Puii băncilor mușcă mai rău ca ele!
Sistemul bancar arată mai mult ca o șopârlă decât ca un prieten care îți împlinește visele. Dacă piața, criza i-a aplicat o lecție și a tăiat coada șopârlei, ea i-a crescul la loc, dar mai ascunsă. A crescut sub alt nume. Așa se face că în ultimii ani o nouă creatură se strecoară cu oblăduirea BNR pe sub ușa noastră: societățile de credit nebancare.
Realitatea arată așa: românii au ajuns să dea băncile în judecată cu disperare, astfel că la începutul acestui an erau 3.000 de procese pe rol. În 75 la sută din cazuri, judecătorii le-au dat lor dreptate, iar asta îi face să aibă tot mai mult curaj. Oamenii îndrăznesc să se lupte, încurajați de rata mare de succes de până acum. Ea le-a confirmat un adevăr pe care doar îl intuiau, că băncile au abuzat de ignoranța și vulnerabiliatea oamenilor. Pentru bănci, procesele cu clienții nemulțumiți s-au dovedit o adevărată lovitură. Mai mult, atenția publică sporită, controlul bancar și situația internațională tensionată le-a determinat să găsescă subterfugii.
„Dumneavoastră, presa, trebuie să strigați foarte tare, să audă toată lumea: măi oameni buni, când întâlniți o creatură nouă, de care n-ați mai văzut, întrebați fraților, asta ce e? Pentru că sunt pe piață unii care nu se respectă și practică un fel de cămătărie, ei exploatează nevoia, clienții lor sunt niște nevoiași pe care îi păcălesc ușor!”, Iosif Pop, finanțist
O nouă formă de cămătărie atacă pe nesimțite. Oameni şi bănci
Un val de sinucideri a speriat clasa politică, dar și băncile din lumea întreagă în anii de criză pe care i-am trăit.
În Franța, ca urmare a acestei îngrijorări, s-a ajuns la concluzia că e nevoie ca statul, prin legi extrem de riguroase, să întărescă poziția omului simplu în relația lui cu banca. Lege care să-i oblige pe bancheri să respecte clientul. Iar legea a mers până acolo încât a prevăzut și corpul de literă cu care să fie scris contractul pentru ca omul să-l poată citi cu ușurință. Dacă în instanță se dovedește că nu este respectată mărimea literei din contract, omul este absolvit de orice datorie către bancă.
La rândul lor, premierul spaniol și liderul opoziției socialiste au decis să adopte măsuri menite să stopeze evacuarea din locuințe a celor care nu își mai pot plăti ratele la bănci. Decizia a venit după ce o femeie s-a sinucis la vederea executorilor judecătorești.
În România, știrile despre sinucideri la Alba, la Craiova, la Arad, Constanța sau Galați i-au determinat pe politicieni să declare că vor adopta reguli și legi care să-i întărescă pe datornici în raport cu băncile, dar legile au rămas împotmolite în Parlament. Singurele reguli care sunt adoptate țin de protecția consumatorului și sunt adesea nerespectate.
Iar societățile nebancare ce acționează acum pe piață nu se supun acestor reglementări.
Cine și cum te așteaptă la execuție
Dacă mergi acum la bancă să iei un credit, cu greu găsești una care să-ți și răspundă „da”. Îți ia dosarul, te trimite acasă și nu-ți mai răspunde. Creditarea a scăzut, bancile mari nu mai au curajul să lucreze direct cu populatia. Atunci au transferat creditarea unor soi de rechini, care sunt dispusi să piardă bani mulți, pentru că pe ei nu-i arată nimeni cu degetul (de genul: „Uite ce de credite neperformante are BCR!”), dar, în schimb, îți iau o dobândă de 60% sau chiar mai mare, care nu-i altceva decât un fel de cămătărie, chiar în accepțiunea finanțiștilor.
În România, aflăm de pe siteul oficial al Băncii Naționale, există, nici mai mult nici mai puțin decât 278 de astfel de IFN uri. Iar acestea sunt doar cele care creditează populația pentru cumpărarea de bunuri de consum, altele asemenea activând în domenii de nișă și care nu sunt cuprinse în această numărătoare. Aceste societăți au fost înființate în baza unei OUG din 2006 și sunt un fel de pui ai băncilor, își spun societăți nebancare dar de cele mai multe ori poartă numele băncilor mamă, ca să beneficieze de greutatea și notorietatea lor. Ele iau bani tot de la bănci, dar sunt, cum s-ar zice, niște detailiști, iar băncile en-grosiștii.
