Emil Boc: În Cluj-Napoca nu va mai exista un nou cartier fără creșă, grădiniță, școală, parc și centru de cartier

În 4 martie 2021, a avut loc o dezbatere publică organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică privind planurile de dezvoltare în domeniul locuirii. Primarul Emil Boc a expus câteva principii pe care le dorește implementate în această strategie.

În primul rând propune o dezvoltare integrată, cu o politică centrată pe dezvoltarea metropolitană. Primarul orașului Cluj-Napoca promite că nu va mai exista un nou cartier fără creșă, grădiniță, școală, parc și centru de cartier. Promite de asemenea facilități de mobilitate, parcări pentru biciclete și stații de alimentare pentru mașinile electrice. Pentru ca proiectele să se dezvolte în colaborare cu celelalte entități metropolitane, primarul promite o abordare legislativă în acest sens, propunerile vor veni din partea Asociației Municipiilor din România.

În privința locuințelor sociale, primarul Emil Boc spune că acestea vor fi un obiectiv important în noua strategie. „Până în 2030 nu va mai exista Pata Rât!”, promite acesta. Integrarea populației defavorizate va continua în relație cu zona metropolitană. Dezvoltarea cartierului Sopor reprezintă astfel un prim exemplu de dezvoltare urbană integrată.

Coordonare metropolitană

Bogdan Suditu, specialist în urbanism, conferențiar la Universitatea din București, implicat în proiectul de dezvoltare urbană a Clujului, precizează că în această strategie trebuie pornit de la o cunoaștere exactă a situației prezente pentru a se fixa ținte.

El precizează că din studiile deja existente, se cunoaște faptul că 75% dintre clujeni spun că e din ce în ce mai greu să achiziționezi o locuință la Cluj-Napoca. Specialistul apreciază „gândirea în sensul dezvoltării urbane în corelație cu dezvoltarea metropolitană”, dar face precizarea că lipsește legislația necesară și într-o bună măsură, sursele de finanțare.

În plus, a spus Bogdan Suditu, cadastrul este incomplet, gestiunea terenului fiind o problemă. De exemplu, a adăugat el, orașul Reims din Franța, unul dintre cele mai inteligent dezvoltate orașe, a a vut o politică de achiziționare de terenuri încă din 1945. Reims a avut în felul acesta controlul asupra gestiunii terenurilor. De asemenea, Tirana are în prezent 90% realizat cadastru digitalizat, iar acest lucru trebuie să ne mobilizeze.

Pentru că și România trebuie să aibă până în 2023 finalizat cadastrul digitalizat. „Nu avem legislație care să permită și să înlesnească achiziția de terenuri din partea statului, a spus Suditu, iar acest lucru îngreunează intervenția și politicile de locuire”. El mai spune că din studiile existente reiese că sunt multe zone cu mare potențial de dezvolatre în extinderea orașului, iar această oportunitate poate fi exploatată astfel încât să scadă presiunea pe cererea de locuințe.

Situația particulară a Clujului

Clujul, au precizat specialiștii prezenți la dezbaere, este singurul oraș cu creștere de populație din România, toate celelalte orașe au pierdut populație. Prin urmare, este un magnet el concentrează 10% din populația județului ceea ce este foarte mult. În principal populația orașului în evoluție este formată din tineri, persoane active. Un indicator relevant este accesul familiilor tinere la apartamentele de trei camere, în prezent majortatea fiind beneficiari ai unor locuinte de una sau două camere.

În Cluj-Napoca 70% dintre cetățeni locuiesc în blocuri, iar gestiunea lor și urmărirea caracteristicilor de siguranță sau confort trebuie urmărite pentru că multe dintre blocuri au deja o vechime considerabilă. Bogdan Suditu a dat exemplul unor țări occidentale unde proprietățile publice terenuri sau locuințe sunt folosite eficient în favoarea categoriilor sociale defavorizate.

Ce ne spune studiul privind sectorul locativ realizat de experții Băncii Mondiale

Banca Mondială a realizat în anii 2020 și 2021 un studiu „Evaluarea sectorului locativ” în vederea realizării viitoareie strategii de locuire.

Poate cea mai relevantă dintre concluziile acelui studiu se referă la faptul că 75% dintre clujeni spun că este dificil să găsești o locuință la un preț rezonabil în Cluj, provcent care reprezintă cel mai scăzut scor între orașele sondate.

De asemenea, studiul constată că expansiunea urbană este constrânsă, în mare parte pe coridorul est-vest, datorită terenului dificil și a zonelor cu alunecări de teren.

Există un PUG actualizat, dar cu proceduri greoaie de autorizație ale noilor construcții, cu impact negativ asupra pieței imobiliare – ducând, în mod potențial, la creșterea prețurilor imobiliare și a chiriilor și la creșterea numărului de unități locative construite fără autorizații de construcție.

Studiul a mai constatat că 44% din totalul populației cu domiciliul în județul Cluj locuiește în Cluj-Napoca, iar 10% din populația județului este concentrată în localitățile Florești, Apahida, Baciu, Chinteni, Ciurila și Feleacu. Din populația domiciliată în Cluj-Napoca, 2.700 de persoane locuiesc în Florești, 500 în Baciu și 500 în Apahida. Cluj-Napoca este singura localitate din județ în care se înregistrează o creștere neta a populației.

Poate părea ciudat, dar raportul descoperă că nu există niciun fel de date privind locuințele neocupate din Cluj-Napoca, dar nici din alte localități din România.

În ceea ce privește categoriile sociale marginalizate, studiul descoperă că 3.660 de persoane trăiau în zone marginalizate, din care 1.296 erau copii. Au fost identificate cinci astfel de zone urbane marginalizate din Cluj-Napoca, cu 1.040 de unități locative. Mai mult de 10% din populația din zonele defavorizate nu aveau accessla electricitate, se confrunta cu supraaglomerarea sau nesiguranță locativă, 37% dintre persoanele din zonele marginalizate se declară ca fiind de etnie romă, cel mai mare procent dintre toate orașele din România cu peste 200.000 de locuitori. Lipsa actelor de identitate sau a certificatelor de naștere din cauza lipsei actelor de proprietate prezintă dificultăți la în scrierea copiilor la școală, angajarea sau conectarea la utilități.

Studiul nu putea rata faptul că municipiul Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România. Astfel, prețurile la cumpărare se siutează la media de 1.760 de euro/mp, iar chiriile la 410 euro/lună pentru apartamente cu două camere. Între 2013 și 2019, a fost observată o creștere cu 66% a prețului mediu pe metru pătrat în Cluj-Napoca, Baciu și Florești. Media generală a chiriilor (situată la 250 de euro în 2020) variază de cea mai scumpă zonă – Zorilor cu 508 euro pe lună – la cea mai ieftină – în Fânațe, cu 187 euro lunar.

Marea veste bună pe care o aduce totuși studiul este că municipiul Cluj-Napoca este primul oraș din România care lucrează la dezvoltarea unei strategii de locuire.