”Busola electorală 2020”, aplicația în care poți compara platformele electorale ale partidelor

Specialiştii Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca au lansat o platformă online, Busola electorală 2020, unde alegătorii pot să vadă, comparativ, programele electorale ale partidelor care candidează la alegerile parlamentare.

“Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat Busola electorală 2020 – o platformă online care permite oricărui alegător din România să îşi compare preferinţele politice cu programele partidelor care concurează în alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. Busola electorală 2020 poate fi accesată gratuit (busolaelectorala.ro), fiind un proiect derulat sub coordonarea Centrului Cultural şi Academic Olandez şi a Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială din cadrul UBB Cluj, în parteneriat cu institutul Kieskompas din Amsterdam”, se arată într-un comunicat al UBB.

“Busola electorală 2020 este al doilea proiect dezvoltat în acest an de specialiştii UBB Cluj în colaborare cu specialişti din alte ţări europene, precum Olanda şi Germania. Primul proiect de acest tip “busolă electorală” a fost Trump-metrul, un instrument care le permitea românilor să afle de care dintre principalii candidaţi la funcţia de preşedinte al SUA (Donald Trump sau Joe Biden) sunt mai apropiaţi din punctul de vedere al orientărilor şi opţiunilor politice. Trump-metrul s-a bucurat de un succes remarcabil, fiind accesat, în doar câteva zile, de peste 10.000 de români. Rezultatele detaliate ale Trump-metrului pot fi găsite aici: https://bit.ly/2IEn33O”, se mai arată în comunicat.

Aceiaşi parteneri au colaborat şi la Busola electorală pentru alegerile parlamentare din 2016, proiect care a atras peste 50.000 de utilizatori.

Ce sunt busolele electorale?

Busolele politice apar de obicei în perioada campaniilor electorale și reprezintă, de fapt, platforme online care pot fi accesate gratuit de către orice utilizator. După ce răspunde unui număr de câteva întrebări privind diferite teme politice relevante, platforma îi oferă utilizatorului o imagine personalizată a modului în care se raportează la pozițiile politice ale partidelor care concurează în alegeri. Astfel de busole atrag frecvent un număr mare de utilizatori în tot mai multe țări, democrații cu state vechi. Iar busolele pot reflecta realitatea politică de la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale sau chiar europarlamentare. Una dintre busolele dezvoltate cu ocazia alegerilor din 2009 pentru legislativul european a atras aproape un milion de utilizatori. Dar pe lângă faptul că sunt, fără îndoială, compatibile cu democrația digitală, busolele politice reușesc spectaculosul: demonstrează că, în ciuda polarizării pe care democrația digitală o întreține, acestea pot reprezenta un spațiu de întâlnire a celor mai variate opinii, nu de puține ori chiar incompatibile. De aceea, astfel de instrumente – produse ale inovării sociale – sunt un câștig cert pentru democrația digitală, atât timp cât respectă o metodologie acceptată științific privind selectarea temelor, plasarea în spectrul ideologic al concurenților politici și scalarea. Dincolo de utilitatea lor imediată și de spectaculosul competiției electorale pe care o reflectă, busolele politice pot reprezenta instrumente de implicare a cetățenilor în dezvoltarea de politici publice care să adreseze o anumită problemă relevantă pentru comunitate, cu potențialul de a fi plasate, astfel, la conjuncția dintre instituțional și comunitar, explică Mihnea Stoica, unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect.

La ce ajută busolele electorale?

Instrumentele de tipul busolelor electorale nu oferă predicții privind alegerile, dar ajută utilizatorii să se orienteze în raport cu exercițiul electoral la care sunt chemați, să se autoevalueze privind preferințele valorice, fiind, de fapt, un instrument de educație politică.