Planificare urbană în țara lu’ Taie Panglică. O discuție cu geograful Titus Man

De la înființarea sa în secolul al XIII-lea, conform unei structuri de așezare medievală, Clujul a supraviețuit ajungând azi la aproximativ 300.000 de locuitori. S-a construit mult atât în perioada vechiului regim, cât și în postcomunismul boom-ului imobiliar. Odată încheiată strategia planificării publice după căderea comunismului, dezvoltarea urbană a rămas la voia pieței și a investitorilor privați, care au construit și extins orașul, asta în timp ce inima sa instituțională a rămas fixă în buricul târgului. Spitale, școli, instituții, viață socială, cultură și divertisment, toate se întâmplă în micul centru de neocolit al orașului, pe acolo perindându-se zilnic o bună parte din populația orașului. Transformarea urbană cere timp și proiecte întinse pe mai multe mandate, ceea ce complică lucrurile, fiindcă adesea liderii locali și naționali, pătimași ai practicii tăierii panglicilor, ignoră adesea binele comun pe termen lung în favoarea unui succes electoral pe termen scurt. Despre toate aceste lucruri, dar și despre congestionare, zonă metropolitană și dezvoltare urbană am vorbit cu Titus Man, geograf și conferențiar la Facultatea de Geografie din UBB, care de la pasiunea științifică pentru hărți digitale a ajuns să lucreze la studii despre dezvoltare și planificare urbană.

Oraș mic, baiuri de metropolă

„Dincolo de ceea ce s-ar putea crede, de fapt, Clujul este un oraș destul de mic, 8 km de parcurs e la un capăt la celălalt, iar asta înseamnă cam o oră jumătate de mers pe jos. De aici, de la faptul că este un oraș relativ mic, am putea porni pentru a găsi soluții pentru transport, fiindcă acestea există, iar dacă orașe cu milioane de locuitori reușesc să facă față, atunci sigur vom găsi și o soluție pentru Cluj“, explică Titus Man. Care ar fi aceste soluții? În opinia geografului, prima dintre ele ar fi chiar trenul metropolitan, care să lege Apahida și aeroportul de oraș, dar care să ajungă până în Florești. Tinerii clujeni floreșteni ar putea veni cu mașina până la gară sau până într-o zonă intermediară, de unde ar putea fi preluați de tren, evitându-se astfel multe dintre aglomerările de trafic dinspre și înspre Florești.

Referitor la metrou, subiectul vedetă la Cluj, geograful clujean consideră că „e costisitor, iar construcția ar dura foarte mult, dar adevărul e că s-ar putea să fie chiar necesar, însă ar trebui să ne concentrăm și pe proiecte realizabile în termen mai scurt“. În prezent, strategia primăriei este aceea de a descuraja transportul cu automobilul propriu, deși această modalitate de transport door-to-door rămâne lider din punctul de vedere al gradului de confort și costuri temporale, conform unor studii realizate deja de cercetătorii clujeni.

De cealaltă parte, „adevărul e că dacă de mâine toți clujenii s-ar decide să folosească doar mijloacele de transport în comun, am constata imediat că flota nu este suficientă pentru a-i transporta pe toți cei 300.000 de oameni. Transportul în comun funcționează bine, cu sisteme de gps updatate, care ne prezic cu o acuratețe de plus-minus unu sau două minute distanța față de stații, însă aceasta funcționează și pentru că este puternic subvenționat. Pentru achiziționarea mai multor autobuze ar trebui investit mai mult, iar o parte dintre aceste costuri ar trebui suportate și de cetățeni, fie printr-un cost mai crescut al biletelor, fie prin alte modalități de taxare. În orașele mari transportul costă. Deocamdată nu avem date exacte cu privire la numărul de utilizatori ai mijloacelor. Oricum, banda unică pentru autobuze se pare că a funcționat, dar aceasta nu este peste tot, iar asta nu se poate implementa peste tot“, a mai spus Man.

O altă soluție identificată de geograf este și taxa pe congestie, care ar putea în timp să îi determine pe șoferi să renunțe la uzul mașinii pentru zonele cu taxă de congestie ridicată în favoarea unor alte mijloace de transport, dar toate aceste probleme își vor găsi rezolvarea doar în urma soluționării cauzei principale.

„Totul e în centru, iar lumea este nevoită să migreze către el. Trebuie planificate alte centre ale urbei, cu utilități în zonele în care trăiesc oamenii“, afirmă acesta.

