Feleacu, viitorul paradis imobiliar al Clujului?

Municipiul Cluj-Napoca a rămas fără 428 de hectare de teren din zona fostei livezi Palacsai. Anul trecut Tribunalul, apoi în această lună Curtea de Apel Cluj, au consfințit repararea unei uriașe nedreptăți săvârșite de regimul comunist în 1973, care a trecut stațiunea pomicolă de cercetare exclusiv pe raza administrativă a Clujului, și astfel s-a revenit la organizarea administrativă conform Legii 2/1968.

La primăria Feleacu este încă confuzie, nimeni, nici măcar primarul nu știe încă ce se va întâmpla cu suprafața uriașă de teren cu care s-a trezit pe cap, și nici investorii imobiliari încă n-au dat buzna peste felecani. Oricum, se pare că Feleacu nu va avea soarta comunei Florești, și nu va deveni un paradis al rechinilor imobiliari. Adică, sunt șanse ca pe Feleac să nu vedem blocuri cu ferestre mari înspre oraș, ci doar cel mult case cu un etaj. Asta, desigur, până la proba contrarie și până la noul PUG promis de primar.

”Cât sunt eu primar, nu vor fi blocuri în Feleacu”

”În 2013, Prefectura Cluj a chemat toate comunele limitrofe municipiului Cluj-Napoca pentru a stabili granițele. Noi nu am acceptat limitele propuse, abuzive încă din 1973. După cinci ani de procese, s-a făcut dreptate și sute de persoane vor reintra în posesia terenurilor.”, spune primarul comunei Feleacu, Gabriel Costea.

La aproape o lună de la victoria din instanță, primarul nu știe cum să savureze încă acest lucru.

”Nu pot estima exact ce înseamnă pentru dezvoltarea comunei această decizie a instanței. Va urma un PUG, și vom ști mai multe într-un an-doi când se va finaliza acesta. Este, până la urmă, o dreptate care ni se face, în primul rând pentru comună pentru că ni se întorc acasă terenurile, și apoi pentru cei care vor fi puși în posesie după atâta vreme.”, a mai spus Gabriel Costea.

În ce privește aspectul imobiliar, există o singură certitudine deocamdată, anume că Feleacul nu va deveni un nou cartier de blocuri, aidoma Floreștiului.

”Încă n-au dat năvală investitorii imobiliari, dar în acea zonă se va construi doar în limita construcțiilor pe care le avem aprobate în PUG-ul actual: demisol – parter – etaj, parter – etaj – mansardă, nicidecum blocuri sau ce tâmpenii am mai auzit. Suntem singura comună limitrofă Clujului unde nu sunt blocuri, și unde nu vor fi blocuri nici de acum încolo, cel puțin cât sunt eu primar aici. Oricum este prematur să ne pronunțăm, se vor pronunța specialiștii în cadrul PUG-ului, dar noi suntem drastici din punct de vedere al urbanismului, vorbim de amenzi de miliarde de lei, de construcții oprite.”, a precizat primarul comunei.

În zona livezii Palacsai mai există sute de hectare de teren în dispută cu Agenția Domeniilor Statului.

”Cei ce visează construcții, vor fi dezamăgiți”

Vesțile sunt într-adevăr proaste pentru investorii imobiliari. Potrivit specialiștilor, modificarea limitei administrative între municipiul Cluj-Napoca și comuna Feleacu nu echivalează sub nicio formă cu schimbarea destinației terenurilor stabilită prin documentațiile de urbanism.

”Altfel spus, cei care se așteaptă ca transferul limitei administrative să conducă la deschiderea posibilității de construire în livadă o să fie dezamăgiți, deoarece asemenea aspirații sunt nerealiste și îndepărtate mult de realitate. Livada este necesar să rămână livadă și să servească scopurilor pentru care a fost constituită, beneficiind astfel de toată protecţia aferentă. Subliniez faptul că zona nu este cunoscută drept o zonă stabilă din punct de vedere geotehnic, ba chiar din contră, iar desființarea livezii ar putea să aibă consecințe negative asupra versantului.

Mai mult decât atât, Clujul are suficiente resurse de teren încât să răspundă cerințelor de locuire pentru următorii 20-30 de ani, iar realizarea planurilor de urbanizare de către municipalitate o să conducă la viabilizarea unor resurse importante de teren care să acopere necesitățile de locuire (ex. Sopor). Cred că s-a ajuns la o maturitate care să permită învățarea din greșeli, iar livada nu o să urmeze pașii pădurii Făget, devenită cartier rezidențial.

Din datele disponibile reiese faptul că din totalul de 428,4 hectare ce urmează a suferi modificări 108,7 hectare se află în extravilan, iar 319,7 hectare în intravilanul municipiului Cluj-Napoca. Cu toate acestea, suprafața din intravilan este preponderent reglementată ca și zonă de livadă fără posibilitate de schimbare și construire, singura suprafață reglementată cu posibilitate de construire activități economice și locuințe fiind de 38,7 hectare adică 9% din suprafață”, ne-a declarat Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj.

Primăria Cluj: Mai avem o cale de atac

”În anul 1973, Consiliul Popular de la vremea respectivă a extins intravilanul, zona administrativă a Clujului, cu cele 428 de hectare, fără să facă și alte documente. Practic, există la Oficiul de Cadastru o lucrare, fără să mai existe și în altă parte, sau cel puțin noi nu am gasit și nici cei din Feleacu. Sigur, atunci, dacă tot pământul era al statului, totul era foarte simplu, nu era nevoie de atâtea acte. Legea din vremea respectivă îți interzicea să ai această stațiune pomicolă de cercetare pe două UAT-uri (unități administrativ teritoriale, n.red). Acesta a și fost motivul pentru care a trecut această stațiune la oraș.”, ne-a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.

Faptul că municipiul a fost văduvit brusc de 428 de hectare de teren nu are darul de a-i îngrijora prea mult pe cei din primărie.

”În schimb trebuie avut grijă de dezvoltarea imobiliară care este probabil să se producă acolo, pentru că noi am încercat să avem o dezvoltare imobiliară sustenabilă, adică în condițiile în care aprobăm un PUZ, el să aibă toate dependințele etc. Eu sper ca cei din Feleacu să aibă suficientă maturitate și să nu-și bată joc de localitatea lor, pentru că este o zonă care s-a dezvoltat destul de armonios până acum. Este o zonă cu case preponderent și nu cred că un bloc își va avea locul acolo. Sigur, noi, dacă vom găsi astfel de derapaje vom acționa pe toate căile legale pe care le avem la dispoziție.

Nu avem încă motivarea sentinței, o așteptăm, după care va curge termenul. În măsura în care vom mai găsi acte, documente pe care să le depunem la dosar vom continua acțiunea în apel. Mai avem o cale extraordinară de atac”, a mai spus Dan Tarcea.