”Plătești cât arunci”, provocarea anului la Cluj

După cum am anunțat deja, începând de la 1 ianuarie, în România va demara implementarea programului de colectare selectivă a deșeurilor generate de populație,hârtie și carton, metale, plastic și sticlă, cunoscut deja sub denumirea de ”Plătești cât arunci”. Cum spuneam și în ediția de săptămâna trecută a Transilvania Reporter, nerespectarea obligațiilor de mediu va atrage cu sine și sancțiuni și amenzi, care pot fi evitate însă prin know-how, organizare și decizii.

Clujul, după modelul din Parma sau Liubljana

Prin Planul național de gestiune a deșeurilor, și până la legislația care s-a modificat în ultimul timp, de la OUG 96 privind fondul de mediu, de la instituirea taxei de mediu inițială, acum taxa de economie circulară, prin OUG 74, prin ordinul 1503 al ministerului Mediului, legiuitorul din România a decis să implementeze colectarea selectivă a deșeurilor pe două fluxuri-patru fracții. Acest lucru înseamnă separarea acestora în deșeuri reziduale, descrise în art. 17 lit.1 din Legea 211, și fracție uscată, adică deșeuri reciclabile și în ambalaje, așa cum sunt descrise tot în Legea 211/2011la art.17 lit.1 alineat a. Sunt stabilite clar, deci, două fluxuri, fracție umedă și uscată, după care, din cea reciclabilă se mai disting alte trei fracții: plastic și metal, hârtie și carton, și sticlă. Vom avea deci patru fracții de colectat, și acest lucru se va face pe culori: fracția umedă în sacul/recipientul negru, fracția de sticlă în recipientul verde, hârtia în cel albastru și in cel galben plasticul și metalul.

”Această ordonanță nu este neapărat una proastă, ci aș spune mai degrabă una perfectibilă Ca să vorbesc de lucrurile pozitive, această ordonanță încearcă să schimbe paradigma salubristului, dintr-o paradigmă de om care colectează niște deșeuri și atât, în ideea unui gestionar al acestora. Adică, de la principiul de a colecta deșeurile așa cum sunt aruncate de cetățeni și depozitat la rampă, trebuie să implementăm acest principiu care are ca scop două aspecte: diminuarea consumului și inexistența deșeurilor la rampă.

Nu este ușor de implementat acest lucru, este chiar destul de greu. În Europa sunt exemple de succes, Parma și Liubljana, modelele din care care noi cei de la Rosal ne-am inspirat și unde termenele de implementare au fost în general între 5 și 7 ani. Această implementare necesită o schimbare de comportament, de atitudine, un lucru în echipă între cei trei actori din acest serviciu, adică cetățean, cel care generează și trebuie să suporte costurile acestei infrastructuri, unitatea administrativ teritorială care are responsabilitatea implementării gestiunii integrate, și operatorul de salubritate căruia i-au fost delegate atribuțiile acestea. Acest lucru necesită timp, nu e o chestiune care se poate întâmpla de azi pe mâine.”, ne-a declarat Radu Simțion, manager de proiect la compania de salubritate Rosal.

Trei tarife distincte

”Am dorit să implementăm acest principiu <Plătește cât arunci> prin aplicarea de tarife distincte,  raportat la volumul de deșeuri, și nu la greutatea lor, și să implementăm frecvențe distincte pentru fiecare flux de deșeuri.

Propunerea noastră la Cluj prevede trei tipuri de tarife, prezentate și agreate în principiu și de celălalt operator de salubritate: un tarif pentru deșeurile reziduale, pe care cetățeanul îl plătește raportat la volumul de deșeuri aruncat printr-o raportare a densității pe volum/metru cub care la Cluj este de 125 de kg, apoi este tariful reciclabil, care trebuie specificat foarte clar că nu va fi plătit de cetățean, și, în ultimul rând, vom avea un tarif pentru cetățeanul care nu va repecta colectarea selectivă, unul sensibil mai mare decât cel reciclabil și care va reflecta în el costul de sortare al deșeurilor. Acest tarif nu este o penalitate, e unul distinct. . Cuantumul acestora nu a fost încă stabilit, suntem în discuții încă, nu e nimic aprobat deocamdată. Aceste tarife vor reflecta în cele din urmă niște investiții în infrastructură pe care noi ni le asumăm.”, spune Radu Simțion, manager de proiect de la Rosal.

