Peste 30 de măști provenite de pe cinci continente, expuse la Cluj
Colecționarul clujeanul Alin Samochiș a fost pasionat încă de pe băncile școlii de istorie și geografie, astfel că după 1989, când granițele țării s-au deschis, visul său de a vedea lumea a ajuns să se îndeplinească, puțin câte puțin, atât cât i-a permis bugetul. Sunt mai bine de 20 ani de când acesta călătorește prin locuri mai mult sau mai puțin știute ale lumii, locuri de unde nu s-a întors cu mâna goală. A achiziționat tot ce i s-a părut frumos, dar mai ales obiecte care spun o poveste despre cultura și civilizația țării respective. Luni, 27 noiembrie, acesta a vernisat în cadrul redacției Ziarului Făclia din Cluj-Napoca, o colecție impresionantă de peste 30 de măști provenite de pe cinci continente, măști care au o valoare aparte, valoare oferită în primul de autenticitatea lor.
Clujeanul s-a ferit mereu să încurajeze în călătoriile sale intermediarii, magazinele de artizanat, cumpărând mereu de la meșterii populari, din târguri sau bâlciuri. Măștile expuse sunt interesante atât prin estetica lor, cât și datorită materialelor din care au fost confecționate. A ales să achiziționeze măști care i-au spus o poveste, încă de la prima vedere. Cu toate că cea mai scumpă piesă din cadrul colecției sale se ridică undeva la 500 de lei, clujeanul mărturisește că nu ar vinde pentru nimic în lume nicio mască din cadrul colecției, pentru că toate au o valoare incontestabilă, susținând totodată că e puțin probabil să ajungă a doua oară în acel loc pentru a putea înlocui o piesă.
„Am avut norocul acum câțiva zeci de ani, când eram în școala generală să întâlnesc un profesor deosebit de geografie, Septimiu Oprea. A fost un dascăl extraordinar. Îmi aduc aminte că ne-a adus o sticlă de nisip din Sahara, la ora de geografie. Putea să fie nisip din spatele blocului, dar noi, copiii, vreo două săptămâni doar la Sahara ne-am gândit. Și ne-a «îmbolnăvit» pe câțiva dintre noi cu pasiunea aceasta pentru geografie și istorie. Părinții m-au sprijinit și mi-au cumpărat cărți de călătorie în copilărie, iar după evenimentele din 1989, când am putut să circulăm și avem ceva bani puși deoparte, spre deosebire de alții care i-au investit în mașini, piscine și alte shoppinguri, eu am început să călătoresc. Acest lucru se datorează întâlnirii cu un ghid deosebit, Lucian Istrate. Am început să facem trasee culturale și să mergem pe urmele unor civilizații vechi. Am început cu Egiptul, după aceea am mers în Peru, Bolivia, China, India, Nepal, Tibet, Mexic, Brazilia, Argentina, Etiopia și așa mai departe”, povestește clujeanul.
Pasionat de călătorii, acesta și-a investit toate economiile, dar și banii pe care reușea să îi adune din business-ul familiei, un magazin de antichități. Mărturisește că familia „l-a înțeles și l-a suportat”, în demersul său.
Clujeanul cu 30 de fețe
Colecția de măști este doar vârful iceberg-ului. „Casa mea este un mic depozit. Inițial am început să colecționez picturi, iar după aceea, călătorind mai mult, am început să adun tot ce am crezut eu că e frumos și că e specific locului vizitat. M-am axat pe piese istorice care reflectă cultura și civilizația locului pe care l-am vizitat. Îmi aduc aminte când am ajuns în Peru, iar gazdele noastre ne-au zis că ne vor duce în prima seară într-un loc special. Era vorba despre o pizzerie. Am început să râdeam. Ajunsesem la 14.000 de kilometri ca să mâncăm pizza. I-am rugat să ne ducă undeva unde putem mâncăm ceva tradițional și astfel am mâncat friptură de lamă, de porc de guineea și toate nebuniile lor. Dacă te duci în zonă, trebuie să te scufunzi în tradiția locului”, explică acesta. La fel este și în cazul suvenirurilor. De ce să cumperi un tricou de la mii de kilometri depărtare, când poți să te întorci acasă cu o piesă unică, menită să îți amintească mereu de o anumită zonă.
