Pe măsură ce numărul infectărilor creşte, Europa intră în faza de „convieţuire cu virusul”. O analiză New York Times

Cu toate că numărul infectărilor creşte în Europa, numărul deceselor este în scădere şi europenii par pregătiţi să intre în faza de „convieţuire cu virusul”, în contrast cu starea de fapt din SUA, unde criza se adânceşte, notează cu amărăciune cotidianul New York Times în numărul de marţi. Liderii europeni, arată publicaţia, aleg să adopte măsuri specifice, altele decât blocajul la nivel național, chiar și pe măsură ce cazurile de îmbolnăvire se înmulţesc.

În primele zile ale pandemiei, președintele Emmanuel Macron i-a îndemnat pe francezi să intre în „război” împotriva unui dușman invizibil. Astăzi, mesajul său este: „învăţaţi să trăiţi cu virusul”.

Neavând încotro, o mare parte din Europa a optat pentru o strategie similară de acomodare cu virusul, dat fiind că numărul infecţiilor pe continent creşte şi se conturează apariția unui al doilea val pandemic. După ce au abandonat speranța că virusul va fi eradicat curând, europenii s-au întors în mare parte la muncă și la școală, ducând vieți cât mai normale posibil pe fondul unei pandemii care a ucis deja aproape 215.000 de oameni în Europa, notează New York Times.
Abordarea contrastează puternic cu cea din Statele Unite, unde restricțiile împotriva virusului au fost politizate și unde în multe regiuni s-au redeschis școlile, magazinele și restaurantele fără a fi elaborate protocoale specifice de funcţionare. Rezultatul acestei politici haotice, scrie NYT, este un număr aproape egal de decese ca în Europa, raportat însă la o populație mult mai mică.

Europenii, în cea mai mare parte, folosesc lecțiile câștigate din faza inițială a pandemiei: necesitatea de a purta măști și de a practica distanțarea socială, importanța testării și a urmăririi contacţilor, avantajele critice ale unui răspuns rapid şi localizat. Toate aceste măsuri sunt menite să prevină tipul de blocaje naționale care au paralizat economiile la începutul acestui an.

Purtatul măștilor, de pildă, care s-au dovedit a fi motiv de divizare politică în Statele Unite, este un obicei răspândit pe continent, ajutându-i pe europeni să își continue viața cu un risc calculat, notează NYT.

„Nu este posibil să oprim virusul”, declară Emmanuel André, un virusolog belgian renumit, citat de publicaţia americană. „Este vorba despre menținerea echilibrului. Și avem doar câteva instrumente disponibile pentru a face acest lucru”. El adaugă: „Oamenii sunt obosiți. Nu mai vor să intre în război”.
În majoritatea ţărilor europene, limbajul marțial face loc unui discurs mai măsurat.

„Suntem într-o fază de convieţuire cu virusul”, afirmă Roberto Speranza, ministrul sănătății din Italia, prima țară din Europa care a impus un blocaj național. Într-un interviu acordat ziarului La Stampa, domnul Speranza îşi onorează semnificaţia numelui exprimându-şi încrederea că Italia este acum mult mai bine echipată pentru a face față unei creșteri a numărului infecțiilor. „Nu va mai exista un blocaj”, spune el.

Numărul noilor infecții a crescut în ultimele săptămâni, în special în Franța, dar rata mortalității este substanţial mai mică decât în perioada de început a pandemiei. Acest lucru se datorează faptului că cei infectați tind să fie acum mai tineri, iar oficialii din domeniul sănătății au învățat cum să trateze mai bine Covid-19, spune dr. William Dab, epidemiolog, fost director al institutului național francez de sănătate.

Și în Germania numărul infectărilor creşte şi tinerii sunt suprareprezentați între cei atacaţi de virus, dar în general ei nu se îmbolnăvesc grav, stimulând o dezbatere cu privire la relevanța ratelor de infecție în alcătuirea unui tablou complet al pandemiei.

Hendrik Streeck, medic virusolog şef la un spital din Bonn, a avertizat deja că pandemia nu ar trebui să fie analizată doar după numărul infectărilor – dat fiind că autoritățile sanitare germane testează peste un milion de oameni pe săptămână – ci mai mult prin numărul de decese și spitalizări. „Am ajuns la o fază în care numărul de infecții nu mai este la fel de semnificativ”, spune doctorul Streeck, citat de publicaţia americană.

„Controlăm mai bine lanțurile de infecţie comparativ cu martie sau aprilie, când eram complet neputincioși”, este de părere şi domnul Dab, fostul director al institutului național francez de sănătate. „Acum, provocarea guvernului este să găsească un echilibru între repornirea economiei și protejarea sănătății oamenilor”, a declarat el pentru NYT.

„Și nu este un echilibru ușor”, adaugă dr. Dab. „Trebuie să-i liniştim pe oameni, astfel încât să se întoarcă la muncă, dar, în același timp, trebuie să-i îngrijorăm îndeajuns încât să respecte în continuare măsurile preventive.”