Mihai Racu, arhitect: Nu ne putem permite să implementăm în 2018 soluții de trafic tipice anilor `60

Primăria Cluj-Napoca va pune în curând în dezbatere câteva noi soluții privind extinderea benzilor de circulație dedicate transportului în comun. Am stat de vorbă și cu arhitectul clujean Mihai Racu, vicepreședinte al Uniunii Arhitecților din România, despre beneficiile și provocările extinderii benzilor dedicate mijloacelor de transport în comun în Cluj-Napoca.

– Cât de eficiente considerați că s-au dovedit benzile dedicate mijloacelor de transport în comun?

–  Până să se implementeze banda care merge dinspre Mărăști spre Primărie pe străzile 21 Decembrie și Memorandumului, pe acest tronson autobuzele aveau un timp de parcurs cam cu 15 minute mai mare decât în sens invers, unde exista deja o bandă dedicată. Nu are sens să reluăm enumerarea avantajelor unui sistem de transport în comun eficient deoarece sunt destul de cunoscute. Aș insista însă pe un lucru: 400 de autobuze care circulă cu 30 km/h transportă mai mulți călători decât 1.000 de autobuze care circulă cu 13 km/h (viteză medie a transportului în comun în București). Asta înseamnă pentru oraș costuri mult reduse: costuri de carburant, costurile autobuzelor care nu sunt deloc de neglijat, personal etc. Sunt costuri pe care le suportă orașul. La aceste costuri mai adăugăm costurile indirecte legate de timpul pierdut în trafic de zeci de mii de clujeni în fiecare zi. În concluzie, orice calcule am face, benzile dedicate sunt o strategie câștigătoare pentru oraș.

– Care credeți că ar fi zonele cele mai potrivite în oraș pentru a se amenaja noi benzi pentru mijloacele de transport în comun?

– Zonele cele mai potrivite sunt cele cu cel mai mare număr de călători: legăturile între cartierele mari și centru. E nevoie de tronsoane continue pe distanțe cât mai lungi pentru a avea timpi de transport mai buni. Din păcate până acum s-au făcut benzi dedicate doar pe străzile foarte largi. Cred că e momentul să ne facem curaj și să legăm, de exemplu, Mănășturul de Centru cu benzi dedicate. Probabil că la început opoziția o să fie mare, dar o asemenea măsură are șanse să aducă 130.000 de clujeni cu 15-20 minute mai repede în centru. Adică o economie de timp de cel puțin 30 de minute pe zi pentru acești oameni. Cred că legăturile directe între cartiere trebuie îmbunătățite: Grigorescu-Mănăștur, Grigorescu-Mărăști, Mărăști-Zorilor etc. De asemenea, sistemul de transport în comun trebuie să se adapteze și la zonele nou-constituite: Câmpului, Bună Ziua, Borhanci. Sunt zone în care numărul de locuitori crește de la an la an.

– Cât de bine considerați că stă primăria la capitolul de implementare a măsurilor din Planul de Mobilitate Urbană?

– Primăria face pași pe mai multe direcții: crearea de benzi dedicate, achiziția de autobuze noi (inclusiv cele electrice) care oferă condiții bune călătorilor (aer condiționat, wi-fi etc.), se montează afișaje care indică timpii până la sosirea autobuzului, dar și măsuri de încurajare a traficului velo (benzi de biciclete, sistemul de bike-shareing). Viteza cu care se produc aceste schimbări nu e întotdeauna cea pe care o așteptăm noi, clujenii, dar trebuie să înțelegem că aprobarea de bugete, asigurarea finanțărilor, organizarea licitațiilor, implementarea proiectelor durează. Cheia e să învățăm pe parcurs și fiecare proiect să includă lecțiile învățate până la cel dinaintea lui. Nu ne putem permite să implementăm în 2018 soluții de trafic tipice anilor `60. Fiecare pas trebuie gândit pentru viitor și trebuie să înțelegem că o stradă refăcută va rămâne așa niște ani buni.