Jurnal din timpul epidemiei (34) Aberațiile se aud mai bine când e liniște

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, astăzi, 20 aprilie, că nu se ia în calcul separarea vârstnicilor de familii, așa cum se propune într-un document, citat de Digi 24, al șefului Institutului Matei Balș, Adrian Streinu-Cercel și cum s-a vehiculat pe multe canale și rețele sociale.

Tătaru a spus că relaxarea restricțiilor „nu se va face la fel pentru fiecare categorie de vârstă sau pentru toate localitățile”.

El a precizat că va exista un orar în care persoanele vârstnice să se relaxeze.

Întrebat despre reluarea activităților sportive sau deschiderea mall-urilor, Tătaru a spus că acest lucru s-ar putea întâmpla după două-trei luni.

Astăzi, 20 aprilie, este și ziua internațională a presei libere. Sărbătoarea a fost instituită în anul 1991, la iniţiativa organizaţiei „Reporteri fără frontiere”.

De aceea m-am gândit să vă explic ceva din munca noastră. Vedeți, oamenii sunt de mai multe feluri, iar o categorie aparte sunt cei „de știință”. Noi îi apreciem. Noi, jurnaliștii, lucrăm zilnic cu ei. Pe ei ne bazăm. Se zvonește ceva, pe ei îi întrebăm dacă poate sau nu să fie adevărat. Se întâmplă ceva, pe specialist, pe om de șțiință, pe expert îl apelăm să ne explice de ce și cum s-a întâmplat acel ceva.

Desigur, îi alegem cu grijă. Dar, oricâtă grijă am avea, tot mai rămâne un procent însemnat de risc să dăm peste vreun fanatic exaltat sau peste vreunul fixat pe o idee după care alergă de prea multă vreme.

Riscul cu ei este să fie desprinși de realitate. Studiul intens, timp îndelungat, asupra unui aspect îi poate îndepărta de lumea reală și nu mai văde lucrurile din mai multe perspective. Nu au contextul. Spun ceva ce pare absurd în context.

Nu vreau să faceți legătura neapărat cu medicul Străinu-Cercel. Pentru că au fost mai mulți în ultima vreme, inclusiv foști laureați ai premiului Nobel, oameni de la care ai aștepta o viziune cât mai limpede asupra realității, dar care se dovedesc a fi foarte departe de așteptările publicului și ale momentului.

Nu doar politicienii au fost luați pe nepregătite de această catastrofă care a dat peste noi. Dar și savanții, cercetătorii, oamenii de știință, proorocii, vedeți, nici ei n-au fost, de data aceasta, pe fază. Nici noi, jurnaliștii, nu ne-am închipuit vreodată că vom fi nevoiți să lucrăm în condiții de izolare. Și adaptarea noastră la noile condiții este dificilă.

Dar, cel mai important lucru este să recunoaștem dacă greșim și să ne întoarcem, să revenim și să corectăm greșeala. Am văzut articole cu subiecte grave, alarmante, în care nu exista niciun indiciu din realitate: nici numele vreunei persoane, nici localitatea, nici firma incriminată nu erau precizate. Și apelul acela – cel mai probabil fals – a umplut presa. Acest lucru este grav, pentru că a fost preluat și distribuit de presă fără niciun fel de verificare sau de exigență.

În fața acestui fluviu de informații care se revarsă peste noi, am un singur sfat pe care mi-l dau și mie: răbdare și discernământ. Până la urmă, adevărul se întrezărește.

Foto: Dan Bodea, Transilvania Reporter