Excursie inedită de pandemie. Unde puteți vedea cei mai bătrâni arbori din județul Cluj

Un articol de Viorel Arghiuș

Arborii bătrâni, seculari, veritabili martori tăcuți ai timpului, ne-au fascinat dintotdeauna prin aspectul, grandoarea și „secretele” lor.

Un arbore cu un trunchi mai gros nu este neaparat mai bătrân, dacă-l comparăm cu unul de dimensiuni mai reduse. Astfel, unele specii, precum plopul și salcia, etalează tulpini foarte viguroase încă de la vârste relativ fragede. Altele însă, cum ar fi cireșul pădureț și scorușul, parcă refuză să-și trădeze vârsta, având dimensiuni relativ reduse ale truchiului chiar și la vârstă seculară, însă scoarța puternic crăpată și desfoliată poate fi un indicator al bătrâneții acestora.

O muncă intensă de recenzare, desfășurată pe parcursul ultimilor ani, a scos la lumină faptul că municipiul Cluj-Napoca și vecinătățile acestuia abundă în astfel de exemplare, însă, din păcate, județul Cluj nu are până în momentul de față nici un arbore declarat „arbore ocrotit – monument al naturii” care să se bucure de o protecție legală, deşi potențialul este enorm și au existat mai multe propuneri sau inițiative în acest sens.

Cu toate că demersurile de protecție a unor astfel de arbori poartă mai ales amprenta implicării autorităților, ar putea fi puși în valoare și prin ințiative mai simple, pentru a atrage atenția asupra necesității conservării lor pentru multiplele valori asociate (socială sau culturală, economică, ecologică etc.).

Un exemplu recent provine din Australia, unde un grup de de copii au amenajat, în prejma unui eucalipt scorburos, secular, așa-numita „Grădină a Zânelor”. Cu toate că arborele pare a fi ușor „vătămat” și nu ar trebui ca acest mod de amenajare să fie o regulă generală, obiectele care-l îmbracă pot atrage atenția pe diverse planuri. Astfel, mesajul are dublă conotație, incluzând atât latura socială, prin evidențierea valorii acestuia, dar și cea ecologică, în contextul în care se face trimitere la „zâne”, cu referire la insecte și multe alte animale atrase de astfel de arbori scorburoși și găunoși, care nu se recomandă a fi perturbate, păstrându-se distanța cuvenită și un comportament responsabil.

Mai apropiat de noi este exemplul dat de un grup de elevi ai Colegiului Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca, a căror recentă inițiativă a constat în montarea unei hrănitori de păsări în apropierea celui mai bătrân stejar din municipiul Cluj-Napoca, în cadrul proiectului „Arbori remarcabili”.

În rândurile de mai jos sunt descriși, succint, cei mai bătrâni arbori autohtoni (nativi) ai județului Cluj, identificați până în momentul de față.

Stejarii sunt arbori emblematici la nivel national, fiind, în momentul de față, cei mai vârstnici „viețuitori” ai României. Cele mai bătrâne exemplare, cu vârsta estimată la circa 250-300 de ani, se află localizate în localitățile Juc-Herghelie, în grădina Castelului Teleki (~5,8 m circumferință), în Cluj-Napoca, în apropierea Parcului Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (~5,6 m) și în pădurea care mărginește în partea de Est localitatea Cornești, din comuna Gârbău (coordonate: 46.879750 N, 23.349120 E).

Carpenul este o altă specie nativă, autohtonă, caracteristică regiunilor de deal și podiș, care evidențiază, la vârste înaintate, tulpini cu o fizionomie foarte caracteristică, etalând numeroase șanțuri, găuri, noduri și alte protuberanțe. Exemplarul, localizat într-un trup de pădure situat între localitatea Inucu și Gipsurile de la Leghia (46.853830 N, 23.228480 E), este remarcabil prin dimensiuni și formă, fiind unul dintre cei mai bătrâni din România (4,25 m circumferință). Nu este cu mult mai prejos nici exemplarul situat la limita U.A.T. Cluj-Napoca – Baciu, în marginea Pădurii Baciu (46.779340 N, 23.522460 E), care se apropie de 4 m în circumferință.