Clujul, primul oraș în care plătești cât arunci?

Concret, colectarea deșeurilor după principiul enunțat se va face prin aplicarea pe fiecare pubelă, container sau sac, a unei etichete sau a unui transponder cu identificare prin frecvență radio care va face posibilă identificarea exactă a celor care au folosit respectivul punct gospodăresc. Investiția în această infrastructură nu este  deloc neglijabilă și are termen de implementare 6 luni de la data aprobării conceptului de către autoritățile locale.

”Investitția presupune, pe scurt, modernizarea și suplimentarea parcului auto cu 10-12 mașini, dotarea cu recipienți și modernizarea punctelor de colectare selectivă. În acest caz vom merge pe o variantă de container supraterană cu guri securizate la care are acces doar cel care are contract și cel care are acea etichetă în baza căreia poate fi identificat. Pe lângă aceasta, ne-am angajat să facem niște ”insule verzi” unde să se poată colecta deșeurile voluminoase de tip construcții, mobilier și așa mai departe, deșeuri care constituie o reală problemă la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

Este o provocare tot ceea ce încercăm să facem, și nu vă ascundem că este o ambiție a noastră să facem din Cluj-Napoca primul oraș în care să implementăm corect principiul <Plătești cât arunci>. Cetățeanul trebuie să se convingă că poate plăti mai puțin dacă aruncă mai puține deșeuri, iar scopul final este, cum am mai spus, să nu mai avem niciun deșeu la rampă, ca să nu mai vorbim de poluare sau de spații de depozitare.” a mai declarat  Radu Simțion.

În prezent, în municipiul Cluj-Napoca, gradul de colectare selectivă pe proiecte pilot a ajuns la 17 la sută, mult peste media din ale zone ale țării, unde este de numai 5 la sută.

”Trebuie rezolvată problema deșeurilor pe care nu le vrea nimeni”

”În București se merge deja pe ideea de a obliga constructorul de blocuri de a creea în subsol sau mezanin o încăpere special pentru sortarea deșeurilor, iar scopul este ca până în 2025 să dispară  toboganele de gunoaie existente. Fiecare om va coborî în acea încăpere, va arunca la gunoi deșeurile în recipientele corespunzătoare. Există în unele locuri chiar aparate manuale foarte eficiente de turtit pet-uri, astfel încât acestea să ocupe cât mai puțin spațiu.

Dincolo de aceste lucruri însă, dincolo de faptul că omul selectează corect și noi colectăm pe fracțiile respective, este foarte important însă să existe un reciclator final. În prezent, există deșeuri de ambalaje care nu prezintă interes pentru piață, cum sunt, de exemplu, conservele de metal pe care nici o oțelărie nu mai vrea să le primească, pet-ul alb de lapte,caserolele, furculițele sau folia în care arunci materialul bio-degradabil care se contaminează, iar costul curățării lui este mai mare decât ceea ce poți produce după reciclarea lui. Și atunci, eu degeaba le colectez, dacă n-am reciclator căruia să-l vând Dacă statul nu încurajează cumva și reciclatorii finali astfel încât să primească toate materialele vom avea o problemă. În București, de exemplu, avem 80 de tone de deșeuri de acest fel pe care nu am unde să le valorific.” – Adrian Duca, director Departament Sortare-Reciclare a deșeurilor Rosal.

Psiholog: ”Trebuie să mizăm pe dorința de emancipare a românilor, altfel va fi un eșec garantat!”

