Corina Creţu: Clujul şi România pot pierde banii pentru spitalele regionale de urgenţă

Proiectul spitalului regional de urgenţă de la Cluj bate de multă vreme pasul pe loc, ba, uneori, face şi paşi înapoi. Comisia Europeană a pus la dispoziţia României 160 de milioane de euro pentru investiții în spitalele, dar şi statul român trebuie să pună la bătaie o sumă echivalentă, ceea ce ar însemna un total de 320 de milioane de euro pentru cele 3 spitale regionale, în condiţiile în care costul unui astfel de spital se ridică la circa 100 de milioane de euro. Rămâne de văzut de unde pot fi obţinuţi banii pe care trebuie să-i aloce partea română. Cert e faptul că, dacă nu va cheltui cât mai repede banii europeni, România riscă să-i piardă. Cel puţin aşa a declarat, pentru Transilvania Reporter, Comisarul european Corina Creţu.

 

Studiile de fezabilitate să fie gata în martie 2018

 

Rep: În ce stadiu se află, din punct de vedere al Comisiei Europene, proiectul Spitalului Regional de Urgenţă Cluj?

Corina Creţu: Proiectul pentru construirea spitalului regional din Cluj este în prezent în curs de pregătire de către Ministerul Sănătății cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI). Conform acordului dintre Minister și BEI, studiile de fezabilitate ar trebui să fie finalizate în luna martie 2018, iar cererile de proiect, la sfârșitul lunii aprilie 2018.

Acesta este unul dintre cele 3 spitale regionale pe care Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) le sprijină: în Cluj, Iași și Craiova. Aceste trei investiții fac parte dintr-o planificare strategică pe termen mai lung, care vizează creșterea eficienței și accesibilității serviciilor de sănătate și consolidarea asistenței primare și ambulatorii.

Fiind responsabili de gestionarea FEDR, insistăm să avem angajamente clare în ceea ce privește încorporarea acestor spitale în sistemul local, regional și național de sănătate, în special în ceea ce privește modul în care acestea vor spori accesibilitatea comunităților dezavantajate la serviciile medicale. Din perspectiva politicii de coeziune, este important să avem o abordare integrată pentru investițiile în spitale, ambulatorii, unități de urgență și îngrijirea primară, precum și investițiile în oameni și calificare.

 

Jumi-juma

 

Rep: Câţi bani sunt alocaţi din fonduri europene şi câţi bani trebuie să fie din fonduri guvernamentale sau locale?

CC: Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Regional, alocă aproximativ 160 de milioane de euro pentru investiții în spitalele din România. Statul român co-finanțează cu aceeași sumă de bani, astfel încât, investițiile totale în domeniul sănătății ajungla 320 milioane de euro.

Costul total al unui astfel de spital de proporții mari va depăși, evident, suma de cca. 100 milioane de euro disponibile pentru fiecare spital (FEDR și bugetul național) ca parte a Programului Operațional Regional. De aceea, solicităm Ministerului să identifice cât mai curând posibil alte surse de finanțare pentru a acoperi deficitul semnificativ de finanțare. Ca întotdeauna, suntem deschiși să colaborăm cu autoritățile române pentru a identifica posibilele soluții.

 

În mare întârziere

 

Rep: Cât timp aşteaptă fondurile europene alocate, cât timp sunt banii la dispoziţia României? Se pot pierde?

CC: Fondurile pe care le-am menționat mai sus sunt alocate pentru perioada de programare 2014-2020. La prima vedere ar părea că 7 ani este o perioadă suficient de mare, însă în realitate investițiile majore, precum spitalele regionale, trebuie pregătite în prealabil și cât mai curând posibil pentru a avea timp suficient pentru punerea în aplicare pe teren. Mai mult, pentru perioada 2014-2020, statele membre trebuie să respecte o “regulă de dezangajare”, conform căreia Comisia poate retrage fondurile dacă nu sunt cheltuite timp de trei ani după ce au fost alocate autorităților naționale.

Astfel, dacă lucrările nu sunt finalizate și plățile nu au fost efectuate integral în perioada de eligibilitate (până în anul 2023), acestea nu pot fi rambursate de către Comisie. Având în vedere procesul lung de pregătire a documentației tehnice, licitațiilor și construirea efectivă a acestor clădiri complexe, suntem deja în mare întârziere. Cu toate acestea, dacă planificarea actuală cu Banca Europeană de Investiții rămâne în vigoare iar licitația este bine pregătită, lucrările ar putea începe în 2019.

Rep: În cât timp trebuie să fie construit spitalul?

CC: După cum am menționat mai sus, din punct de vedere financiar, plățile pentru lucrări și alte activități eligibile pot fi rambursate până în anul 2023. Totuși, luând în considerare provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate și situația specifică a Clujului și a regiunii Nord-vest, înțelegem că avem o nevoie stringentă de un spital de urgență operațional și eficient cât mai curând posibil. În afară de banii UE, care susțin aceste investiții, este esențial să existe un angajament politic al Ministerului Sănătății și al Guvernului României de a aloca sumele necesare. De asemenea, vreau să reiterez faptul că aceste investiții ar trebui să se încadreze într-o reformă mai amplă a sistemului de sănătate la nivel regional și național și să contribuie la creșterea accesibilității pentru comunitățile dezavantajate.

Rep: Vă rog să ne daţi câteva exemple de reuşite de investiţii din fonduri europene în spitale de acest tip construite în Europa.

CC: Este dificil să alegem doar câteva exemple, deoarece avem atât de multe proiecte de succes în întreaga Europă. În Polonia, care a avut succes în implementarea programelor UE, orașul Toruń și-a modernizat spitalul printr-o abordare inovatoare: a combinat resurse proprii cu fonduri UE plus un împrumut susținut de Fondul European pentru Investiții Strategice. De asemenea, în Sicilia au fost alocate mai mult de 100 de milioane de euro pentru a construi un nou spital și un centru de excelență pentru ortopedie, în Librino, oferind astfel comunității servicii de sănătate de înaltă calitate.

Vreau însă să vă spun ca și în România am vizitat spitale modernizate cu ajutorul fondurilor europene și am fost foarte mandră de tot ceea ce am văzut. Ca să vă dau doar câteva exemple: am vizitat Spitalul Parhon, Spitalul din Bistriţa, Spitalul Municipal de la Dej, Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași și sunt convinsă că mai sunt și alte proiecte de succes, de acest gen,în țară.

Vorbim deci și despre progrese șiîmi doresc să reușim implementarea cu succes a tuturor proiectelor pe care România le are în vedere, în domeniul sănătății. Susţinem autorităţile naţionale, locale și regionale în pregătirea următorilor paşi pentru proiectele deja prevăzute.