Clujeni, vi se pregătește un Mănăștur postadevăr

Zona Sopor de la marginea Clujului are șanse să devină noul El Dorado imobiliar al Clujului. Primăria promite clujenilor un cartier nemaivăzut, un loc unde să-și ducă traiul nu mai puțin de 120 de mii de oameni. Este un proiect care pare megalomanic, având în vedere că un cartier de asemenea dimensiuni, și vorbim de o suprafață de 24 de hectare, nu a mai existat decât pe vremea regimului comunist. Ca să fim exacți, din anii 60-70 ai secolului trecut.

Clujul este de ani buni liderul național al construcțiilor de locuințe, mii de apartamente se dau în folosință an de an. Practic, nu există petec de pământ pe care să nu se dorească ridicarea unui bloc. Că haosul imobiliar este la el acasă este altceva, că prețurile pe metru pătrat au luat-o razna, la fel. Închidem ochii și construim, aproape nimănui nu-i mai pasă că străzile sunt de pământ, că îți trebuie cizme de cauciuc să ajungi acasă după fiecare ploaie mai sănătoasă, că n-ai unde să-ți scoți copiii la joacă, că trebuie să faci câțiva kilometri ca să-ți cumperi o pâine sau o rochie.

Primăria lui Emil Boc vrea să pună capăt acestei nebunii și intenționează să ridice acest mega-cartier pe alte baze. Vorbim în primul rând de un nou stil de abordare, care ține cont în primul rând de cel care urmează să se mute în casă nouă. Optimismul e la el acasă în clădirea de pe Moților. Se spune cu subiect și predicat de realizarea unei infrastructuri înainte de a vedea turnat betonul pentru fundația viitoarelor locuințe. Se spune de trasarea de bulevarde, de stabilirea locurilor pentru parcuri, școală, creșă, primărie de cartier, de conectare la viitoarea centură metropolitană. Sună toate parcă prea frumos și de aici unele zâmbete care apar când vine vorba despre un asemenea proiect. Să dea Domnul să fim noi cârcotașii care vor fi nevoiți la final să ne scoatem pălăriile și să ne înclinăm în fața evidenței.

Până atunci, însă, totul e frumos, vorbim de mii și mii de apartamente, de confort sporit, de trafic civilizat, însă deocamdată doar pe hârtie.

Colonia Sopor, acum

Colonia Sopor, definită mai nou cu numele exagerat de “cartier”, este încă o aşezare tipic rurală, situată în sud-estul teritoriului administrativ al municipiului Cluj-Napoca, la circa 7,5 km de centrul oraşului şi la aproximativ 4 km de capătul liniei troleibuzului 3 (cartier Gheorgheni- capăt str. Unirii). Legătura dintre municipiul propriu-zis şi Sopor este realizată şi astăzi prin drumuri cu aspect comunal.

Aşezarea, că aștfel n-avem încă cum să-i spunem, este încadrată de Dealu Borzaş – la est, de Dealul Soporului – la vest şi de Dealul Feleacului – la sud. Pe coama Dealului Borzaş se găseşte o altă mică aşezare chiar mai izolată, aparţinând tot teritoriului administrativ al municipiului Cluj-Napoca, care poartă numele de Budinuş.

Zona este traversată de modestul pârâu Murători, un afluent al pârului Becaș, care în aval a fost deviat, în scopul realizării unei noi piste a aeroportului din Cluj-Napoca.

 

Emil Boc: A venit vremea să ținem cont de interesele comunității

Cum spuneam anterior, primăria Clujului este decisă să ia taurul de coarne și să construiască un cartier care să respecte strict bunul simț. Se menționează un plan bine pus la punct, sunt anticipate faze, se trasează străzi și se vorbește de servituți de utilitate publică până la demararea efectivă a construcțiilor.

Primăria și-a asumat chiar responsabilitatea de a face un Plan Urbanistic Zonal pe cele aproximativ 240 de hectare de teren din actuala Colonie Sopor.

”Este vorba de un proiect îndrăzneț și nu ne împiedică nimic să-l punem în aplicare. Vorbim de un cartier de dimensiunea Mănășturului, dacă nu și mai mare. Vrem ca aici să stabilească primăria, încă din acest moment în care nu este construit decât foarte puțin în Sopor, să stabilească și să pună în mișcare servituțile de utilitate publică, adică bulevardele, trotuarele, centrul de cartier, școală, grădiniță, creșă, primărie de cartier dacă este nevoie, adică acele utilități necesare unei comunități. Desigur, legea dă voie și privaților să vină fiecare cu PUZ-ul individual, doar că acesta nu ține cont mereu de interesele comunității. De aceea spun că perspectiva de ansamblu o poate avea numai primăria și acesta este motivul pentru care am luat decizia de a face noi acest Plan Urbanistic Zonal pentru Sopor. Odată acesta finalizat, poate să vină oricine ulterior cu planuri urbanistice de detaliu sau eventual cu un PUZ în funcție de documentația de urbanism cerută. Ideea este că toți vor trebui să se încadreze într-o situație pre-existentă.”, spune primarul Emil Boc.