Județul Cluj se mândrește și cu o mulțime de tei seculari, din specia Tei pucios, cu trunchiuri deseori noduroase și găunoase, care pun în evidență, încă de la prima vedere, vârsta seculară a acestora. Exemplarul descoperit relativ recent în localitatea Popești (imediat la intrarea în localitate, dinspre municipiul Cluj-Napoca, în marginea pădurii de pe stânga drumului, 46.813210 N, 23.522950 E), cu o circumferință de aproape 4,3 m, pare a fi cel mai impunător din această specie din județul Cluj, având o vârstă estimată la 200-250 de ani. Pe lângă acesta, mai sunt unele exemplare falnice, de peste 4 m, în Pădurea Făget sau apropierea acesteia, cea mai mare densitate a lor fiind în sectorul de pădure localizat la Sud de Poligonul Sf. Ion.

Frasinul nu este o specie care abundă în pădurile Clujului, fiind mai degrabă rar, dar există multe exemplare seculare în parcurile din localități. Alături de stejari, frasinii sunt decanii de vârstă ai județului. Astfel, exemplarul din localitatea Aiton (46.682492 N, 23.734270 E), are o vârstă de circa 350 de ani și peste 6 m în circumferință, fiind în momentul de față, nu numai cel mai bătrân arbore din județul Cluj, dar și cel mai bătrân frasin datat cu precizie din România și din Europa. Un alt exemplar, care crește în grădina Castelului Rákóczi-Bánffy din localitatea Gilău, are 5,5 m în circumferință, fiind, de asemenea, în topul național al celor mai bătrâni arbori din această specie. Merită menționat și frasinul din Cluj-Napoca, din Parcul Sportiv Iuliu Hațieganu, care, alături de stejarul din Hoia, sunt cei mai vârstnici arbori din municipiul Cluj-Napoca.

Pădurea Făget, sugestiv denumită pentru abundența fagului, include și unele exemplare bătrâne, dar nu are fagi care să se remarce prin vârste foarte înaintate, cel mai impunător exemplar din Cluj-Napoca fiind localizat în Pădurea Baciu (puțin peste 4 m în circumferință). La nivelul fagului, dar și a coniferelor, caracteristice mai ales Munților Apuseni, încă nu s-au descoperit exemplare foarte vârstnice, probabil și datorită supraexploatării acestor păduri și a terenului accidentat, care îngreunează investigațiile de teren.

Plopii sunt caracteristici zonelor umede, riverane cursurilor de apă. Aceștia etalează dimensiuni mari încă de la vârste relativ mici și nu ar trebui să ne mirăm că un plop cu diametru de peste 4 m nu are vâstă seculară. Municipiul Cluj-Napoca se mândrește cu unii din plopii cei mai impunători din țară. Astfel, plopul alb din curtea Grădinii Botanice „Alexandru Borza” are aproape 8 m în circumferință, fiind un veritabil gigant al naturii în peisajul local. Mai mult, plopul negru din Parcul Sportiv „Iuliu Hațieganu”, care se apropie de 7,5 m în circumferință, este cel mai înalt arbore din municipiul Cluj-Napoca (peste 40 m), fiind, de asemenea, unul dintre cei mai înalți plopi negrii din lume.

Și paltinul de munte din apropierea satului Sălicea (la limita UAT Ciurila- Cluj Napoca), din Pădurea Făget (4,6 m, cu o vârstă de 200-250 de ani; 46.705150 N, 23.540770 E), se înscrie în topul celor mai groși arbori din această specie din România.

Cu peste 4 m circumferință, ulmul din Parcul „Turda Nouă”, din municipiul Turda, este cel mai bătrân exemplar, din această specie, identificat până la ora actuală în județ și, probabil, cel mai bătrân arbore din municipiu.

Alături de acești arbori maiestuoși, județul Cluj se înscrie în top național și cu alte specii care, în mod normal, nu ating dimensiuni foarte mari nici măcar la limita de vârstă asociată speciei.

Vă invităm să descoperiți aceste comori uitate ale naturii, introducându-vă într-o experiență minunată de descoperire, recreere, cunoaștere și meditație.

Viorel Arghiuș este lector. dr., cadrul didactic în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Are activități de cercetare științifică, în principal, în domeniile: Meteorologie și Climatologie, Hidrologie, Schimbări climatice, Hazarde atmosferice și hidrice, la care se adaugă Paleontologie și Arbori bătrâni Discipline predate: Meteorologie și Climatologie, Hidrologie și climatologie, Fenomene hidro-atmosferice de risc.