Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Dascăli de secol XXI”

Poate că ei petrec mai mult timp în fiecare zi cu copiii noștri, decât o facem noi, părinții. Poate că profesorii ne cunosc copiii mai bine decât reușim noi să o facem. Ei le văd supărările, tristețile, bucuriile. Le văd primele frământări, neîmplinirile sau curiozitățile, evoluția. În mâinile lor se modelează, cuvintele lor îi ghidează. În fiecare zi, timp de cel puțin 12 ani din cea mai frumoasă parte a vieții lor o petrec cu profesorii lor. Dintre ei, unii vor fi modele pentru copiii noștri. Vor fi repere.

Dar cine sunt, cum trăiesc și cum gândesc educatorii copiilor noștri? Cum au fost educați, educatorii? Ce modele au avut în viață? Dacă sunt iubiți de ce sunt iubiți și dacă sunt urâți, de ce sunt urâți? Îi cunoaștem? N-am vrea să ne apropiem mai mult de lumea lor? Să facem un pas spre universul în care se modelează mințile copiilor noștri? Poate că înțelegându-i pe profesori, cunoscându-i pe ei, ne vom cunoaște și copiii mai bine, și societatea de mâine, vom putea întrevedea viitorul.

Transilvania Reporter începe o campanie prin care încearcă să facă exact acest lucru, să vă prezinte interviuri, discuții și istorii de viață ale profesorilor clujeni, să deschidă ușile cancelariilor și să ne arate lumea de dincolo de catedră

Se spune pe bună dreptate că Educația a fost tratată în istoria noastră recentă ca o Cenușăreasă, i s-a dat puțin tot mai puțin și i s-a cerut mult, tot mai mult. I s-a cerut să evolueze. Politicienii au ignorat-o, guvernele au reformat-o de prea multe ori fără vreo finalitate, iar societatea i-a acordat tot mai puțin respectul și sprijinul ei. Considerând că lupta cu școala este neproductivă și nu duce nicăieri, săptămânalul nostru începe o campanie de re-cunoaștere a dascălilor merituoși care-și pun visele, clipele și gândurile în slujba copiilor noștri.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Profesorul Constantin Ciuce a demisionat din Senatul UMF. Fostul rector al UMF, profesorul universitar Constantin Ciuce și-a prezentat demisia din Senatul acestei univeristăți după ce conducerea actuală a UMF Iuliu Hațieganu nu și-a retras semnătura de pe scrisoarea de susținere a ministrului Educației, Valentin Popa. (Claudia Romitan)

COMUNITATE. Bugetul Clujului depășește 357 de milioane de euro. În 2018 primăria clujeană are ca prioritate dezvoltarea transportul în comun şi modernizarea străzilor,  a anunțat primarul Emil Boc la dezbaterea publică pentru bugetul municipiului Cluj-Napoca, organizată la începutul săptămânii. Din cifrele prezentate de  edil, 48% din bugetul de dezvoltare al municipiului revine transportului public unde sunt prevăzute achiziții de troleibuze, tramvaie și autobuze electrice, dar şi modernizarea străzilor. (Claudia Romitan)

