Mai puțină birocrație, mai mult streetart în Cluj. Concluziile dezbaterii pe tema artei stradale la Noaptea Ideilor

Institutul Francez din Cluj-Napoca a găzduit joi o dezbatere pe tema importanței regenerării urbane prin artă stradală în contextul evenimentului internațional Noaptea Ideilor, cu acest prilej fiind prezentate exemple de bune practici din Cluj-Napoca și Nantes (Franța), orașe care aniversează anul acesta 30 de ani de înfrățire.

Invitații la dezbatere au fost artistul vizual Kero Zen, designerul Antoine Gripay, Ovidiu Cîmpean, reprezentantul Primăriei Cluj-Napoca și Amélie Ranty, reprezentanta Primăriei din Nantes. Întâlnirea online a fost moderată de Ioana Costaș, directoare delegată a Institutului Francez din România la Cluj-Napoca.

Ovidiu Cîmpean a vorbit despre vitalitatea culturală a municipiului Cluj-Napoca și despre cultură ca prioritate strategică a orașului, insitând asupra finanțărilor acordate proiectelor culturale independente în ultimii cinci ani, finanțări cuprinse între 1.9 (în 2020) și 2.5 milioane de euro (în 2019).

Printre primele lucrări de artă stradală finanțate de Primăria Cluj-Napoca în ultimii ani s-au numărat trei tramvaie ale Companiei de Transport Public Cluj-Napoca (unul dintre ele a fost scos din uz, între timp), un al patrulea tramvai fiind pictat tot cu susținerea autorităților locale, dar la cererea clubului Universitatea și a sponsorilor.

A urmat în septembrie 2018 finanțarea proiectului „Artă în curtea școlii”, ca parte a programului de bugetare participativă, o iniţiativă venită din comunitate care a propus promovarea şi popularizarea artei stradale în școli. Școala cu clasele I-VIII „Octavian Goga” din cartierul Mănăștur a fost prima care a beneficiat de acest proiect. După un an de pauză, în 2020, proiectul a fost continuat prin intermediul finanțărilor nerambursabile. Astfel, la propunerea Asociației Launloc, Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj s-a aliniat „trendului” început în 2018 și a devenit anul trecut a doua școală cu pereți pictați, tot sub umbrela proiectului Artă în curtea școlii.

O altă lucrare notabilă de artă stradală, Omul Micro Macro Cosmos, a fost realizată în 2017 în cadrul evenimentului organizat de platforma Urbannect, în fostul depozit al Prodvinalco, de pe strada Horea nr.33.

„Arta stradală crește atractivitatea orașului și cred că aceste proiecte ne fac să ne simțim bine la noi acasă”, a precizat Ovidiu Cîmpean.

Amélie Ranty, reprezentanta autorităților locale din Nantes, a precizat că orașul pe care îl reprezintă este recunoscut pentru scena sa de street-art. Aceasta a vorbit despre platforma Le Voyage à Nantes, cu rol de valorificare a potențialului turistic al orașului și a prezentat mai multe intervenții tranzitorii de artă stradală din Nantes care au regenerat spații ulterior modernizate. Unul dintre exemple a fost expoziția de artă stradală « Entrez Libre ».

Ridicarea unei subculturi

„Streetart-ul cred că vine ca o evoluție a graffiti-ului, chiar o instituționalizare a lui. E o subcultură care abia își înfinge rădăcinile în istoria artei. Este foarte bine că autoritățile identifică acest tip de artă ca o oportunitate de regenerare urbană, oferind soluții rapide și relativ ieftine în comparație cu soluții urbane mult mai costisitoare. În cinci ani poți să obții un muzeu de artă stradală pe niște clădiri abandonate care ar necesita investiții mult mai mari. Streetart-ul are proprietatea de a da personalitate unui loc, transformându-l dintr-un non spațiu, într-un spațiu extrem de valoros. Avem exemplul artistului Banksy în acest sens ”, a precizat Kero, unul dintre cei mai respectați artiști de streetart din România.

Strategia autorităților privind regenerarea urbană prin artă

„Arta stradală are legătură cu locuitorii și asta îi dă forță. Nu e doar o cursă de marketing teritorial. În Nantes nu avem un festival de streetart, însă ce facem este să îi sprijinim pe artiștii locali. Încercăm să găsim mai multe tipuri de finanțare pentru proiectele emergente. Pentru a face o intervenție în spațiul public este nevoie de autorizație, dar ca primărie încercăm să venim și noi cu propuneri pentru artiști”, a precizat Amélie Ranty.

