Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Spaime și amenințări în anul Centenarului”

Ieşirea din comunism este percepută drept cel mai notabil şi mai controvesat eveniment al istoriei centenare a României Mari. În proporţii diferite, românii asimilează revoluţia din 1989 celei mai mari realizări a ultimilor 100 de ani, dar şi celui mai mare eşec. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, IRES, 20 la sută dintre români pun revoluţia din decembrie pe primul loc între realizările ultimilor o sută de ani. Pe de altă parte, 10 la sută dintre respondenţi văd evenimentele din 1989 tot pe primul loc, însă pe lista celor mai mari eşecuri ale României centenare.

La intrarea în Anul Centenarului, sondajul IRES indică o profundă dezorientare a societăţii în privinţa bilanţului acestuia. În ierarhia realizărilor, doar alte trei momente reuşesc să adune mai mult de unu la sută din păreri: în ordine, Marea Unire, aderarea la Uniunea Europeană şi perioada comunistă. Pe lista eşecurilor, după căderea comunismului, oamenii deplâng conducerile politice de după 1989, povara (7 la sută) regimului totalitar şi, notabil, conducerea actuală a ţării, văzută ca o majoră neralizare a ultimilor o sută de ani de 5 la sută dintre repondenţi.

De altfel, sondajul IRES reliefează anormalitatea ultimului an, punând în evidenţă un raport neobişnuit de mare între individ şi evoluţia lucrurilor din societate. De departe, 2107, în loc să fie cum se obişnuieşte anul de miere al proaspeţilor guvernanţi, defineşte ca principală îngrijorare a opiniei publice activitatea noii puteri politice, percepută ca o adevărată ameninţare.  Aproape 60% dintre români sunt, la final de an, nemulţumiţi de felul în care trăiesc, iar scorul privind direcţia în care merge ţara este la un minim istoric. În topul spaimelor românilor, depăşind tradiţionala teamă de boală, s-au instalat frica faţă de o nouă criză politică şi faţă de creşterile de preţuri.

Sumarul ediției:

RETROSPECTIVĂ:

• Evoluție promițătoare pentru arta stradală și un an de excepție pentru filarmonica din Cluj. Concerte extraordinare organizate de Filarmonica de Stat Transilvania, inclusiv în Penitenciarul de maximă siguranță Gherla sau în Sala Mare a Musikverein din Viena, expoziții ale artiștilor clujeni în galerii internaționale și menționarea lor în publicații de renume, premiu național pentru o asociație clujeană de teatru independent, revigorarea unui festival care în urmă cu 20 de ani a dat startul scenei electronice românești, prezența lui Alain Delon la ediția a 16-a a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) sau întâlnirea cu reputatul filozof Mihai Șora la Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT), record național pentru artiștii stradali clujeni prin realizarea unei picturi murale de dimensiuni impresionante, astfel se poate rezuma anul cultural 2017 în Cluj. (Cristina Beligăr)
• Clujul, cu lumini și pete. Unul dintre cele mai mari oraşe din România, Cluj-Napoca este în mod egal un pol cultural şi un centru administrativ, cu importante voci atât în domeniul justiţiei, cât şi al economiei sau al politicii. Efervescenţa vieţii acestui oraş este susţinută şi de faptul că este cel mai important centru universitar dintre Bucureşti şi Budapesta, ceea ce determină o dinamică nu doar a populaţiei, datorită celor aproximativ 100.000 de studenţi care învaţă aici, ci şi a ideilor şi cercetărilor care se nasc aici.

STAREA UNIUNII. Anul când se schimbă viteza. După un 2017 mai bun decât se anunța, urmează un 2018 în care s-ar putea adânci clivajul dintre țările vechi ale Uniunii Europene și cele mai noi. Uniunea Europeană va avea un 2018 plin de frământări, la fel ca 2017, dar noul an găsește blocul comunitar într-o postură mai optimistă decât cel precedent, apreciază majoritatea analiștilor de la Bruxelles. (Bogdan Stanciu)

OPINIE. Scurt punctaj pentru 2018. Spre un „point of no return”? La urma urmei, 2017 nici nu a fost atât de rău pe cât ar fi putut să fie, deși tensiunile mai vechi sau mai noi au început să se acumuleze vizibil și să anunțe apropierea unor schimbări structurale majore, de magnitudinea unor cutremure, în sistemul relațiilor internaționale. (Valentin Naumescu)