Un analist financiar clujean are o imagine plastică a situației celor două tipuri de societăți financiare. „Imaginați-vă că nebancarele sunt niște ninja, mercenari plătiți. Acești ninja sunt temuți, dar detestați în societatea japoneză. În schimb, băncile au pretenția că sunt niște cavaleri, purtători al unui cod al onoarei, ei trebuie să lupte de la egal la egal, cavalerește, altfel și-ar pierde respectul societății. Ori, la noi, astăzi, pe vreme de criză, samuraii s-au retras și și-au angajat ninja care să le facă treaba!”
Așadar, pe lângă bănci funcționează aceste sute de societăți nebancare care iau bani en-gros de la bănci și-i dau sub formă de credite de consum oamenilor în condiții de cămătărie, pentru că găsim situații în care se aplică dobânzi anuale (DAE) de 59, 08%, așa cum reiese dintr-un document de creditare al TBI Credit.
„Creditul cum vrei tu”, este cum vor ei
„Era într-o miercuri, de sâmbătă mi se stricase frigiderul. Am plătit o mașină din sat și am pornit spre primul oraș de lângă noi să iau altul. Am găsit ușor un magazin cu frigidere, că e plin pământul. O doamnă drăguță zice: Hai mamaie, că e simplu, uite aici avem formulare de contract, facem în rate, nu sunt mari, vine rata până într-un milion pe lună. Am zis, hai că facem, nu aveam atâția bani cât costa frigiderul la care mă uitam. Mi-a cerut cuponul de pensie, m-a pus să semnez niște acte și într-adevăr acolo era sub un milion prima rată, bani vechi. Iar la sfârșit, când terminam, peste toată suma, se aduna o dobândă de un milion opt sute, tot în bani vechi. Zic eu, lasă că plătesc mai repede, câte două-trei rate ca să termin cu datoria. Frigiderul costa 1.140 de lei, am dat avans 200 de lei și urma să plătesc restul în 12 rate lunare. Am crezut că la magazin plătesc ratele, că acolo am făcut actele. În prima lună m-am dus la magazin și nu era așa, trebuia să plătesc la o bancă, mai încolo. M-am hotârât să plătesc totul odată ca să scap. Mi-am zis că e prea greu să merg la oraș lunar și vine vremea rea, așa că am făcut rost de toți banii și m-am dus să plătesc. La magazin nu aveau formulare de cereri pentru plata în avans, așa că au cerut de la București. După ce am completat cererea am mai așteptat câteva zile calcularea lor și dacă am văzut că nu vine m-am dus și am plătit la bancă 950 de lei, care, adunați la avansul dat, depășeau puțin banii împrumutați. Mă așteptam să-mi mai ceară, dar cînd a venit răspunsul am fost uluită: mai voiau 160 de lei, dar nu explicau de ce. A vorbit fata mea cu ei la telefon și n-au fost în stare să explice ce reprezintă ăia 160 de lei, n-au zis nici că e dobânda nici că e comision, nimic. Nici în notificarea lor nu scrie niciunde ce reprezintă ăia 160 de lei. Nu cred că poate fi dobândă, pentru că ar fi cam cât era pentru un an întreg, dar cred că e bătaie de joc!”, povestește Maria C. despre neînțelegerile ei cu TBI Credit, o societate nebancară care funcționează pe piața românescă. La cererea clientului de a justifica suma cerută nu i s-a mai răspuns.
Pe site-ul societății, prezentarea sună îmbietor și precizează acolo că plata în avans în primele două luni nu prespune plata niciunei dobânzi!
[stextbox id=”custom” caption=”Textul oficial și îmbietor al TBI Credit”]
Creditul cum vrei tu îți oferă:
* Să cumperi prin credit bunuri de folosință îndelungata din magazinele partenere TBI Credit;
* Să îți stabilești singur propriul plan de rambursare. Perioada de timp este la dispoziția ta: nu există perioadă minimă sau maxima de rambursare a creditului;
* Să îți negociezi singur dobânda creditului prin rambursările anticipate realizate în perioada contractului de credit;
* Să nu plătești niciun comision (comision zero) pentru orice rambursare realizată, indiferent de valoarea ei și de momentul realizării acesteia;
* Să nu plătești nicio dobândă dacă returnezi în totalitate creditul într-un interval de 2 luni (56 zile de grație)
* Asigurare de șomaj (în asemenea situații, compania de asigurări va prelua plata ratelor pe perioada șomajului).
(Nota redacției: „Creditul cum vrei tu” omite însă să-ți spună că asigurarea asta o plătești tot tu. În defintiv, cum ai vrea tu?)
