Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: Clujul e pe cont propriu de Centenar
Din anul 2018, aniversar al Marii Unirii, s-a scurs primul trimestru şi responsabilii guvernamentali n-au putut măcar încropi o listă a proiectelor dedicate Centenarului care să intre în discuţie pentru finanţare de la bugetul naţional. Confruntat cu neglijarea evenimentului de către autorităţile centrale, Clujul îşi asumă pe cont propriu aniversarea momentului care a racordat cel mai important pol urban din Transilvania, atunci şi acum, la procesul istoric românesc.
Abordarea locală a evenimentelor aniversare are dezavantajul unei finanţări diminuate, în schimb e de presupus că respectă în mai mare măsură caracteristicile particulare ale evenimentelor defăşurate în tumultoasele ultime luni ale lui 1918 în Transilvania. Diminuarea treptată a autorităţii instituţilor statului ungar şi tranziţia către administrarea civilă românească a fost un proces derulat pe parcursul câtorva luni foarte tensionate şi cu desfăşurări distincte în diferite zone ale Ardealului, consecinţă a compoziţiilor etnice diferite şi a ritmului în care avansa armata română. Istoriografia românească reţine o schemă simplificată şi însufleţită de zel naţional al evenimentelor, interpretările însă pot fi mult mai nuanţate. Este trecut adesea cu vederea faptul că, în 22 decembrie 1918, a avut loc la Cluj o replică în miniatură a Marii Adunări de la Alba Iulia. 15.000 de delegaţi maghiari cu scrisori de împuternicire şi purtând steaguri roşii (ale socialiştilor) şi tricolore ungureşti au adoptat o rezoluţie pentru păstrarea Ardealului în hotarele Ungariei. Doi socialişti români au vorbit la adunarea publică propunând independenţa Ardealului.
Clujul este îndreptăţit să asigure o componentă locală manifestaţiilor omagiale şi prin prisma faptului că are paternitatea Centenarului. O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, condusă de actualul preşedinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, a inițiat o strategie privind sărbătoarea Centenarului încă din 2013. Ea a fost împinsă în uitare de indecvarea în proiect a autorităţilor guvernamentele. UBB şi autorităţile locale au rămas astfel singure în demersul de a onora marele, dar şi fragilul moment, când naţiunea română şi-a săvârşit destinul. (Caius Chiorean)
DOSAR. Singurătatea capitalei Ardealului
Cluj-Napoca, capitala Centenarului Marii Uniri . Anul Centenarului Marii Uniri arată ca un monument părăsit. Deși am trecut de primul trimestru al anului 2018, Ministrul Culturii nu a reușit să definitiveze măcar o listă a proiectelor dedicate Marii Uniri, pe care să le propună Guvernului pentru finanțare. Pare ireal, dar o strategie dedicată Centenarului Marii Uniri a fost elaborată de istoricii clujeni Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan încă din 2013. Luptele interne din PSD, desele schimbări de miniștri și secretari de stat la Ministerul Culturii au blocat orice finanțare a proiectelor importante, naționale sau locale. (Patrice Podină)
100 de evenimente pentru centenar la Cluj-Napoca. Centenarul Marii Uniri va fi marcat la Cluj-Napoca prin numeroase evenimente, deşi nu de prea mare anvergură, organizate de primărie sau de alte instituţii şi ONG-uri cu participarea sau susţinerea financiară a municipalităţii. Astfel pe lista de activităţi desfăşurate sub egida “Cluj 100” se regăsesc 33 de activităţi derulate de primărie în colaborare cu alte instituţii din oraş, precum Academia Română, filiala clujeană, Uniunea Scriitorilor, filiala clujeană, Inspectoratul Şcolar Judeţean sau Casa Municipală de Cultură. De asemenea, primăria organizează şase evenimente sub această egidă, fiind vorba despre evenimente cu tradiţie în oraş şi nu unele noi, precum Zilele Clujului, şi care toate au ca tematică Marea Unire. În fine, recent Consiliul Local a aprobat şi lista proiectelor derulate de ONG-urile clujene în anul centenarului, fiind vorba despre 27 de astfel de evenimente susţinute cu bani de la municipalitate. Alte 37 de proiecte au o secţiune dedicată centenarului. (Claudia Romitan)