„Pasiunea pentru măști a venit natural. Fiecare zonă în care am ajuns are ceva special. Măștile mi-au atras mai mult atenția. De exemplu masca din Guatemala, are chipul unui băștinaș, a unui incaș, mai ales din profil. E decorată cu quetzal, quetzalul fiind pasărea lor sfântă. Am o mască din China care este luată chiar de pe Marele Zid Chinezesc de la meșterii fugariți de poliție pentru a-și putea vinde cei de la magazine produsele Made in China. Este o mască specială, realizată din rădăcina unui morcov imens.
O altă piesă valoroasă provine din India de Sud, care are dinți originali. Avea și sprâncene, dar acestea s-au distrus din cauza depozitării. Am o altă mască din fibre de palmier din jungla brazileană. Pentru mine, toate aceste măști sunt de neprețuite. Sunt piese unice. Am fost în zeci de țări, nu am făcut socoteala, dar oricum mai sunt multe de văzut. Următoarea călătorie pe care sper să reușesc să o fac cât de curând va include Galapagos, Ecuator, Venezuela, Columbia”, spune colecționarul.
Modest din fire, Alin Samochiș se descrie ca „un simplu funcționar al patriei noastre”, care speră să își poată readuce la viață, așa cum visează, magazinul de antichități și galeria de artă pe care le deține. „Aceste pasiuni nu îmi aduc atât de multe satisfacții financiare, cât mai ales spirituale”, susține colecționarul.
Trăim într-o lume a măștilor
„Trăim într-o lume în care, spre nenorocirea noastră, lumea e tot mai mascată, în care nu apucăm să ne mai dăm măștile jos, în care suntem obișnuiți să dăm vina pe oamenii publici, mai ales pe cei politici, deși răul vine și din interiorul nostru. În ultima perioadă parcă s-au multiplicat aceste fațete ale măștilor pe care le avem și pe care le punem la ieșirea din casă, când intrăm în casă sau o parte dintre noi se simt așa de bine cu ele că nu le mai dau niciodată jos. Trăim într-o lume a măștilor cu care uneori ne simțim bine, confortabil și chiar protejați de cele pe care ni le punem nu atât pe figură, cât mai ales pe suflet și încercăm să transmitem ceea ce nu suntem. Tocmai v-am arătat una dintre măștile mele, o mască serioară. Aici, în cadrul colecției sunt multe dintre fețele mele, mai puțin știute, care văd lumina soarelui pentru prima dată. Măștile din cadrul colecției stau în cutii pe parcursul anului, iar acum este prima oară când sunt expuse într-un mediu organizat”, explică Alin.
Unele măști din cadrul colecției sale au fost reproduse după un model pe care colecționarul l-a văzut în cadrul muzeelor vizitate. Prietenul său, sculptorul Sandu Maier l-a ajutat însă să le aducă acasă, lucându-i cu multă dibăcie modelul respectiv. Muzeul Etnografic al Transilvaniei i-a venit de asemenea în ajutor de fiecare dată când o anumită mască avea nevoie de restaurări, din cauza vechimii, a transportului sau a depozitării.
„Măștile sunt foarte interesante. Avem aici un colecționar care face cinste acestei comunități în care ne aflăm cu toții. Muzeele au ca punct de pornire tocmai asemenea colecții private, iar din această cauză eu am considerat întotdeauna că colecționarii sunt partenerii perfecți ai muzeelor pentru orice fel de activități. Este unul dintre privilegiile pe care le ai ca lucrător într-un muzeu acela de a avea de-a face cu oameni pasionați, așa cum este și Alin Samochiș și de a putea avea contactul direct cu fenomentul realizării colecțiilor. Am remarcat câteva măști foarte interesante. Acestea ne introduc, fiecare în parte, în cultura unei etnii, în cultura unei arii geografice. Ele ar trebui la modul ideal prezentate cu filmulețe unde s-ar putea vedea modul lor de utilizare. Este o colecție realizată cu pasiune, dar și cu efort financiar și este un mare câștig pentru acest oraș”, a spus Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în cadrul vernisajului.
Urmăriți o galerie foto realizată de Dan Bodea: