Ultima mutaţie a coronavirusului poartă două denumiri, B.1.1.7 şi VOC-202012/01. Îngrijorările sunt mai multe

Coronavirusurile evoluează mai încet decât virusurile gripale, dar suferă şi ele mutații în timp ce se răspândesc. SARS-CoV-2 a prezentat în fiecare lună una sau două modificări ale genomului de când a apărut la sfârșitul anului trecut în China, iar diferite versiuni ale virusului au circulat continuu pe parcursul pandemiei.

Dar cea mai recentă mutaţie, denumită B.1.1.7 sau VOC-202012/01 (Variant of Concern 202012/01), cunoscută anterior ca VUI-202012/01 (Variant Under Investigation in December 2020), provoacă o mai mare îngrijorare.

Varianta nouă de coronavirus care a apărut în Regatul Unit a forțat carantinarea Londrei, a determinat unele țări să interzică călătoriile către și din Marea Britanie și a lansat o vânătoare de oameni la nivel mondial pentru a afla unde s-a răspândit.

Ce urmează aşadar? Publicaţia ştiinţifică americană STAT trece în revistă întrebările la care trebuie să răspundă oamenii de știință cu privire la noua variantă a coronavirusului. Ori de câte ori apare o mutaţie virală potențial semnificativă, scrie STAT, experții doresc să studieze efectele acesteia în privinţa a trei factori-cheie: cât de rapid se răspândește, severitatea bolii pe care o provoacă și dacă imunitatea pe care oamenii au dobândit-o, prin infectare sau vaccinare cu virusul original, rezistă şi mutaţiei.

Deşi unii cercetători insistă pentru mai multe dovezi, oamenii de știință cred din ce în ce mai mult că această nouă variantă a virusului este mai transmisibilă. Și că, până acum, nu pare să afecteze modul în care oamenii se îmbolnăvesc. În ceea ce privește imunitatea, deocamdată nu există dovezi că virusul s-a schimbat suficient pentru a evita protecția imunitară existentă. Dar experții spun că este crucial să fie confirmat acest lucru, deoarece VOC-202012/01 însumează mai multe transformări şi mai neobişnuite decât alte versiuni ale virusului care au apărut de-a lungul pandemiei.

„Constelația modificărilor pe care le-a suferit această variantă este cu adevărat neobișnuită”, a spus Kristian Andersen, expert în boli infecțioase la Scripps Research Institute, din Londra, citat de STAT.

B.1.1.7, altfel numit VOC-202012/01, înmagazinează cel puțin 17 mutații, conform unor analize genetice. Pe baza aceloraşi analize genetice la care se adaugă unele epidemiologice, mai multe echipe de cercetare au constatat că B.1.1.7 se răspândește mai eficient decât alte tulpini. „Avem acum aproape convingerea că această variantă are un avantaj de transmitere față de alte variante de virus care se află în prezent în Marea Britanie”, a declarat Peter Horby, expert în boli infecțioase la Universitatea din Oxford.

Există diferite estimări în privinţa noii transmisibilităţi, dar cercetătorii spun că noua variantă ar fi putut crește rata de reproducere R-naught, R0, care este media numărului de persoane pe care o persoană le va infecta, de la 1,1 la 1,5 . Aceasta este o mare diferență: dacă 10 persoane infectate cu varianta nemodificată a SARS-CoV-2 infectează în medie alţi 11, alte 10 persoane infectate cu B.1.1.7 ar provoca 15 noi infecții. (Epidemiile se extind dacă R0 este peste 1 și scad dacă este adusă sub 1).

Experții nu sunt încă siguri ce anume îl ajută pe B.1.1.7 să se răspândească mai ușor. Ei au observat că persoanele infectate cu această versiune tind să aibă niveluri mai ridicate de virus în căile respiratorii superioare decât alte persoane cu Covid-19, deci este posibil ca bolnavii să devină mai devreme infecţioşi, de aici şi o mai rapidă transmisibilitate. De asemenea, s-a dovedit că una dintre mutații, numită N501Y, ajută virusul modificat să se prindă mai bine de receptorii pe care îi folosește pentru a infecta celulele, numiţi ACE2.

Într-adevăr, cercetătorii au constatat că o variantă modificată observată în Africa de Sud, care împărtășește cel puțin o mutație cu tulpina din Marea Britanie – N501Y – are, de asemenea, rate de transmisie mai mari.

Această abilitate dobândită de a se lega mai uşor de receptori ridică cel mai înalt nivel de îngrijorare cu privire la B.1.1.7, mai ales după ce epidemiologiii britanici au constatat că mai multe infecții la copii sunt cauzate de noua mutaţie comparativ cu alte versiuni. Mutaţia N501Y, care îi dă virusului posibilitatea să se ataşeze mai uşor de receptorii ACE2, este o explicaţie plauzibilă a constatării că B.1.1.7 pare capabil să provoace rate de infectare mai mari în rândul copiilor.

Până acum, cea mai răspândită ipoteză privind rata mică de infectare a copiilor cu SARS CoV-2 este că celulele acestora nu au la fel de mulţi receptori ACE2 în comparație cu adulții. Dacă însă noua variantă are abilitatea să se lege mai bine la receptori decât alte tulpini, atunci virusul nu mai are nevoie de un număr atât de mare de receptori pentru a provoca o infecție.

În ciuda îngrijorării cu privire la noua variantă a virusului, experții citaţi de STAT au reiterat că aceleași măsuri de sănătate publică luate încă din primele zile ale pandemiei pot combate şi răspândirea B.1.17. În plus, chiar dacă virusul ar evolua pentru a se proteja de vaccinuri – acum sau la un moment dat în viitor – cel mai probabil este că imunizările dobândite nu vor fi în întregime ineficiente, iar vaccinurile vor putea fi actualizate. Mike Ryan, șeful programului de urgență al Organizației Mondiale a Sănătății, a menționat că R0 a depășit cu mult 1,5 în anumite locuri şi în diferite momente ale pandemiei și totuşi virusul a putut fi ţinut sub control, respectând măsurile de igienă, distanţarea şi purtatul măştii. „Nu înseamnă decât că trebuie să lucrăm mai mult”, a spus Ryan, citat de STAT.

Oficialii OMS au remarcat, de asemenea, că reducerea transmisiei inhibă posibilitatea apariţiei şi a altor mutaţii periculoase.

„Concluzia este că trebuie să suprimăm transmiterea tuturor virusurilor SARS-CoV-2 cât mai repede posibil”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, pentru STAT. „Cu cât îi permitem să se răspândească mai mult, cu atât are mai multe oportunități de a se transforma”.