DOSAR. LUMEA DE DINCOLO DE CATEDRĂ 

• Laura Borbe, profesoară de științe socio-umane: „Nu elevii sunt inadecvați sistemului, sistemul este inadecvat lor”. Laura Borbe este profesoară de științe socio-umane la un liceu teoretic din Cluj-Napoca și de 22 de ani lucrează în învățământ. Absolventă a unei facultăți de filozofie, în 1995 nu a stat foarte mult pe gânduri și a optat pentru cariera de dascăl convinsă că în mediul în care avea să între nu era timp de plictisească. De altfel, ar fi fost imposibil. Intrase într-un mediu cu foarte multă schimbare și se simțea extrem de confortabil. O deranja sistemul defectuos de învățământ, cu toate minusurile lui, de la salarizare înjositoare, la programe școlare încărcate. S-a plâns vreo doi-trei ani și apoi s-a gândit la modul în care ar putea să aducă o schimbare în acest sistem. (Cristina Beligăr)
• Augustin Merdan, un învăţător atipic. În România, există un mit. Se spune că profesorii de la ţară nu sunt la fel de bine pregătiţi ca cei de la oraş. De mai bine de 33 de ani, învăţătorul Augustin Merdan face tot posibilul pentru a demonstra contrariul. Predă la Şcoala Generală Sânpaul din judeţul Cluj. Chiar dacă are o vastă experienţă în spate, acesta participă şi acum la diferite cursuri de formare, pentru a-şi îmbunătăţi metodele de predare, dar şi pentru că îi face plăcere să înveţe lucruri noi. Încearcă mereu să îşi facă orele mai atractive, printr-o abordare interdisciplinară. (Maria Man)
• Profesori de altădată. Dascălii și eroismul unor vieți aparent simple. În anul 2008 apărea la ClujNapoca la Editura Casa Cărții de Știință, o culegere de texte reunite sub titlul „Normaliști la Abrud, Dascăli pe ape”. Cartea este realizată de Ioan Bembea și Remus Hădărean, cu concursul unor foști normaliși și dascăli din Munții Apuseni. Sute de pagini cuprind mărturiile lor, un adevărat document istoric despre viața școlii românești și despre cum au traversat dascălii epocile. (Ruxandra Hurezean)
• Tudor Helgiu, elev în clasa a zecea: Despre profesori exigenți, libertăți și practica favoritismului în școli. În luna octombrie a anului trecut mai mulți elevi de la Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu” din Cluj-Napoca au fost scoși afară din perimetrul școlii, în timpul unei ore, chiar de directorul instituției, Pr. prof. Petrică Daniel Tintelecan pe motivul că ar fi avut „părul indecent de lung”. După ce într-o postare pe contul personal de Facebook, unul dintre elevi  și-a manifestat indignarea față de modul în care fusese tratat, cazul lui și al colegilor săi a dus la numeroase dezbateri privind Regulamentul de Ordine Interioară al școlilor, în general, și la discuții privind dreptul elevilor de a le fi respectată libertatea de exprimare. Presiunea mediatică l-a făcut pe directorul liceului să renunțe la măsura radicală de a nu permite intrarea la oră a elevilor cu barbă şi plete și, cumva, chestiunea a rămas de atunci…în aer. (Cristina Beligăr)
• Firmele clujene intră în școli pentru a forma viitorii angajați. Implicarea companiilor private în viața învățământului preuniversitar devine un model ce are tot mai mare succes și în județul Cluj, unde multe dintre firmele cu capital autohton și capital străin au ajuns în cele din urmă la concluzia că a forma viitorii potențiali angajați este o acțiune cu cel puțin două avantaje: în primul rând, elimini elementul „loteriei” educației, în care absolvenții trecuți prin sistemul de învățământ sunt sau nu competenți în domeniul studiat în funcție de factori foarte puțin palpabili și, deloc mai puțin important, demonstrezi efectiv dorința de a te implica în comunitate mult dincolo de simpla funcționare, aceasta fiind una dintre atitudinile pe care mulți consumatori din generația Millennials le iau în considerare atunci când au de ales între două branduri. Astfel, fie că este vorba despre magazine locale, fabrici ale unor companii de renume mondial sau firme de IT clujene, multe au intrat „la clase” și au pus mână de la mână pentru a se asigura că piața muncii are un viitor mai bun. (Radu Hângănuț)
• Statutul sociopsihologic al profesorului din România actuală. Nu este cazul ca în microtextul de față să dezvolt idei cu privire la disciplinele care studiază socioumanul, dar e bine de știut că psihologia socială abordează stările, procesele și fenomenele care îmbină strâns socialul cu psihologicul. Când accentul este pus pe psihologic vorbim de psihosociologie, când este pe social, de sociopsihologie. (Petru Iluț)
• Teacher for Romania îşi doreşte să îmbunătăţească sistemul public de învăţământ. Programul Teacher for Romania caută şi în acest an tineri care doresc să predea şi să ajute în acelaşi timp comunităţile defavorizate să aibă acces la educaţie de calitate. Candidații selectați în cadrul programului Teach for Romania vor ocupa posturi de învăţători sau profesori în cadrul sistemului de stat şi vor fi selectați pe baza unor criterii riguroase. Acești învățatori/profesori vor avea o abordare inovativă, creativă la clasă. Ei își vor ghida, motiva și sprijini elevii să devină performanți, prin metode de lucru interactive, bazate pe gândire critică și feedback constructiv. (Maria Man)

CULTURĂ. „Texte bune în locuri nebune”. Ce se întâmplă atunci când actorii schimbă regulile jocului. O nevoie în plus de exprimare și o formă de „revoltă” pentru actorii „cu vechime” ai Teatrului Național din Cluj-Napoca, dar și o gură de aer proaspăt pentru studenții de la Facultatea de Teatru, astfel poate fi considerat proiectul „Texte bune în locuri nebune” care în ultimele patru luni a dus teatrul în mijlocul spectatorilor în cele mai neobișnuite locuri din oraș. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Drink After Work. După succesul de la Cluj, conceptul vrea să cucerească şi alte oraşe. Joi seara. Ora 19.00. Vin, tocuri, jazz, o locaţie nouă. Te întâmpină un zâmbet larg şi o băutură de bun venit. „Bună seara! Ne bucurăm să vă avem alături de noi! Pe cine aţi dori să vă prezint?”, îţi spune gazda evenimentului. Vinul ales pe sprânceană îşi spune povestea în faţa comunităţii care îl preferă altor licori, jazz-ul crează o ambianţă aparte, iar mediul de business clujean se pregăteşte pentru o seară plăcută, liniştită sau interactivă, în funcţie de dispoziţia fiecărui participant. Nu este un party, o dezbatere sau o întâlnire de afaceri, nu e un concert, dar nicio degustare tipică de vin. E Drink After Work, un concept atipic dezvoltat la Cluj în urmă cu opt ani, un concept menit să creeze legături puternice între membrii mediului de afaceri, într-un cadru relaxat, în care nimeni nu este obligat să interacţioneze, dacă nu îşi doreşte acest lucru. Cu toate acestea, cei mai mulţi fac acest lucru şi au doar de câştigat. (Maria Man)

MARŞUL SPERANŢEI. Un francez cu suflet de român. Se numeşte Alexandre Lacaille, dar se prezintă Alexandru. A venit de 15 ani în România, pentru a-şi deschide o fermă, întrucât în Franţa i-ar fi fost greu să pătrundă pe cont propriu pe această nişă, aşa cum îşi dorea. Este absolventul Şcolii Superioare de Agricultură din Angers. Iniţial s-a stabilit în sudul ţării, în Oltenia, dar după ce a cunoscut-o pe soţia sa, s-a mutat la Cluj-Napoca, unde are o mică fermă, în cadrul căreia cultivă cereale. Cu toate că încă are terenuri şi în Franţa, acesta se consideră român. În luna ianuarie a acestui an participat la Marşul Speranţei, pentru a nu-l lăsa singur pe vecinul şi bunul său prieten Sorin Bobiş, cel care a venit cu această idee năstruşnică de a merge pe jos până la Bucureşti, în semn de protest faţă de modificarea legilor justiţiei. (Maria Man)

COMUNITATE. Tabără pentru un stil de viaţă sănătos pentru cei mici. O vacanţă specială, cu kinetoterapie de grup, gătit sănătos, ateliere, experimente, botanică şi biologie, comunicare şi jurnalism. Este propunerea cu care vine pentru vacanţa intersemestrială a celor mici, între 5 şi 9 februarie, ZEM Kids Camp. În cadrul taberei sunt organizate stagii de pregătire pentru un stil de viaţă sănătos, la care pot participa copiii cu vârste între 5-10 ani din Cluj-Napoca. (Claudia Romitan)

