Programul de bugetare participativă, la final: Despre nevoile orașului sau cine face lobby câștigă

A doua etapă de vot a ideilor intrate în finala programului online de bugetare participativă, program inițiat anul acesta în premieră în România de primăria Cluj-Napoca, s-a încheiat în data de 19 noiembrie după trei săptămâni în care clujenii și-au putut exprima voturile în favoarea proiectului pe care au dorit să îl susțină. Amenajarea și modernizarea a două școli, precum și construirea unui centru de tineret destinat organizațiilor tinerilor din Cluj-Napoca par a fi nevoile stringente ale clujenilor în acest moment, dacă luăm în considerare numărul foarte mare de voturi pe care l-au primit aceste trei idei în etapa finală de vot, în comparație cu celelalte propuneri.

Sunt aceste trei proiecte prioritare pentru clujeni, astfel încât să fie justificată cheltuirea banilor din bugetul local în vederea implementării lor? Este evident că în cazul primelor trei idei care au obținut cel mai mare număr de voturi, lobby-ul a fost factorul cheie. Fie că a fost vorba de o directoare de școală care și-a mobilizat personalul să voteze, sau de liderul unei organizații de tineret, care a motivat alte și alte organizații asociate să îi susțină ideea, metoda a funcționat.

Rămâne de discutat, însă, dacă lucrări precum înlocuirea gardului unei școli și mansardarea alteia ar trebui să intre în astfel de programe de finanțare, pentru că, nu-i așa, în următorul program de bugetare participativă toți directorii școlilor din oraș vor dori să își modernizeze instituțiile și vor pune în mișcare, în acest scop, motorul propriu de votare (profesori, elevi, familiile acestora, respectiv sute, chiar mii, de posibile voturi valide), cum la fel de discutabil este dacă propunerea unor lideri ai rețelelor de organizații studențești (în acest caz Federația Tinerilor din Cluj al cărui președinte este Tudor Ogner, cu funcție de conducere și în Federația Share, organizatorul evenimentului Cluj-Napoca Capitala Europeană a Tineretului 2015) ar trebui pusă pe același picior de egalitate cu ideea unui „clujean obișnuit” care nu face parte dintr-o rețea de organizații, dar care își dorește pentru oraș mai multe toalete publice pentru că așa a văzut în alte orașe civilizate. De ce proiectul Centrul de Tineret Cluj-Napoca a fost declarat eligibil și un proiect precum Casa Teatrelor Independente/Független Színházak Otthona nu a fost eligibil pentru a intra în prima etapă de votare, pe motivul că ar fi depășit bugetul maxim acordat de 150.000 de euro? De ce comisia Primăriei, care a evaluat proiectele, nu a găsit o soluție și pentru tinerii care activează în teatrele independente din oraș, însă este dispusă să le asigure un spațiu de întâlnire tinerilor care activează în alte medii?

Răspunsurile la aceste întrebări contează mai puțin atâta timp cât voturile au decis ordinea priorităților. Iar dacă voturile spun că două dintre școlile din oraș trebuie modernizate, Primăria ar trebui să se asigure că exact asta se va întâmpla. Dacă unii tineri își doresc un centru pentru a-și petrece timpul liber, sau pentru a desfășura activități pe care ei le consideră importante, de ce să nu dispună de această infrastructură, chiar dacă alți tineri, cu alte preocupări, ar avea nevoie de un spațiu similar?

Astfel, au fost selectate 15 proiecte pe care Primăria municipiului Cluj-Napoca le va implementa începând cu anul 2018, de la amenajarea spațiilor publice cu unități de colectare inteligentă a gunoiului sau demolarea garajelor și înlocuirea lor cu parcări și spațiu verde, la introducerea unui sistem de închiriat trotinete electrice. Potrivit regulamentului, propunerile depuse în cadrul bugetării participative devin proprietatea Municipiului Cluj-Napoca, iar deponenții proiectelor nu pot invoca legislația în materia drepturilor de autor. Echipa tehnică de evaluare a proiectelor a fost formată din cel puțin un reprezentant al următoarelor departamente din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca: Direcția Tehnică, Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi, Direcția Juridică, Direcția Generală de Urbanism, Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, Direcția Generală Comunicare, Dezvoltare Locală și Management Proiecte. Coordonare: Primarul municipiului Cluj-Napoca. 

În data de 27 noiembrie, după ce Primăria va verifica validitatea procesului de votare, va fi publicată lista proiectelor care vor fi implementate în funcție de numărul de voturi. Finanțarea maximă pentru fiecare proiect este de 150.000 de euro. În acest moment, cele 15 proiecte totalizează suma de 1.525.500 de euro, din cei 2.250.000 de euro puși la dispoziție de Primăria Cluj-Napoca.

În continuare vă prezentăm cele mai votate 15 proiecte în cadrul programului online de Bugetare participativă:

Școala gimnazială „Nicolae Titulescu” – Complex educațional (150.000 de Euro) 2.809 voturi

Amenajare mansardă Școala „Ion Creangă” (120.000 de Euro) 2.392 Voturi

Centrul de Tineret Cluj-Napoca (150.000 de Euro) 1.876 Voturi

Creșterea siguranței pietonale la trecerile de pietoni (50.000 de Euro) 659 Voturi

Parcul între lacuri (100.000 de Euro) 591 Voturi

Amenajarea spațiilor publice cu unități de colectare inteligentă a gunoiului (120.000 de Euro) 306 Voturi

Demolare garaje și înlocuirea lor cu parcări și spațiu verde (150.000 de Euro) 294 Voturi

Toalete pentru toți (150.000 de Euro) 247 Voturi

Clujul Verde – Un copac la trei parcări (30.000 de euro) 237 Voturi

Trotinete electrice-Sistem de închiriat (100.000 de Euro) 231 Voturi

Autobuze/Microbuze școlare cu circuit închis (100.000 de Euro) 217 Voturi

Piste biciclete Observatorului și Nicolae Titulescu (100.000 de Euro) 191 Voturi

Artă în curtea școlii-Lăsați artiștii stradali să coloreze Clujul (50.000 de Euro) 184 Voturi

Clujul verde și eficient: Grădini verticale și fațade Vegetale (144.000 de Euro) 174 Voturi

Intersecții sigure pentru bicicliști (11.500 de Euro) 166 Voturi

[stextbox id=’custom’]

Primăria, mulţumită de proiectele depuse la bugetarea participativă

Bugetarea participativă din acest an a adus în atenţia municipalităţii idei interesante, aşa că nu doar primele 15 proiecte clasate vor avea şansa ca să devină realitate, crede directorul de Dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Câmpean. Acesta spune că bugetarea participativă online a decurs foarte bine în acest an. „Deocamdată vom finanţa conform regulamentului primele 15 clasate, dar noi am văzut şi alte proiecte interesante propuse pe care dorim să le implementăm şi să le finanţăm în viitor. Le vom prelua în dezbateri, vom folosi din ele. Dar obligaţia pe această bugetare participativă se referă la cele 15. Oricum costurile finale de realizare pentru acestea le putem stabili doar după ce se fac studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice”, a precizat Câmpeanu pentru Transilvania Reporter.

Acesta a subliniat că este mulţumit de numărul mare de proiecte primite şi de voturi exprimate de clujeni. „Proiectele de anul acesta mi se par foarte interesante, mi s-au părut multe idei, peste 300, şi având acum la dispoziţie şi Centrul de inovare şi imaginaţie civică, platforma de dezbateri pentru noi proiecte, sunt sigur că în viitor vom mai prelua din ideile propuse pentru a fi maturizate şi dezbătute şi eventual implementate. Cred că faţă de ediţiile precedente, acum că a fost bugetare online, un plus este numărul de votanţi şi pot spune că au fost foarte multe voturi. De asemenea, am ajuns la diverse categorii de cetăţeni, cum sunt tinerii, clasa de mijloc, pe care nu i-am atins, de exemplu, la prima bugetare participativă din Mănăştur. Acum au participat toate categoriile de persoane. Sigur se poate şi mai bine la numărul de voturi, dar pentru început şi comparând cu numărul de votanţi din alte oraşe din Europa unde s-au desfăşurat astfel de procese suntem la un nivel comparabil”, a spus acesta. (C.R.)

[/stextbox]