[/stextbox]
„Conduc un IFN dar noi n-am dat credite care să depășească dobânda de 8 %, mi s-a părut și imoral și nedemn. Ce se întâmplă? Cei mai mulți judecă foarte evreiește și-și zic: dacă dau credite cu dobânzi imense la 10 persoane și dispar 3 îmi rămân ceilalți 7 de la care iau cât să acopăr pierderea și să-mi mai și rămână!”, Iosif Pop, decident într-o societate nebancară de tip IFN
„Vă pot spune un caz incredibil, care i s-a întîmplat unei rude de-a mea. Omul a mers la o bancă să ceară un credit și a lăsat acolo cererea și dosarul urmând să primescă un răspuns. N-a primit nici un răspuns timp de trei luni, în acest interval omul a mers la ală bancă și a luat creditul de care avea nevoie. În a patra lună a primit un telefon de la prima bancă prin care i s-a spus că i s-a aprobat creditul și i s-au virat banii în cont, iar el le-a răspuns că nu mai are nevoie, să și-i ia înapoi că nu-i mai trebuie. I-au lăsat banii acolo trei ani, timp în care omul nu s-a mai interesat ce e cu contul respectiv. Ei bine a trebuit să plătescă atâta dobândă că a adus bani de acasă. A făcut reclamații la OPC dar i s-a răspuns că nu e de competența lor”, Iosif Pop, finanțist
Cum s-a ajuns aici
Conducerea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Satu Mare susține că nu poate furniza informații publicului legat de băncile împotriva cărora sunt înregistrate reclamațiile. În schimb, este necesar să arunci doar o privire peste site-ul Tribunalului Satu Mare, unde se observă că în topul clasamentului băncilor care au dat cele mai multe bătăi de cap sătmărenilor, în ultimii doi-trei ani, se situează detașat Volskbank. Două procese din 2012 care nu au fost soluționate și încă se află pe rolul Tribunalului au fost intentate de clienți cărora băncile le-au întocmit clauze abuzive. De asemenea, BCR se află într-un proces care are ca și obiect o acțiune de constatare a clauzei abuzive. „Cele mai multe cazuri cu care m-am întâlnit sunt acelea de încălcare a unor clauze din contract. Majoritatea clienților ajung în instanță cu băncile atunci când dobânda, stipulată în contract a fi fixă, li se majorează, fără a li se explica motivul. În altă ordine de idei, există cazuri care se referă la comisionul de risc impus de Volksbank, care a fost declarat în instanță ca fiind o clauză abuzivă“, a declarat pentru Transilvania Reporter, un consilier juridic din Satu Mare.
Comisarii Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Satu Mare susțin că doar în prima parte a anului, ca urmare a reclamaţiilor primite din partea sătmărenilor, s-au aplicat amenzi în valoare de 20.000 de lei băncilor pentru că le-au impus clienţilor clauze abuzive. O parte dintre sancțiuni au fost aplicate pentru că băncile nu respectau prevederile legale privind protecția consumatorilor la încheierea contractelor de credit de consum, cu sau fără ipotecă. Cinci instituții bancare se abăteau de la prevederile legale în vigoare, în momentul controlului. Directorul CJPC Satu Mare, Maria Pinter, subliniază că în prezent mai sunt pe rol aproximativ zece procese cu instituţii bancare, dar în acest an au fost înregistrate 33 de reclamații împotriva băncilor. Dintre acestea, 22 au fost întemeiate, fiind depuse 10 reclamații din cauza unor clauze abuzive încheiate de anumite bănci, iar restul au fost ori redirecționate, ori s-au încadrat în categoria celor clasate.
O sătmăreancă a câștigat procesul cu banca
Iulian Urban, președintele Asociației de Asistență pentru Consumatori, scria pe blogul său, în luna martie 2011, despre o „Hotărâre irevocabilă la Tribunalul Satu Mare. Clauză abuzivă în contractul încheiat cu banca“. O sătmăreancă a fost înșelată de către angajată a băncii, încă din 2007, când a modificat dobânda din contract, de la 5, 95% pe an la 7, 45 % fără să dea nici o explicație, fără să informeze în mod transparent și complet consumatorul cu privire la cauzele ce au determinat-o să ia asemenea măsură. În sentința formulată de Judecătoria Satu Mare se specifică: „s-a constatat ca fiind abuzivă clauza prevazută la punctul 3 litera d din condițiile speciale ale convenției de credit nr. 120082/IJ/24.08.2007 privind majorarea dobânzii fixe de la 5, 95% p.a. la
Banul dictează
Contractele de împrumuturi sunt reglementate în România de Ordonanţa de urgenţă nr. 50 din 2010 privind contractele de credit pentru consumatori, de Art. 11, 12, 13 alin (2), 18 şi 19 din Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, Ordonanţa nr. 21 din 1992 privind protecţia consumatorului şi Legea nr. 193 din 2000 privind clauzele abuzive încheiate între comercianţi şi consumator. După perioada „creditului cu buletinul” şi a boomului imobiliar mulţi români s-au trezit în anii de criză în imposibilitatea plăţii ratelor la creditele luate. Abia în acele momente au ieşit la iveală clauzele abuzive care erau incluse în contractele standard pe care majoritatea băncilor le-au încheiat cu clienţii lor. Iar ca rezultat în 2010 a apărut Ordonanţa 50 care aducea un mic plus de protecţie pentru cetăţeni în privinţa împrumuturilor luate. Majoritatea contractelor preformulate semnate de români care nu era negociate cu fiecare client în parte includeau fără excepţie asemenea clauze abuzive.
