Niciun proiect ”sportiv” în programul de bugetare participativă

Concursul de proiecte lansat de Primăria Cluj-Napoca în cadrul programului de bugetarea participativă s-a încheiat. Au fost 126 de inițiative, dintre care 15 vor primi și finanțarea promisă de autorități pentru a fi materializate. Așa cum Transilvania Reporter a anunțat deja, amenajarea și modernizarea a două școli, precum și construirea unui centru de tineret destinat organizațiilor tinerilor din Cluj-Napoca par a fi nevoile stringente ale clujenilor în acest moment, dacă luăm în considerare numărul foarte mare de voturi pe care l-au primit aceste trei idei în etapa finală de vot, în comparație cu celelalte propuneri.

Ideile au fost multe. De la creșterea siguranței pietonale la trecerile de pietoni, investiții în autobuze/microbuze școlare cu circuit închis, amenajarea de grădini verticale și fațade vegetale s.a.m.d. Niciun proiect însă, nu a vizat latura sportivă. Abia după încheierea etapei de votare a proiectelor au apărut primele semne de întrebare cu privire la acest aspect.

Uneori nu se justifică, alte ori ”nu se încadrează”
Pornind de la dorința clujenilor de a beneficia de o mai bună infrastructură educațională și culturală am încercat să găsim o explicație de ce nimeni nu a depus un proiect de finanțare, prin programul de bugetare participativă, pentru modernizarea unei săli de sport, sau a terenurilor de sport din incita unităților de învățământ. Oficial, la nivelul municipiului Cluj-Napoca doar 12 școli nu au sală de sport și alte 15 școli nu au sală de sport dotată corespunzător.

Dintre cele 12 școli care nu au o sală de sport doar una este de stat. Este vorba despre Școala Gimnazială de Muzică Augustin Bena, iar în acest caz Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) a oferit o explicație corectă. ”Nu se justifică construirea unei săli de sport pentru că școala funcționează într-un sediu închiriat. Sportul și mișcarea sportivă sunt importante pentru elevi, dar în acest caz ar fi fost o investiție nejustificată”, a fost reacția reprezentanților ISJ.

Celelalte 11 școli care nu au o sală de sport sunt instituții private care nu se încadrau în criteriile impuse în programul de bugetare participativă. Reamintim că în forma lui inițială bugetul participativ este un proces care permite cetățenilor să co-decidă modul în care orașul, sau anumite componente ale orașului, sunt gestionate, la un cuantum de maximum 150.000 de euro/proiect.

Mereu alte priorități
Ironia face ca elevii să ”dispună” de un manual de Educație Fizică și Sport, nu și de ore suficiente, sau de săli de sport dotate corespunzător. Aminteam mai devreme de 15 școli a căror săli de sport nu sunt dotate corespunzător. În două dintre aceste cazuri situația este chiar alarmantă, dar ”prioritățile” au fost mereu altele. Spre exemplu la Liceul Teoretic Eugen Pora din Mănăștur sute de elevi fac sport într-o sală care nu corespunde deloc standardelor, ceea ce face ca elevii să meargă la sport prin rotație.

De fapt vorbim despre o sală de sport interioară, micuță, în care ar încăpea cel mult elevii a două clase, ori sunt cazuri în care orele de sport sunt suprapuse și la trei clase. “Din totdeauna suntem așa. Am dori să existe sală de sport, dar e un lucru pe care singuri nu îl putem face. Primăria cunoaște solicitarea noastră, nevoile noastre și în măsura în care vor fi accesate fonduri, am înțeles că vom fi și noi prinși în proiectul de construire. Încă nu există un proiect sau ceva”, explică directorul Liceului Teoretic Eugen Pora, Doina Borza.

 

Nici la Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, tot din Mănăștur, sala de sport nu pare să fie o prioritate. „Noi am cerut o finanțare de 100.000 lei, pentru sălile de informatică și săli interactive, pentru orele de informatică. Pe lângă asta mai avem nevoie de termoficare pentru ambele blocuri ale Școlii Liviu Rebreanu. Sala de sport nu există din păcate în corpul 1-4. Copiii fac ora de sport în două săli mici improvizate. Încă, nu am cerut finanțare pentru sala de sport, dar dispunem de un teren sintetic”, a spus Dănuț Bumbu, directorul Școlii Gimnaziale Liviu Rebreanu.

ISJ nu poate interveni
Teoretic, Primăria alocă fonduri în funcție de cererile instituțiilor de învățământ sau, în cazul programului de bugetare participativă, acelor proiecte care au primit cele mai multe voturi. Inspectoratul Școlar Județean Cluj nu se poate implica în această problemă, din cauză că baza materială și clădirile sunt în proprietatea Primăriei, iar în ceea ce privește proiectele pentru bugetare participativă acestea trebuie să facă dovada că investiția solicitată este de utilitate publică.

Ori, în acest caz, amenajarea unui teren de sport spre exemplu, în curtea unei școli, nu este o investiție de utilitate publică atâta vreme cât conducerea școlii interzice accesul cetățenilor la respectivul teren, după terminarea activităților școlare. „Baza materială și clădirile în care funcționează unitățile de învățământ preuniversitar, inclusiv sălile de sport ale acestora sunt în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca, drept urmare solicitările conducerilor unităților de învățământ cu privire la imobilele în care funcționează școlile se depun la Primăria Cluj-Napoca”, au menționat reprezentanții ISJ Cluj.

Aceiași situație este valabilă și în cazul unor cluburi sportive, să le numim mai mici, care nu pot beneficia de astfel de finanțări tot din cauza faptului că o eventuală amenajare a unui spațiu destinat pregătirii sportive, ar trebui să poată fi folosit și de cetățeni, nu doar de sportivii clubului.