Anamaria Sănduţă: „Experienţa personală e cea care detronează orice reţetă”

Dinţii, pe lângă zâmbetele cuceritoare pe care le completează, pot transmite mesaje la care nu ne-am fi gândit. O problemă dentară poate ascunde, de fapt, o afecţiune a unui alt organ sau chiar un conflict psiho-emoţional. Aceasta ar fi una dintre ideile de bază ale conceptului de mindful dentistry, „o stomatologie biologică, integrativă, holistică, ce desenează o viziune mai amplă afecțiunilor oro-dentare care îşi găsesc vindecarea în contextul întregului, în structura microcosmosului numit Om”. Medicul dentist cu specializare în Ortodonție și Ortopedie dento-facială Anamaria Sănduţă îl practică şi îl promovează de aproximativ trei ani, după o lungă perioadă de analiză atentă a afecţiunilor şi evoluţiei pacienţilor pe care i-a tratat, dar şi a discuţiilor purtate cu aceştia.

„Veneau pacienții la mine cu aceeaşi afecţiune sau cu cazuri similare și m-am întrebat ce face ca oameni care nu se cunosc, unul după celălalt, să vină cu aceeași problemă? Sau lucram pe un dinte, stomatologie clasică, tratam o leziune carioasă și simțeam durere la dintele respectiv la mine în gură. Dinților pe care aveam obturații le ‹‹găseam›› scuze, spuneam ‹‹ok, s-ar putea să fie ceva sub obturația respectivă, o să investighez››, dar se întâmpla și la dinți la care nu aveam nicio problemă și, din nou, mi-am pus aceeași întrebare ‹‹oare despre ce este vorba, oare dintele respectiv chiar avea nevoie de ce fac eu?››. Pentru că pacientul nu-mi putea răspunde, nu-şi ‹‹locuia›› propria cavitate bucală, îmi vorbea dintele meu. Ştiţi, noi nu suntem separați, de aici vine problema, suntem separați la nivel de materie, de individualitate, dar în esenţă, la nivel de atomi, electroni, biofotoni, vibrație, suntem Unul. Privind procesul terapeutic așa, mi-am dat seama că nu e vorba despre medic-pacient (…) am înţeles că această interacţiune-conexiune are alt înţeles şi alt rol. Eu sunt doar un om care te ajută să iniţiezi auto-vindecarea, doar o oglindă a ta. Tu poate că ajungi la mine cu un dinte, dar de la dintele respectiv ajungem la probleme cu mama, cu tata, la relația cu partenerul, poate descoperim probleme ale altor organe, deficite de postură, deficite metabolice etc., dinții vorbesc în realitate desre altceva. Cum ne educam să înţelegem Realitatea? Lucrurile stau exact aşa cum trebuie să stea în această Realitate, nu cum am vrea noi, nu cum o vedem noi. Și atunci, sunt doar un Inițiator dacă ar fi să-mi definesc tiparul de lucru, tipul de stomatologie pe care îl practic acum, un ferment spre conştientizarea Realităţii acestei zone a corpului. Dacă o să vii la mine pleci cu un protocol de îngrijire externă și cu un protocol de îngrijire internă pe care îl stabilim împreună sau îl stabilești tu mai mult decât mine. Diferența dintre mine, un coach sau un psiholog este faptul că monitorul meu direct e masivul facial, cavitatea bucală. Unui psiholog tu poți să-i spui povești despre tine (suntem singura specie de pe Pământ care inventează poveşti despre realitate) sau despre stările tale și el nu are de unde să știe dacă ele sunt adevărate sau nu. Corpul însă niciodata nu ţese naraţiuni, îl priveşti, îl asculţi şi vei ‹‹mirosi›› cam unde e cauza.”

De asemenea, Anamaria Sănduță se prezintă ca fiind o persoană „fascinată de ‹‹mămicie›› și de cum înflorește un boboc de Om. A învăţat multe simţind direct cum se structurează Viaţa Umană de la o celulă. E pasionată de alchimia lui Mindful Soap (n.r.: săpunul viu, alchimiat intuitiv, atunci când găseşte uleiuri vibrante şi stări de armonie a Inimii cu mediul). E fascinată de a însoți cerneala neagră în traseul ei caligrafic pe hârtie (scrie liber şi dă formele sufletului literelor, cu peniţe artizanale de fiecare dată când hârtia şi cerneala o ‹‹strigă››) şi e consilier de dezvoltare personală şi consultant pentru o stomatologie conștientă”. A ales să nu mai practice medicina dentară intervenţionistă după 16 ani în care a îmbinat meseria învăţată în facultate cu ceea ce simţea că se întâmplă dincolo de aparatul din cabinetul său şi dincolo de afecţiunea cu care omul-pacient s-a prezentat la consult. Totuşi, chiar dacă ea a ales să fie un „partener în găsirea propriului drum” a pacienţilor săi, nu contestă necesitatea intervenţiei medicale propriu-zise.

La o primă întâlnire cu pacientul său are nevoie de cât mai multe date referitoare la starea generală a organismului, la tipul de igienă şi alimentaţie, la eventuale tratamente urmate sau în curs, mediul de lucru, starea emoțională, imaginea dinţilor şi, nu în ultimul rând, o radiografie completă a dinţilor şi a oaselor din jurul lor.
În urma coroborării multitudinii de date ce apar se stabileşte un protocol terapeutic specific cazului, cu orientare spre stomatologia intervenţionistă sau spre îngrijirea non-intervenţionistă. Medicul Anamaria Sănduţă spune că „întâi de toate, în stabilirea tipului de tratament, importantă de luat în calcul e motivația pacientului. Oamenii știu că eu am făcut ortodonție şi vin la mine cu adresabilitatea asta. Mă interesează de ce vrei să aliniezi dinții, ce se află în spatele acestui ‹‹de ce?››. Explorez mult această întrebare cu Omul din faţa mea! Dacă cineva vine cu durere, consider că trebuie rezolvată, dacă cineva vine cu un dinte fracturat consider că trebuie reconstruit, dacă cineva vine cu lipsă dentară consider că trebuie protezată, dar acestea sunt deja urgenţe stomatologice. La nivelul societăţii româneşti sunt încă larg răspândite extremele acestea, adică puțini oameni vin cu dinții indemni şi aliniaţi, cu parodonţiu sănătos, cu mucoase intacte să se intereseze de prevenţie. În afară de motivație, un alt criteriu spre non-intervenţie e disponibilitatea de asumare a vindecării. Dacă omul nu e dispus, lucrează 12 ore pe zi, este mereu pe drumuri sau în acţiune într-o relație dificilă, e foarte clar că nu are cum să înceapă să caute să se simtă, să se autoeduce și atunci indicația e spre stomatologie intervenționistă. Practic, omul din fața ta dictează conduita, dincolo de afecțiune, pentru că am avut și cazuri de oameni dispuşi să lucreze cu ei și care au spus rapid ‹‹vreau să încerc, nu mă duc mâine să-mi scot nervul sau dintele, interesantă abordarea››. Mie îmi place această ultimă atitudine pentru că oricând poți găsi un medic cu un cabinet și dornic să intre în dintele tău cu o freză, dar surpriza, dacă ești foarte serios în abordarea asta simplă, dar extrem de asumată, cu lucru în exterior, și cu multă sinceritate în economia psiho-emotională interioară, durerea se calmează sau mucoasele se vindecă, dar e obligatoriu cuplajul de atitudini. Mă întreba cineva dacă metoda asta non-intervenționistă înseamnă să nu faci nimic? Nu, înseamnă să faci mai mult decât înainte, înseamnă să înveți despre arhitectura cavității bucale, sa te autoeduci. Aici intervine rolul meu, pot să-ți vorbesc despre lucruri pe care tu nu le știi, medical vorbind, dar tu trebuie să faci observația. Lucrul ăsta nu poți să-l faci în cabinet într-o oră, două, trei. Bun, stăm împreună trei ore, analizăm forma ca apoi să rezolvi acasă fondul. Și firul roșu al interogației sau al tratamentului e tot pacientul, el își derulează rețeta, eu doar sunt o oglindă şi treaba mea e să fiu o oglindă cât mai curată, să o şterg mereu, să o clarific zi de zi pentru a reflecta Omului din faţa mea nevoile lui reale”.

Conceptul de Mindful Dentistry-Stomatologie Conştientă se adresează, conform medicului Anamaria Sănduţă, oricui vrea să depășească limitele minții condiționate și ale unei societăți cu standarde false. Ea spune că e important să îndrăznim să ieşim din tipare, fără să ne fie frică şi că „experienţa personală, până la urmă, e cea care detronează orice filozofie, orice carte, orice ideologie, orice reţetă. În momentul în care reuşeşti să îţi vezi barierele şi să îţi depăşeşti limitările, de acolo începe experienţa reală, pe orice palier al vieţii. E nevoie să îţi acorzi timp, să experimentezi suficient (în cunoştinţă de cauză, nicidecum haotic). Nu ştiu cât e suficient pentru fiecare: o lună, două, un an, şi apoi vei culege concluziile reale cu privire la ce ţi se potriveşte, cum funcţionează corpul tău, cum răspunde la anumiţi stimuli. Să ne aducem aminte mereu ce spune tradiţia filocalică: ‹‹foloseşte mintea ca şi cum ar trebui să mori mâine; foloseşte trupul ca şi cum ar trebui să trăieşti 100 de ani››”.

Despre Anamaria Sănduţă şi conceptul de Mindful Dentistry puteţi afla mai multe pe www.mindfuldentistry.life.