INTERVIU. Claudiu Turcuş: „Nu există în România niciun partid politic care să aibă un interes real în a rezolva problema sărăciei”. Activiştii din cadrul Platformei civic-politice DEMOS şi-au fixat ca obiectiv pentru anul 2018 înfiinţarea unui nou partid politic, fiind astfel cea de-a doua formaţiune politică ce ia naştere din societatea civilă. Transilvania Reporter a aflat mai multe despre această platformă, dar şi  despre strategia acesteia din următoarea perioadă de la Claudiu Turcuş, membru DEMOS.  (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Fruntași și codași în goana după euro. Clasamentul reședințelor de județ, în funcție de fondurile europene atrase pe cap de locuitor, arată că nu orașele cele mai mari au fost și cele mai eficiente. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Elitele gastronomiei: cei mai buni bucătari ai lumii. Lumea gastronomiei de top este în doliu, după dispariția lui Paul Bocuse, considerat părintele artei culinare moderne. Maestrul francez a fost ceea ce cu adevărat se poate numi ”chef”; s-a născut într-o familie cu tradiție în arta culinară, în care meseria de bucătar a fost prezentă încă din anul 1765. Paul Bocuse și-a dedicat întreaga viață bucătăriei și a revoluționat gastronomia franceză, recunoscută drept cea mai bună din lume. „Astăzi, gastronomia franceză pierde o figură mitică, ce a transformat-o profund. Maeştrii bucătari plâng în bucătăriile lor, la Élysée şi peste tot în Franţa. Dar îşi vor continua munca”, a transmis preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. (Mădălina Kadar)

SPORT. Handbalul ”predat” în familie. Marinela, Corina, Mia, Ili și Teo sunt, aparent, patru nume care nu spun mare lucru. Pentru fanii sportului pe semicerc însă, ele reprezintă, poate, cei mai inimoși suporteri ai echipei naționale de handbal feminin a României. O mamă și patru fete pentru care sportul ce i-a dat lumii pe Gațu, sau Cristina Neagu, este o ”religie”. Așa cum se întâmplă, nu de puține ori, sportul oferă lecții de viață și modele inspiraționale care transformă destine. Mama, profesoară de limba franceză, fostă jucătoare de handbal în studenție, a ”pasat” inspirat pasiunea ei pentru handbal către cele patru fiice. Corina a trebuit să renunțe din cauza unei accidentări. Gemenele Mia și Ili au coborât din tribunele Sălii Sporturilor ”Horia Demian”, pe suprafața de joc. Au cântat și au aplaudat cu frenezie, au fost acolo, în sală, și au trăit pe viu cele mai frumoase momente ale handbalului feminin clujean. Azi, cele două surori se aliniază alături de celelalte fete din echipa Universității Cluj, în fața suporterilor, meci de meci, pentru a primi ceea ce au oferit: ovații, respect, dragoste necondiționată. (Patrice Podină)

SPORT. Ofensivă totală pentru tilu. Să înceapă Liga 1! Pentru chibiții din România perioada cea mai grea a trecut. La sfârșitul acestei săptămâni Liga 1 repornește la drum, cu ultimele patru etape ale sezonului regulat. Apoi, împărțit în două, clasamentul își va definitiva structura la capătul meciurilor din play-off și play-out. Fie și numai prin prisma ierarhizării de la finalul lui 2017 CFR Cluj pornește cu prima șansă în cursa pentru titlul național, al patrulea din istoria clubului, dacă trupa din Gruia va triumfa. După o primă parte în care au ”defilat” cu jucători transferați de la echipe din ligi inferioare sau retrogradați cu echipele lor din sezonul anterior, oficialii vișiniilor au înțeles că e nevoie de investiții pentru a se menține în lupta pentru titlu. (Patrice Podină)

SĂNĂTATE. Metode de recuperare în lombosciatică. Precum un zgârie-nor modern, coloana vertebrală sfidează gravitația și încadrează rasa umană în categoria bipedelor. Aceasta alcătuiește infrastructura unei mașini biologice care ancorează lanțuri kinetice și trasformă forțele biomecanice în activități funcționale coordonate. Supusă îmbătrânirii, coloana vertrebrală se adaptează efectelor gravitației și la încărcarea biomecanică prin modificări neurochimice și structurale compensatorii, unele dintre acestea pot determina apariția durerii și dizabilității. Unele reacții compensatorii sunt ușoare, relativ bine tolerate de pacient, altele sunt distructive și interferează cu capacitatea organismului de funcționare. (Dr. Oana Groza, medic specialist Recuperare Medicală la Polaris Medical)