Muzeul Etnografic, un simbol al Centenarului Unirii. Muzeul Etnografic al Transilvaniei îşi propune numeroase proiecte pentru anul Centenarului Marii Uniri, dar, prin simpla sa existenţă este un simbol al Unirii de acum 100 de ani, aşa cum spune directorul instituţiei, Tudor Sălăgean: “Proiectele pe care Muzeul Etnografic al Transilvaniei le propune pentru marcarea Centenarului Marii Uniri sunt organizate pe mai multe paliere, în funcție de grupurile țintă și de caracteristicile colecțiilor promovate. (Marius Avram)
Academia Română îl aduce pe Iuliu Maniu în mijlocul clujenilor. În anul Centenarului Marii Uniri, în Cluj-Napoca va fi ridicată statuia lui Iuliu Maniu, unul dintre cei cărora li se datorează realizarea Unirii de la 1918. Statuia lui Iuliu Maniu va fi amplasată lângă zidurilevechii cetăţi, în părculeţul de la intrarea pe Calea Turzii, iar costurile, care se ridică la circa 70.000 de euro, vor fi suportate de familia academicianului Emil Burzo, preşedintele filialei Cluj a Academiei Române. (Marius Avram)
ORAŞUL. Tratamentele la domiciliu, o alternativă la dispoziţia clujenilor. Fiecare dintre noi ne dorim să evităm cât mai mult posibil spitalele, chiar şi atunci când suntem bolnavi şi avem de urmat un tratament. Tocmai de aceea tratamentele la domiciliu, atunci când acestea sunt posibile, în funcţie de afecţiunea de care suferim, reprezintă o alternativă importantă. Asociaţia MedCluj oferă exact acest gen de servicii, iar fondatorul Horaţiu Rus, care este asistent medical licenţiat deja de mai mulţi ani, a pornit la drum exact de la ideea că nicăieri nu e ca acasă, mai ales atunci când trecem prin momente grele, de boală. Iar clujenii merită să beneficieze de acest gen de servicii, crede acesta. (Claudia Romitan)
COMUNITATE. Batman și Robin. Întâlnirea cu Florin Mergea a avut loc joi, după unul dintre antrenamentele sale zilnice, de dinaintea partide cu Marocul. Imediat după ce medaliatul cu argint la Rio și-a terminat treaba, pe terenul de hard din Polivalenta clujeană au intrat marocanii. O încălzire rapidă preț de 30 de minute și hop, începe o simulare a unui meci de dublu, semn că Florin și jocul său nu prea-i lasă să doarmă noaptea liniștiți. (Radu Hângănuţ)
CULTURĂ. Mihai Barabancea, într-o primă expoziție de fotografie, în spațiul galeriei Launloc. Spațiul galeriei Launloc din Cluj-Napoca (Str. Emil Racoviță, nr.55) a găzduit miercuri, 4 aprilie, o expoziție de fotografie cu imagini ale unor personaje anonime care au devenit în ultimii ani subiecții fotografului Mihai Barabancea. (Cristina Beligăr)
STAREA UNIUNII. Lupte GRECO-române. Grupul statelor împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) își exprimă, într-un raport publicat miercuri, 11 aprilie, profunda îngrijorare în privința legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, sistemul judiciar și Consiliul Superior al Magistraturii adoptate recent de Parlamentul României și în privința proiectelor de modificare a legislației penale. ( Bogdan Stanciu)
SPORT. Așa părinți, așa fiu. O poveste (despre sport), fără sfârșit. Nu este o regulă scrisă că fiul trebuie să îmbrățișeze aceeași meserie ca a părinților, dar există un proverb românesc care spune: ”ce naște din pisică, șoareci mănâncă”. Membrii familiei Pintea au sportul în sânge. Părinții, Dorin (zis și Bobo) și Magda, au cucerit medalii, și-au încheiat între timp carierele, dar sunt în continuare implicați în sportul de performanță. Din mamă fostă campioană la gimnastică și tată campion la baschet, Adrian a cotit-o spre fotbal. Dacă părinții au atins cele mai înalte culmi ale performanței, fiul este încă la vârsta marilor speranțe. (Patrice Podină)