”Așa cum am arătat în monografia dedicată psihologiei romanilor, respectarea regulilor – conștiinciozitatea/autodisciplina – nu este o caracteristică de bază a românilor, în comparație cu alte țări vestice.

De asemenea, perseverența în activitate este mai scazută. Dar există o dorință mare de învățare și o mândrie a performanței, românii aflându-se din punct de vede psiholcultural în faza de emancipare (o mișcare de la valori de supraviețuire la valori de emancipare). De aceea, pentru a determina acest comportament nou, în contextul psihocultural descris mai sus, este nevoie de strategii bine gândite. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că cetățenii înteleg bine ce trebuie să facă exact și că au la îndemâna mijloacele necesare (ex. pungi/pubele diferențiate etc.), fără mari eforturi.

Apoi, controlul comportamentului trebuie făcut printr-o combinație inteligentă între recompense (atunci când se face comportamentul dorit) și pedepse (pentru comportamenmtul incompatibil cu cel dorit). Recompensele trebuie date astfel încat acestea să fie percepute ca niște consecințe ale comportamentului (primesc X pentru că eu am făcut comportamentul Y), nu determinanți (primesc X ca să fac comportamentul Y). În fine, pedepsele trebuie anticipate (ex. prin contracte explicite) și administrate apoi imediat după comportamentul problematic, într-o manieră calmă și non-agresivă.

Așadar, dacă mizam deștept – după câteva din regulile mentionate mai sus – pe dorința de emancipare a românilor, este posibil să generăm comportamentul dorit, deși nu va fi ușor. Altfel, va fi un eșec garantat!”, consideră psihologul Daniel David, prorectorul Universității Babeș-Bolyai.

Centrul de management al deșeurilor, operațional încă din acest an

Un rol determinant în reușita programului inovator de colectare al deșeurilor îl va avea, cu siguranță, și mult așteptatul Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID). Cu sprijinul celor de la Consiliul Județean Cluj, încercăm în cele ce urmează să facem o prezentare a acestui proiect.

”Proiectul <Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj> a fost aprobat de Comisia Europeana prin Decizia de Aprobare nr. C(2011) 3917/10.06.2011, Contractul de Finanțare fiind semnat la data de 11.07.2011. Ca urmare a faptului că acest proiect nu a putut fi finalizat în perioada POS Mediu 2007 – 2013, Consiliul Județean Cluj, în conformitate cu prevederile din Instrucțiunea Ministerului Fondurilor Europene nr. 1200/10.08.2015 privind unele măsuri pentru eșalonarea (fazarea) proiectelor finanțate din Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, a elaborat și transmis propunerea de eșalonare a proiectului în două faze, eșalonare acceptată de finanțator prin adresa AM POS Mediu nr. 38858/OA/09.05.2016.

Astfel,  cea de a doua etapă a acestui proiect, denumită „Fazarea proiectului SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL CLUJ” este finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) – Axa Prioritară 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific OS 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România, ca urmare a încheierii Contractului de Finanțare nr. 91/24.07.2017.

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor va stoca deşeuri menajere nepericuloase şi va avea o capacitate de depozitare de 247.600 mc/an. Amplasamentul stabilit pentru realizarea acestuia este la sud-estul Municipiului Cluj-Napoca, în zona „Tufele Roşii”.

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor în județul Cluj este alcătuit, din punct de vedere functional, din două zone distincte, și anume:

1. Zona tehnică compusă din:

– Staţia de Tratare Mecano-Biologică – pentru tratarea fracției umede, inclusiv deșeurile din piețe și grădini;

– Staţia de Sortare – pentru separarea fracției uscate în diferite materiale reciclabile (metale, sticlă, plastic și hârtie).

