VIDEO/FOTO | Curs inedit despre istoria romilor și influența muzicii lăutărești în folclorul românesc

Acompaniat de un taraf de lăutari care a făcut o trecere în revistă a muzicii lăutărești de acum 100 de ani și până astăzi, așa și-a susținut prelegerea despre istoria romilor, profesorul Gelu Duminică. Acesta este sociolog și profesor asociat la Universitatea București, iar de șase ani predă un curs „altfel” împotriva discriminării romilor, el însuși fiind de etnie romă.

Prelegerea a fost menită nu să dea răspunsuri, ci să nască întrebări, după cum a spus încă de la început Gelu Duminică, adeptul predării cursurilor într-o manieră care să atragă studentul și să-l facă să continue să citească, să învețe singur, și după ce a părăsit sala de curs.

Intitulat „În căutarea demnității” cursul se ține,  în fiecare semestru în cadrul Facultății de Sociologie din București și pentru că amfiteatrul de acolo e mereu plin până la refuz, cu ajutorul UNICEF România și al programului de studiu Erasmus, a început să se țină și la alte facultăți din țară. La Cluj-Napoca, Gelu Duminică și colaboratorii săi, membri ai tarafului condus de Marian Mexicanu, au fost invitații Facultății de Științe Politice din cadrul UBB.

„Eu simt nevoia să mă simt provocat de student și simt nevoia ca eu însumi să învăț de la student cum să-mi adaptez cursul și de acolo am pornit (n.r.: cu această prelegere). Am încercat în primul an, iar impactul a fost uriaș. Cea mai mare sală de la noi are 270 de locuri și vin undeva la 350 de oameni din toate facultățile și universitățile pentru că e un curs deschis. Oameni care vin să înțeleagă și vin să își găseasc argumente, iar pentru asta trebuie să le dai argumente așa cum ei le înțeleg pentru că degeaba îi spui unui om „ești rasist”, „ai prejudecăți” dacă nu îl pui să înțeleagă. Sunt rotițele minții și sufletului care trebuie să funcționeze simultan, iar muzica le poate stârni pe amândouă, cu mine în spate care am datoria de a provoca, de a da informație într-un mod care nu trebuie să fie agresiv, ci într-un mod care trebuie să fie dubitativ. De asta fac povestea asta și o fac într-un mod extrem de egoist. Egoist pentru simplul motiv că eu sunt dintr-o familie mixtă, soția mea este româncă, și mereu mă întreb ce lume ofer copiilor mei și nepoților mei. Și atunci vreau să am capacitatea de a mă uita în ochii lor în momentul în care o să primească șuturi în suflet și să le spun «eu am făcut atât, fă tu mai mult», dar vreau să fac chestia asta, să mă uit în ochii lor și să le spun «n-am stat degeaba»”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Gelu Duminică.

Muzica lăutărească

Pe lângă încercarea de a-i face pe studenți să-și chestionezi propriile convingeri, prelegerea a avut și scopul predării unei lecții de istorie în care au fost analizate influențele muzicii lăutărești în folclorul românesc. Astfel, s-a pus în discuție dacă romii au cântat vreodată o muzică identitară sau au fost promotorii și premergătorii folclorului românesc, un element important în stabilirea acestui lucru fiind limba în care s-a cântat. Romii, sclavi ai boierilor români timp de 500 de ani, au cântat în limba română și nu în limba romani.

Lăutarii romi au avut, de-a lungul timpului, o influență puternică asupra modului în care muzica românească a evoluat. Începând cu Barbu Lăutarul, care a reușit să-l impresioneze pe Franz Liszt reproducând după o singură audiție zeci de melodii, la Zavaidoc, unul dintre cei mai cunoscuți lăutari din perioada interbelică, la Maria Lătărețu, Gabi Luncă sau Romica Puceanu, cu toții au cântat în limba română. Fiecare astfel de informație a fost apoi exemplificată printr-o melodie interpretată live de taraf.

„Când nu cânți în limba ta, muzica ta se transformă, nu poate fi considerată un element identitar” spunea Gelu Duminică. Astfel, muzica i-a adus împreună pe romi și pe români încă din sec. XVIII-XIX când toate evenimentele de pe parcursul vieții, de la naștere la nuntă și chiar moarte, erau însoțite de muzică pentru că lăutarii erau mai mult decât o minoritate, erau comunicatori. Ei cântau despre ce li se întâmpla oamenilor, dar mai ales despre speranțele lor, despre dragoste și împlinire.

Reacțiile studenților

Reticenți la început, studenții FSPAC au ajuns la final să exclame că s-a terminat prea repede cursul.

Călin Hințea, decanul FSPAC, s-a adresat acestora spunându-le că nimic nu este mai rău decât ignoranța dublată de aroganță și i-a invitat să reflecteze la cele văzute și auzite în cadrul prelegerii, mai ales că ceea ce încearcă să facă Gelu Duminică și taraful nu este un lucru ușor.

„În două ore nu poți schimba idei pe care oamenii le au de 15, 20, 30 de ani, după vârsta fiecăruia, nu ai cum, dar dacă încep să-și pună întrebări noi ne-am făcut treaba”, a încheiat Gelu Duminică.