Aceasta a prezentat și inițiativa Le Mur Nantes, un spațiu dedicat artiștilor stradali, ca parte a unui proiect al asociației Plus de couleurs.

La rândul său, Ovidiu Cîmpean a declarat că Primăria Cluj-Napoca va continua concursul de proiecte culturale cu finanțări nerambursabile.

„Cred că este important să menținem o deschidere față de proiectele de streetart. Foarte bună mi se pare ideea proiectului colegilor din Franța-Le Mur Nantes-, cu lucrări temporare, pe care le-am putea susține și noi în Cluj prin diverse parteneriate. Dialogul cu artiștii este extrem de important și dacă le oferim un cadru organizat, putem să le orientăm energiile și creativitatea în acea direcție”, a spus Ovidiu Cîmpean.

Mai puțin stres, mai mult streetart

În ultimii ani, și artiștii din România au început să se organizeze în asociații sau „crew-uri” pentru a putea accesa anumite finanțări. La Cluj-Napoca, o astfel de asociație este Launloc, prin care a fost posibilă inclusiv realizarea ediției a doua a proiectului Artă în curtea școlii.

„Cel mai sensibil punct este cadrul legislativ. În România nu avem o legislație pentru practica artei stradale. Momentan, pentru a obține autorizație de realizare a unui mural este nevoie să treci printr-un proces anevoios de aproximativ trei luni de zile. Autoritățile locale încearcă să găsească portițe în sistem prin care să faciliteze realizarea unor astfel de proiecte, cum a fost și proiectul Artă în curtea școlii, apărut prima dată în Sibiu. Încercăm să ridicăm mingea la fileu pentru autorități în vederea înființării unei comisii speciale care să acorde aprobările, din care să facă parte și specialiști în domeniul artei. Cadrul de autorizare creează cele mai multe probleme”, a precizat Kero în cadrul dezbaterii.

Designerul Antoine Gripay a insistat asupra parteneriatelor private care ar putea ușura foarte mult partea de finanțare.

„Cadrul legislativ trebuie schimbat și la noi în ton cu mișcările din societate. Și în Nantes avem de-a face cu instituții din alte vremuri și este nevoie de un partener real între cultura emergentă și instituțiile publice. Este important ca și locuitorii să arate că își doresc ca fața orașului să se schimbe”, a subliniat Antoine Gripay, precizând că ar fi bine ca între Cluj-Napoca și Nantes să existe mai multe schimburi de bune practici, cu atât mai mult în sectorul artei stradale.

În contextul înfrățirii dintre cele două orașe, Amélie Ranty, reprezentanta Primăriei din Nantes, a precizat că va exista un proiect comun de artă stradală în acest an, cu implicarea artiștilor români și francezi.

La rândul său, Ovidiu Câmpean a amintit de proiectul de modernizare a școlilor din oraș și de lansarea celor zece concursuri internaționale de soluții.

„Cred că putem să găsim loc în tema de proiectare astfel încât să integrăm și proiecte de streeart în noile clădiri pe care le vom construi pentru școlile și liceele din oraș”.

Ca perspective personale, Kero a precizat că și-ar dori continuarea proiectului Artă în curtea școlii, inclusiv cu schimburi de experiență între artiști internaționali și artiști români. De asemenea, artistul a amintit de un alt proiect de streetart care a câștigat o finanțare prin programul de bugetare participativă, care vizează un spațiu special destinat graffiti-ului și artei stradale.

„Pe termen lung, am vrea să ne orientăm spre spațiile industriale și spre mediul rural. Streetart-ul ar avea multe de spus în astfel de locuri uitate. În plus, ar fi o gură de aer proaspăt în viața oamenilor de la țară”, a concluzionat Kero.

Pe 28 ianuarie Institutul Francez din România a participat la cea de-a şasea ediţie a Nopţii Ideilor, un eveniment internaţional organizat de Institutul Francez de la Paris pe cinci continente, în 75 de ţări. Evenimente reunite în jurul temei principale a acestei ediţii – „APROAPE” – au avut loc online la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. În contextul pandemiei de COVID-19, tema din acest an a fost aleasă pentru a observa cum se transformă ideea noastră de spaţiu şi mobilitate, cum se formează noile solidarităţi pe care criza modelelor noastre economice şi sociale le-a creat, dar şi locul digitalului în viaţa de zi cu zi care probabil va schimba societatea pe termen lung.