2. Zona de depozitare finală (Celula de depozitare – pentru eliminarea finală a deșeurilor) și Platforma administrativă.

Obiectivul general al proiectului este de a continua dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în vederea eliminării problemelor de mediu și cele operationale asociate generării și managementului deșeurilor în județul Cluj, în vederea conformării cu prevederile acquis-ului european şi a angajamentelor asumate prin sectorul de mediu. Proiectul contribuie la atingerea obiectivului general al proiectului prin realizarea colectării, transportului, tratării și depozitării deșeurilor din județul Cluj.

Stadiul actual al CMID

În vederea finalizării Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, județul Cluj a încheiat cu ASOCIEREA KRANZ EUROCENTER SRL- INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI ENERGETICE –ISPE S.A un acord acord contractual care are ca obiect Proiectarea și execuția Centrului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj. Prețul total al contractului este de 111.103.998,44 lei fără TVA, iar durata contractuală este de 18 luni

Stadiul lucrărilor de intervenție în primă urgență necesare a fi executate conform soluțiilor tehnice dispuse de către expertul tehnic atestat, transpuse prin Proiectul Tehnic ce detaliază lucrările autorizate în regim de urgență se prezintă după cum urmează:

1. Lucrări de consolidare a versantului pe care este amplasată celula de depozitare:

• Lucrări de consolidare stadiu fizic 100% – zid de sprijin din piloți de beton armat cu diametrul de 900 mm, pe două rânduri, dispus pe o lungime de 100 m și dren de adâncime din piloți forați secanți cu diametrul de 900 mm, dispus între cele două rânduri de piloți din beton armat pe o lungime de 186 m (aceasta lungime include si sectorul de descarcare care nu este prevazut a fi protejat cu zid de piloti din beton armat);

1. Lucrări de demolare a lucrarilor realizate de fostul Antreprenor care nu răspund cerințelor fundamentale de calitate în construcții – 100 %;
2. Lucrări de consolidare și reconstruire a digurilor perimetrale aferente celulei de depozitare – aprox. 100 %;
3. Lucrări de consolidare a taluzului din vecinătatea platformei de compost din cadrul Stației de Tratare Mecano-Biologică – 98%;
4. Lucrări de terasamente la digurile celulei de depozitare în continuarea lucrărilor de consolidare: 100%;
5. Lucrări aferente sistemului de impermeabilizare a bazei depozitului: 8,68%
6. Lucrări aferente sistemului de colectare levigat: 49%;
7. Lucrări aferente sistemului de tratare a levigatului: 17,10%;
8. Lucrări de protecție împotriva inundațiilor: 47,96%;
9. Lucrări de terasamente în perimetrul Stației de Tratare Mecano-Biologică: 81,42%;

Progresul fizic raportat la nivelul întregului contract de lucrări suplimentare este de aproximativ 43%.

Termenul pentru finalizarea primei celule de depozitare este septembrie 2019, iar termenul pentru finalizarea Zonei tehnice este ianuarie 2020.” se arată într-o informare a CJ Cluj.

”CMID-ul era deja terminat dacă lucram cu firme private”

”Mă gândesc că poate nu era bine să intrăm în acest proiect european în 2009. La acea vreme era însă o presiune uriașă din partea tuturor să facem tot prin accesarea de fonduri europene. Sunt sigur, acum, că am fi reușit să ridicăm și să finalizăm acest proiect printr-un parteneriart cu firme private, să fi găsit deja de mult o soluție alternativă la aceste deșeuri. Acea firmă privată ar fi putut să facă pe cheltuiala sa tot ce înseamnă un asemenea centru de management al deșeurilor, fie că vorbim despre incinerator sau despre orice altceva.”, Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

 ”Centrul, la anul și la mulți ani!”

Deputatul independentAdrian Dohotaru, consideră că CMID nu se va deschide prea curând, iar zona Pata Rât va continua să reprezinte un „caz tipic de corupție, incompetență și rasism de mediu“.

