelor dedicate opresiunii și conflictelor”. Muzeul nostru se încadrează în foarte multe teme pentru că patrimoniul pe care îl avem este cel mai bogat din zonă. Nu ar fi nicio problemă să demonstrăm nici diferitele identități, nici conflictele.

Deocamdată tot proiectul este o propunere și urmează negocierile de la Bruxelles care pot dura câteva luni. Dar rămâne un subiect deschis, nu e o denumire bătută în cuie. Nu există proiectul tehnic, nu există nimic fix. Cel mai important este că avem zona unde se va construi acest muzeu, inclusiv certificatul de urbanism. Iar denumirea se poate justifica din punct de vedere științific.

Cât de strâns legat de conflicte este patrimoniul muzeului?

Noi nu ne ocupă doar de istoria românilor și a maghiarilor, iar asta trebuie să înțeleagă toată lumea. Patrimoniul nostru e din Neolitic începând, iar arheologia conflictului și istoria bătăliilor și a conflictelor este un subiect foarte discutat în ultimii zece ani. Conflictele sunt extrem de importante în evoluția istorică și determinante pentru evoluția diferitelor etnii. Iar cine spune contrariul, se înșală. Ca muzeu de istorie ne ocupăm inclusiv de conflictele de acum 2000 de ani, respectiv de granițele Imperiului Roman și de războaiele între daci și romani, care au fost unele dintre cele mai importante din toată istoria noastră. Toate acestea sunt foarte importante pentru identitățile de care vorbim, identitățile dacice, romane și ale altor popoare care au trăit în acea perioadă. Toată lumea se gândește că noi ne ocupăm doar de români și de maghiari, dar o mare parte din patrimoniul nostru este direct legat de conflicte. Avem foarte multe arme, de exemplu, din toate perioadele istorice. Gândiți-vă în ceea ce privește conflictele sau legătura dintre conflicte și identități la războaiele din anii 90′, din fosta Iugoslavie și însemnătatea lor pentru forma pe care o are acum Europa.

Ca urmare, denumirea muzeului se poate justifica din punct de vedere științific. Mai important de atât este însă faptul că avem un astfel de proiect în cadrul Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj care nu mai are spațiu, deși patrimoniul se îmbogățește în permanență.

În ce fel va avea de câștigat publicul în urma realizării acestui proiect?

Tot patrimoniul muzeului nostru, chiar și cel care se află acum în depozite, va fi accesibil publicului. De la asta am pornit, de la principiul de cultură comună dezvoltat deja din anii 80′ în America și Canada. Gradul de accesibilitate la patrimoniul cultural este aproape inexistent în România, dar de data asta, dacă proiectul va fi dus la bun sfârșit, publicul va avea acces la absolut tot. Va vedea patrimoniul din depozite, va vedea cum lucrează specialiștii muzeului, vom avea multe evenimente de pedagogie și educație muzeală. Ne bazăm inclusiv și pe digitizare și pe realități virtuale.

Nu va fi o piedică faptul că Muzeul va fi în Florești, nu în centrul orașului?

Nu am putut identifica un teren suficient de mare în Cluj pentru desfășurarea activităților din jurul muzeului și nici pentru o construcție de acest nivel. Ar fi trebuit să dispunem de cel puțin 8.000 de metri pătrați și să nu fim înghesuiți între blocuri. În ultima vreme, muzeele au fost construite pe lângă marile orașe. Nu ai cum să parchezi autocarele cu turiști în Piața Muzeului, de exemplu. Știm că traficul între Florești și Gilău este acum complicat, dar să sperăm că problema se va rezolva. Zona aceea este legată și de Cetatea Fetei, care va fi și ea pusă în valoare și acolo este suficient loc pentru parcări. În plus Primăria Florești intenționează să dezvolte în acea zonă activități culturale, educative și sportive. Deci contextul este ideal. Vă promit că nu va fi nimic naționalist în legătură cu acest proiect.

Ce urmează acum în evoluția proiectului?

Am văzut că negocierile la Bruxelles pot dura între o lună și patru luni, iar primele finanțări ar trebui să ajungă în toamnă. Din acel moment, vom începe să lucrăm la proiectul tehnic care sper să nu dureze mai mult de un an, iar în următorii patru ani vom ridica construcția propriu-zisă. Deci, până în 2026 ar trebui finalizat proiectul.

Care este starea lucrărilor de renovare a clădirii de pe strada Constantin Daicoviciu?

Modernizarea este pe ultima sută de metri. Avem pe acest trimestru și ultimii bani de care aveam nevoie de la minister. În vară vom face recepția tuturor lucrărilor, cu siguranță. Asta înseamnă că în toamnă vom deschide o expoziție mai mare dedicată istoriei Clujului, iar în viitorul foarte apropiat vom deschide și lapidariul medieval care e închis de mai bine de 30 de ani. Vom pune la punct proiectul expozițional.