DOCUMENTAR. Filmele anului 2018: eroi Marvel și ”girl power”. Începutul anului cinematografic aduce premiile pentru filmele anului 2017, dar și așteptările cinefililor pentru 2018. Și va fi un an interesant, din acest punct de vedere: vom avea continuări la francize de succes, astfel că vom revedea o mulțime de personaje îndrăgite, dar și unele noi. Regizori de calibru se întrec în acțiune și adrenalină, dar vom avea și comedii, și animații. Vom intra iarăși în universul ”Războiul Stelelor”, Jurassic Park și al eroilor Marvel. (Mădălina Kadar)

COMUNITATE. Bolile rare în România. Lungul drum de la diagnostic la tratament. Medicul citeşte noul set de analize. Ridică neputincios din umeri. „Da, transaminazele sunt puţin ridicate, dar în rest totul e bine. Nu ştiu ce trebuie să facem mai departe”, este mesajul transmis părinţilor fetiţei de șase ani îngrijoraţi că nu ştiu ce se întâmplă cu cea mică. Au observat că mezina familiei face pipi în pat pe timpul nopţii şi au decis să facă un control de rutină pentru a se convinge că totul e în regulă. Transaminazele ridicate pot indica o problemă a ficatului, astfel că au început investigaţiile mai ample în acest sens. (Maria Man)

SPORT. CFR transferă pentru titlu. „Obrazul subțire cu cheltuială se ține”, iar un titlu de campion cu investiții. Acesta pare să fie noul moto al liderului Ligii 1, CFR Cluj. După ce au achiziționat un lot întreg (26 de jucători) cu doar 450.000 de euro (achitați pentru achiziția lui Kevin Boli), oficialii clubului feroviar au depășit orice așteptări achitând până în acest moment 1.800.000 de euro pentru trei transferuri: Sebastian Mailat (liber de contract), Valentin Costache (800.000), respectiv George Țucudean (1.000.000). Suma transferului lui Țucudean este neoficială, doar avansată de surse de pe lângă oficialii Viitorului. Pe lista CFR-ului se mai află și Alexandru Ioniță (Astra Giurgiu), Kamer Qaka și Jo Santos (CSM Iași). Dacă alături de Țucudean va ajunge în Gruia și Ioniță, atunci Dan Petrescu nu ar mai trebui să aibă probleme în atac. Cei doi au marcat împreună 21 de goluri, cam cât au înscris împreună principalii (5) marcatori ai vișiniilor. (Patrice Podină)

SPORT. Golgheteri prăfuiți. 2018 este doar încă un an în care fotbaliștii români vor privi meciurile de la turneul final al Cupei Mondiale la televizor. ”Tricolorii” au dezamăgit încă o dată în campania de calificare, pe care au terminat-o pe locul 4 în grupa E. În cele 10 meciuri disputate fotbaliștii noștri au marcat 12 goluri, adică ceva mai mult de un gol pe meci, însă, 9 dintre ele au fost împotriva Armeniei și Kazahstanului, adică echipele care au terminat pe ultimele locuri în grupa de calificare. Există și o explicație pentru acest parcurs dezamăgitor: în Liga 1 ”bombardierii”, oamenii de gol, sunt doar niște jucători ”prăfuiți”, incapabili să atingă măcar borna de 16 reușite ale ultimului golgheter de toamnă al campionatului, Azdren Lullaku (în decembrie 2016). (Patrice Podină)

CORPORATE. Angajaţii clujeni, sportivi cu beneficii. Sărbătorile de iarnă s-au încheiat, dar relaxarea și răsfățul culinar din aceste zile de odihnă și-au spus cu siguranță cuvântul, mai ales asupra siluetei. Pe 3 ianuarie, clujenii nu s-au întors doar la muncă, ci și în sălile de sport, pentru a da jos sărmăluțele, chifteluțele, cozonacul, dar și prăjiturile devorate pe parcursul zilelor de sărbătoare. Mersul la sală este cu siguranță una dintre rezoluțiile pe care cei mai mulți dintre clujeni vor să le bifeze și în acest an. Dar, dacă ar fi să ne raportăm la cifre, Clujul stă bine la acest capitol, având cei mai activi angajați. (Maria Man)

FOTOREPORTAJ. Unde putem skia „primăvara” aceasta? Trei pârtii noi aşteaptă zăpada. Dacă sfârşitul anului 2017 a fost ceva mai generos cu iubitorii sporturilor de iarnă din Cluj şi din împrejurimi, oferindu-le pârtiilor temperatura optimă pentru a menţine zăpada artificială, anul 2018 a sărit, cel puţin deocamdată, peste sezonul rece, păşind voios direct spre temperaturile de primăvară. Ghioceii au început să înflorească în grădini, sub atenta supraveghere a soarelui care alungă orice posibilitate de ninsoare. Încălzirea globală îşi spune cuvântul, iar zăpada a devenit o resursă preţioasă în această perioadă. Chiar şi cea artificială. (Maria Man)