”Promisiuni de a deschide un nou centru de management al deșeurilor există de un deceniu. În fiecare an, președintele CJ Cluj ne promite acest centru, care se va deschide, cred, la anul și la mulți ani. Este o atitudine iresponsabilă pentru că perpetuează actuala situație, acest provizorat continuu, care conduce la poluarea Clujului. În locul unui centru de colectare diferențiată a deșeurilor avem, de 10 ani, gropi toxice și care vor arde din nou de îndată ce vor da căldurile. Mai mult, potrivit prevederilor proiectului de management al deșeurilor (SMID) de la Consiliul Județean, toate deșeurile din vechea rampă RADP trebuie transportate la noul centru. Deși acest lucru nu este public, există o obligativitate în acest sens. Dar, cred că niciun operator privat nu-și va asuma sarcina de a transporta deșeurile de la rampa RADP la noul centru, pentru că acestea vor ocupa mult spațiu, iar lotul se va umple imediat. Chiar dacă vom avea acest centru de colectare selectivă a deșeurilor, cred că operatorii privați nu se vor prezenta la licitație, pentru că pur și simplu nu e rentabil pentru ei“, consideră Adrian Dohotaru.

În ceea ce privește situația de la Pata Rât, aceasta reprezintă pentru Adrain Dohotaru un caz de corupție.

„Pata Rât este caz clasic de corupție. Au fost deja condamnați oamni politici pentru ce s-a întâmplat acolo și ar trebui condamnați și alții. Mai ales, pentru că s-au depozitat ilegal deșeuri la Pata Rât, iar asta s-a întâmplat timp de ani de zile. Există dosare la DNA pe această temă, dar acestea nu se finalizează. Din punct de vedere social, trebuie să ne gândim cum să reintegrăm forța de muncă prezentă în Pata Rât în noul centru, într-o industrie a reciclării, pentru a oferi celor de acolo condiții de muncă mai puțin toxice decât cele din prezent. Situația de la Pata Rât este un caz tipic de corupție, incompetență și rasism de mediu, care trebuie stopat“, a mai spus Adrian Dohotaru. (Dana Domșodi)

Cum se colectează în vecini

Cu o rată de reciclare de numai 5%, România nu trebuie să se uite la Germania ca să vadă ce are de făcut pentru a atinge ținta de reciclare de 50% până în 2020. E suficient să arunce un ochi la vecini, cum ar fi Bulgaria, Slovacia, Croația, Grecia, Ungaria și Austria, spun cei de la green-report.ro.

Ultimul raport emis de Comisia Europeană, de la începutul anului 2017, realizat pe baza datelor din 2014, arată că România colectează selectiv și reciclează doar 5% din deșeurile produse. 11% merg la compost și un procent uriaș, de 82%, ajunge la groapa de gunoi.

Dar să vedem cum stă situația în câteva țări ale Europei:

Slovacia: reciclează destul de puțin deșeu menajer (12%, comparativ cu media europeană, 44%), iar un procent mare ajunge la groapa de gunoi (76%). În plus, deşeurile municipale produse de un cetăţean obişnuit din această țară au crescut cu 39% între 2001 şi 2010.

Grecia: Cea mai mare parte din deșeul produs de Grecia ajunge la groapa de gunoi, 81%, și doar16% este reciclat.

Croația: sunt duse la groapa de gunoi 83% din deșeurile municipale și doar 17% reușește să recicleze. Deșeurile trebuie colectate în saci menajeri speciali, de culori diferite, care pot fi cumpărați de la supermarket. Gunoiul strâns în altfel de pungi nu va fi ridicat și există amenzi pentru utilizarea pungilor neautorizate.

Bulgaria: este una din țările din Uniunea Europeană care depozitează procente mari de deșeuri menajere la groapa de gunoi (74% în 2014, comparativ cu 28% media europeană).

Ungaria: reușește să recicleze 31% din deșeul menajer, dar composteză doar 6%.

Trebuie să mai precizăm că, la începutul lui 2017, Comisia Europeană a decis să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme.