Falşii profeţi ai apocalipsei

În 2 noiembrie 2009, la mai puţin de o lună după ce fusese numit în funcţie de ministrul interimar la sănătate de la acea vreme, Adrian Videanu, secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel ieşea în evidenţă cu o profeţie sumbră. Profesorul Cercel făcea cunoscut un raport care atesta faptul că ameninţarea sanitară cu care se confrunta România, gripa provocată de virusul AH1N1, va cauza moartea a 3.300 până la 6.000 de persoane. Pus în faţa reproşurilor preşedintelui Traian Băsescu legate de faptul că „prăvăleşte apocalipsa peste România” şi impune importul unui milion de doze de vaccin, cu toate că acesta exista la Institutul Cantacuzino, medicul Cercel şi-a dat demisia din guvern. Ulterior a revenit asupra demisiei după o discuţie cu premierul interimar Emil Boc şi a rămas în guvern până în mai 2012, când a fost demis în urma uneia dintre primele hotărâri ale premierului Victor Ponta.

În cele din urmă, pandemia de gripă A(H1N1), cunoscută ca gripa porcină, a cauzat în România 82 de decese. Profesorul Streinu-Cercel a rămas însă în prima linie împotriva pandemiilor în calitate de director al Institutului „Matei Balş”. Predispoziţia pentru profeţii apocaliptice nu l-a părăsit.

Recent, un raport semnat de doctorul Cercel, un animator întârziat şi neîndurător al carantinării societăţii în contextul pericolului reprezentat de COVID-19, solicita executivului ca ridicarea parţială a restricţiilor aplicate unor categorii de cetăţeni să aibă loc concomitent cu scoaterea persoanelor de peste 65 de ani din familii şi izolarea lor timp de trei luni. Guvernul, prin vocea ministrului sănătăţii, a respins proiectul, insuficient însă pentru a înlătura spaima provocată de un astfel de posibil plan.

Faptul că asemenea oroare malthusiană a putut fi formulată şi, mai ales, luată în serios de populaţia înspăimântată arată dimensiunea răului produs de starea de urgenţă. Şi Comisia Europeană se arată îngrijorată de posibilele abuzuri generate de prelungirea stărilor de urgenţă în statele membre. De aceea, prin foaia de parcurs europeană comună pentru ridicarea treptată a măsurilor de izolare luate în urma pandemiei cauzate de coronavirus, Comisia Europeană precizează că planificarea reluării treptate a activităţilor economice şi protejarea grupurilor celor mai vulnerabile pe o perioadă mai îndelungată trebuie făcură prin „înlocuirea regimurilor de stare generală de urgență cu intervenții precis direcționate din partea guvernelor, astfel încât să se asigure transparența și responsabilitatea democratică”. Cu alte cuvinte, ameninţarea sanitară să nu fie combătută cu arsenalul social dezvoltat în Coreea de Nord, ţara cea mai eficientă în protecţia cetăţenilor faţă de coronavirus.