O altă realitate a orașului o reprezintă și detronarea de către Sillicon Valley a imaginii boemiei clujene. Deși multă vreme Clujul s-a mândrit cu calitatea de „oraș universitar“, Man atrage atenția că acesta s-a schimbat devenind orașul sectoarelor 3 și 4 (servicii și IT): „Devenind un oraș al serviciilor și al sectorului IT, aceasta exercită o presiune și asupra prețurilor, dar și asupra opțiunilor de viață ale studenților. Aceștia sunt acum obligați să se angajeze deja din facultate pentru a putea trăi în acest oraș. Piața muncii s-a adaptat acestei noi realități. Dacă ne uităm, vedem că se pot distinge două dinamici diferite la extremele pieței muncii. Într-o parte avem salariile mari și joburile de carieră, iar la cealaltă extremă avem salariile studențești, cu rată mare de turnover“.

Apahida, un nou Florești?

Una dintre cele mai presante probleme ale orașului este tocmai cea legată de congestionarea traficului, iar aici diminețile și serile pe drum către și dinspre Florești sunt primele exemple care vin în minte.

„O mulțime de lucruri sunt interesante în ceea ce privește Floreștiul. Acum 10 ani avea aproximativ 5000 de locuitori și nimeni nu se gândea că acesta va ajunge să aibă 50.000 acum, dar iată că asta s-a întâmplat. Din păcate, deși s-a construit acolo, însă nu există o școală, sau un spital, sau sedii ale instituțiilor, sau parcuri tehnologice, astfel că toată lumea e nevoită să vină înspre centrul orașului, zilnic. Și da, din păcate eticheta de sat dormitor se aplică. Zona este competitivă în ceea ce privește nivelul prețurilor, iar asta ne îndreptățește să credem că ea va continua să crească, dar asta nu va face decât să accentueze problemele. Mai mult, din cercetările noastre am observat și că lipsa acestor facilități acolo determină scăderea calității vieții în timp, iar asta se traduce și printr-un soi de dezinteres față de amenajarea și îngrijirea spațiului public, dar și prin dorința de a pleca de acolo. Oricum, trebuie găsite soluții, fiindcă Apahida se prefigurează a fi un nou Florești, fiindcă și ea crește și se confruntă cu aceleași probleme“, a explicat pentru Transilvania Reporter Titus Man.

Mai în glumă, mai în serios, orice discuție despre transformarea Floreștiului trebuie să pornească de la oamenii înșiși care locuiesc acolo. „Cred că Floreștiul este unul dintre cele mai educate sate de pe planetă (spune zâmbind), toți sunt profesioniști cu salarii mari. Îmi povestea un amic că și piața matrimonială a fost afectată. Tot el povestea despre IT-iști căsătoriți cu asistente și mediciniste, care întemeiază familii. Ironic, o parte dintre aceste familii se și destramă, există un punct critic, la bărbați cândva în jurul vârstei de 34 de ani. Acolo unde era o mașină și o locuință, apare două mașini și două locuințe, alte presiuni pe trafic. Lăsând gluma la o parte, o parte dintre cei cu bani investesc la rândul lor în terenuri și proprietăți imobiliare, care și ele măresc numărul de locuitori. Dacă te gândești la două parcele de pământ, e clar că cea din Florești va fi mai rentabilă, fiindcă acolo imediat se poate construi, pe când în Cluj stai după avize și arhitecți, ceea ce e firesc, fiindcă nu se poate continua dezvoltarea haotică“, a povestit Man.

Picanterii din orașul mașinilor simbol

Timp de vreme îndelungată problema planificării urbane a fost abandonată, însă în ultimii ani autoritățile orașului și-au schimbat strategia, colaborând mult mai strâns cu cei din mediul academic și activist pentru găsirea de soluții, dar mai ales pentru realizarea unor cercetări cu impact asupra organizării urbane. „Mulți dintre noi am pornit ca activiști și contestatari, dar ulterior primăria a deschis discuțiile și au început să apeleze la noi pentru găsirea unor soluții. Am ajuns să cercetăm tot felul de lucruri pentru a rezolva și situația traficului. De exemplu, știi unde sunt cele mai performante mașini din oraș? Pe primul loc se află cei din zona străzii Cireșilor, deasupra grădinii botanice, apoi cei din cartierul Europa, iar pe locul trei cei din Bună Ziua“, a mai spus conferențiarul clujean.