Arhitecții, puși la treabă

Că situația pare serioasă o spune și faptul că pentru mega-cartierul Sopor se are în vedere o altă abordare, total diferită față de ce am întâlnit până acum.

”Noi avem acum în Planul Urbanistic General  desenate servituțile de utilitate publică pe unde ar trebui aproximativ să treacă bulevardele, știm în principiu cum se va face conexiunea la viitoarea Centură Metropolitană, încadrările în UTR, adică în specificul de construit, dar în detaliu. Vom stabili de la bun început unde va fi amenajat un parc, unde va fi creșa, școala sau grădinița și restul.

Pentru a realiza toate acestea, avem un plan în două etape. În primul rând, ca și considerent general, am decis să facem concurs de soluții împreună cu Ordinul Arhitecților din România, pentru că, subliniez încă o dată acest lucru, fără utilizarea expertizei de cel mai înalt nivel, nu vom putea realiza un lucru de calitate.

S-a dovedit și până acum că toate proiectele unde am utilizat concursuri de soluții, că vorbim de Someș, de Turnul Pompierilor, și altele care sunt în derulare, ne dă șansa de a utiliza cea mai înaltă expertiză pentru proiectele extrem de importante ale Clujului, pentru că acest cartier nu se face pentru un an, zece, ci pentru eternitate.”, declară primarul Clujului.

Tema de proiectare va ține de competența arhitecților, mai exact se va lucra cu Ordinul Arhitecților și pentru asta sunt necesare două studii fundamentale: un studiu topografic, și unul geotehnic. Acesta din urmă va indica limpede unde se poate amplasa de exemplu un parc, dar și unde este zona propice pentru construcții mai înalte sau mai joase. Cu alte cuvinte, va oferi o configurație exactă a terenului pe baza studiului geotehnic.

Odată finalizate cele două studii, se poate trece la următorul pas: concursul de soluții, la care vor participa arhitecți din întreaga Europă, iar un juriu internațional va desemna câștigătorul care va proiecta noul cartier de la marginea Clujului.

Legătura cu Centura Metropolitană, încă sub semnul întrebării

Pentru a evita situații de genul celei din comuna Florești, acolo unde haosul imobiliar și dezinteresul pentru comunitate a dus la traficul de nedescris din zilele acestea, primăria Clujului are în vedere legarea din start a cartierului Sopor de viitoarea centură metropolitană.

”Din nefericire, studiul de fezabilitate pentru cei 38 de kilometri de Centură Metropolitană a fost contestat în ultima clipă. Să ne înțelegem, acest lucru face parte din procedura legală, dar e un pic curios cum s-a întâmplat. Contestația a fost făcută de către o firmă din București, cu doar două ore înainte de a expira termenul limită de depunere a acesteia. Acum ne judecăm la CNSC, va dura în jur de o lună soluționarea contestației, dar sunt convins că vom avea câștig de cauză și vom merge înainte cu realizarea studiului pentru centura metropolitană”, mai spune Emil Boc.

Vă reamintim că primăria Cluj-Napoca și-a asumat, în locul Guvernului, sarcina de a realiza documentația tehnică a centurii metropolitane. Așa cum este ea desenată în prezent, centura va lega Gilăul de Vâlcele-Apahida, pe un traseu ce va trece prin Florești, pe malul Someșului, zona Cora și Bucium – Mănăștur, Calea Turzii, Iulius Mall și apoi se va lega de Bulevardul Muncii înainte de a face conexiunea cu centura Vâlcele-Apahida.

Arhitectul județului: ”Locuirea nu înseamnă doar locuințe, ci și dotări”

”Este un proiect pe care îl susținem. În ziua de astăzi este foarte dificil pentru un investitor privat să facă planuri urbanistice zonale pe suptafețe mari, și, cum viața ne-a demonstrat, au fost destule cazuri în care proiecte de anvergură au fost blocate. Asemenea proiecte necesită implicarea primăriei, de fapt acesta este și rolul ei, de a planifica dezvoltarea orașului, nu este nicidecum apanajul privaților.

Un asemenea PUZ, precum cel din zona Sopor, este un exemplu de bună practică, și, de altfel, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană îl folosește. E simplu: nu mai cauți zone pentru utilități, ci le planifici din start, ce rămâne este strict pentru locuințe. Modelul practicat până în prezent, vezi cartierul Bună Ziua de pildă, nu seamănă deloc, din păcate, cu ce s-a construit înainte de Revoluție. Trebuie să înțelegem că locuirea nu înseamnă doar locuințe, ci și dotările aferente.”, a declarat arhitectul județului Cluj, Claudiu Salanță.

Arhitectul județului spune că prin ridicarea cartierului Sopor am putea asista la o reglare a prețurilor la locuințe, chiar la o scădere a acestora.

”Investitorii se cam feresc de procedurile de urbanizare. Așa, existînd deja PUZ-ul primăriei, vor putea obține mult mai repede autorizațiile. Se va putea construi mai mult și mai rapid. În Polonia, de exemplu, într-un oraș de dimensiunea Clujului s-a construit oarecum asemănător un cartier de circa 250 de mii de locuințe, iar prețul acestora a coborât până la 700 de euro mp.”, spune Claudiu Salanță.