Ar fi un avantaj mare pentru noi să putem elibera depozitele pentru ca în acele subsoluri să putem face și alte activități în directă legătură cu muzeul. Pe parcursul anului viitor avem în pregătire și alte expoziții temporare, dintre care cea mai importantă este o expoziție dedicată colecției noastre egiptene, cea mai importantă din țară. Proiectul a început de un an, dar implementarea lui se va produce doar din toamnă și de anul viitor vom avea și spațiul expozițional deschis.

DESPRE „Mutra: Muzeul identităților și conflictelor transilvănene”

Se prevede înființarea (construirea și dotarea) unui complex muzeal nou în județul Cluj, în zona rurală, parte a zonei metropolitane, ca extindere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, care prezintă în format fizic și digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul istoriei, modul lor de interacțiune și conviețuire.

Se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea și digitalizarea patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, realizarea expozițiilor interactive, crearea de module de educație muzeală și de cunoaștere a patrimoniului pentru școlile și instituțiile de cultură din
România, și dezvoltarea unui centru al comunității în vederea păstrării și dezvoltării Identităților, pentru o mai bună cunoaștere a istoriei comune.

Zona în care va fi construit obiectivul se află în apropiere de orașul Cluj, în cea mai mare comună din România, Florești. Suprafața pusă la dispoziție de Consiliul Local (CL) Florești este de 12000 mp, aproximativ 30 de procente fiind ocupat de amprenta viitoarei construcții (c. 3000 mp). Aceasta va avea un total de 8000 mp, desfășurați pe trei niveluri cu dimensiuni variabile. Zonele adiacente vor fi ocupate de căi de acces, parcări și „zone verzi”, în care vor fi desfășurate alte activități culturale. În afară de suprafețele amintite, CL mai dispune în zonă de câteva hectare de teren, având în plan dezvoltarea acolo de activități cultural, sportive și educative. În apropiere de obiectiv va fi amenajată din fondurile CL Florești o parcare de mai mari dimensiuni. Accesul în această zonă este facil, ajungând până în apropiere inclusiv mijloacele de transport în comun, iar rețelele tehnico edilitare (apă, canal, curent, gaz etc.) sunt în imediata vecinătate a parcelei destinate construirii obiectivului. Costurile totale ale construcției sunt estimate de 1500 €/mp, cu un total de 15.000.000 € fără TVA (proiectare +Execuție lucrări+dotări), din care 12.000.000 € fără TVA destinați proiectării și execuției, iar 3.000.000 € fără TVA dotărilor.”

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) păstrează și acumulează, de peste 150 de ani, valori ale civilizației transilvănene. Principiile formulate de fondatorii muzeului: cunoașterea și promovarea culturii transilvănene, sprijinirea și dezvoltarea materială a patrimoniului muzeal. MNIT deține o colecție de 457806 de bunuri culturale arheologice, istorice, numismatice, documentare, memorialistice, artistice etc, fiind al doilea muzeu din țară din puncul de vedere al mărimii și importanței patrimoniului cultural mobil deținut. Spațiile în care sunt depozitate aceste obiecte sunt insuficiente și necesită mari investiții care presupun instalații de control al temperaturii, umidității, asigurarea ventilației, mobilier modular mobil, refacere spații de acces, rampă încărcare-descărcare, utilaje pentru manipulare/transport mecanizat.

Pe lângă insuficiența spațiului în raport cu numărul mare de bunuri culturale asupra cărora trebuie intervenit, o serie de probleme de ordin tehnic fac dificilă funcționarea în condiții competente: laboratorul funcționează în prezent în spații improprii, care nu au fost desemnate de la început a fi folosite în acest scop, ci au fost modificate și adaptate ulterior (clădirea a funcționat ca și proprietate personală). Astfel, spațiul nu poate fi prevăzut cu dotările optime necesare, cu titlul de permanență, neavând nici suprafața necesară, nici acces facil, nici deschideri de dimensiuni acceptabile, nici instalații moderne. Este, astfel, necesar existența unui spațiu de dimensiuni și cu dotări adecvate, special proiectat spre a deservi un Laborator de Restaurare, dotat cu sisteme de încălzire, ventilaţie, control al microclimatului şi mobilier și suprafețe de lucru adaptate criteriilor optime de funcționare, compartimentat în spații de intervenții, carantină, tranzit, depozitare de materiale, birouri, cu acces facil și deschideri de dimensiuni mari. Extrem de important este aspectul proximității Laboratorului de conservare și restaurare față de depozitele muzeului.

Puteți citi AICI mai multe despre proiectul „Mutra: Muzeul identităților și conflictelor transilvănene”