Specialiştii susţin că multe din comisioanle băncilor reprezintă clauze abuzive pentru că nu sunt altceva decât dobândă mascată. Iar exemplele sunt foarte la îndemână pentru oricine a avut sau are un credit. Este vorba despre comisionul de administrare calculat la valoarea iniţială a creditului, comisionul de acordare/comisionul de gestiune perceput lunar. Un alt comision mult contestat este cel de urmărire riscuri şi care este calculat tot la valoarea iniţială a creditului. Juriştii spun că deşi acest cost este unul eventual si nu unul cert banca îl încasează lunar şi nu îl returnează consumatorului bun-platnic după derularea contractului fără incidente de plată. În plus, comisionul de risc este impus chiar dacă banca obligă la încheierea unei asigurări dar şi aducerea de garanţii pentru acordarea împrumutului.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu susţine însă că beneficiarii de credite sunt singurii responsabili pentru contractele pe care le-au semnat şi că nu este treaba statului să îi protejeze prin lege. Asta chiar dacă majoritatea ţărilor o fac pentru cetăţenii lor şi acest lucru mai ales odată cu anii crizei economice. „Clauzele abuzive sau neabuzive fac parte din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite, iar într-un stat de drept când semnezi ceva îţi asumi”, a declarat recent Mugur Isărescu.
Legea falimentului personal o portiţă blocată
O portiţă de scăpare pentru cei care ajung în imposibilitatea de a-şi achita la un moment dat ratele este legea falimentului personal. Dar stă blocată la Camera Deputaţilor de 3 ani. Mai exact în 2010 Senatul a aprobat legea dar aceasta a rămas pe undeva prin sertarele de la Camera Deputaţilor.
În urmă cu doar câteva zile, deputatul Mircea Groşaru a lansat o nouă iniţiativă legislativă care vizează protejarea românilor cu datorii la bănci. Aceasta dacă acei oameni şi-au pierdut joburile fără vina lor, suferă de o boală gravă sau sunt victimele unui dezastru natural şi nu îşi mai pot achita ratele. Aceştia îşi vor putea declara falimentul personal. Proiectul prevede că datornicul se duce la tribunal şi declară pe propria răspundere că nu mai are cu ce să plătească. Judecatorul numeşte pentru cazul său un administrator judiciar provizoriu care verifică dacă într-adevăr clientul are sau nu bani. Pragul este 10.000 de euro. Asemenea facilități au fost implementate și în alte țări în care au existat mulți datornici la bănci. Deputatul PSD de Cluj Aurelia Cristea crede însă vă o asemenea lege trebuie analizată cu atenţie „Trebuie făcut acest lucru cu mult dicernămnt pentru a nu încuraja practica prin care mulţi români s-au împrumutut şi 100% din venituri. În plus trebuie să spun că funcţionează şi sistemul de asigurări în cazul creditelor, inclusiv asigurările de şomaj. Trebuie să găsim linia de mijloc şi să nu aducem perturbări într-un sistem care funcţionează. Mai ales că există şi alte forme de protecţie pentru cei care nu îşi mai pot plăti ratele. Cert este că trebuie să luăm în calcul că legea nu funcţionează retroactiv pentru cei care deja sunt în această situaţie”, a spus Cristea.
Dintre 4, 5 milioane de români care s-au împrumutat de la bănci un milion au restanţe.
TEXT: Ruxandra Hurezean, Claudia Romitan, Crina Dunca
Sunt John Ahmed un certificat, reputație, legitimă și un creditor bani acreditat. Noi dăm bani de împrumut la oameni care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau ai nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am acorda asistență beneficiarului de incredere ca vom fi bucurosi sa va oferim un împrumut. vă rugăm să ne contactați la: russell.credit40@gmail.com
Ai nevoie de împrumut urgentă la o rată a dobânzii de 3%, pentru a plăti facturile, sau în scop de afaceri? Dacă da, contactați-ne astăzi prin e-mail: russell.financeoffer@gmail.com
Ești în nurgențăevoie de asistență financiară în obținerea unui împrumut? dacă da, vă rugăm să ne contactați pe +2348148919837 email la: russell.financeoffer@gmail.com pentru ajutor de