Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Blocaj în orașul de la poalele gunoaielor”

În majoritatea oraşelor lumii, sistemele de colectare şi depozitare a deşeurilor țin greu pasul cu expansiunea urbană. Clujul este într-o situaţie excepţională: e aproape de momentul când să se declare învins de gunoaie. Dintre cele 32 de proiecte pentru Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID), finanţate din fonduri europene în exerciţiul 2013-2014, cel al Clujului reprezintă cel mai mediatizat şi deplin eşec, primul pe o scară a nerealizărilor, unde în vârf a acces un singur proiect funcţional, cel din Covasna. Un agregat de birocrație, incompetență sau pur și simplu de nepăsare a adus Clujul în impasul actual. Astăzi doar jonglerii legale şi incendii providenţiale mai fac posibilă depozitarea deşeurilor la insalubra rampă locuită de la Pata Rât, colonie de notorietate în Europa pentru problemele sale sociale şi ecologice.

Clujul trăieşte o boală cronică a gunoaielor, iar criza actuală precede, cel mai probabil, agravarea situaţiei. După ce soluţii de rezolvare au fost aruncate la gheenă, remediile, dacă vor fi găsite, vor fi costisitoare. Înainte însă ca această criză să se fi încheiat, o alta ameninţă calitatea vieţii din oraş. Problema traficului este deja supărătoare şi tinde să se transforme în viitorul mare eşec al administraţiei. Sunt însă indicii că s-au tras învăţăminte din lipsa de analiză şi de preocupare pentru gestionare preventivă, factor care a generat criza gunoaielor.

Chiar dacă timid, funcţionarii din primărie încurajează schimbarea comportamentului de deplasare a cetăţenilor în oraş, astfel încât să se reducă numărul maşinilor din trafic. Mai mult, primarul Emil Boc propune un plan pentru construirea unei linii de metrou, o iniţiativă enunţată şi de Gheorghe Funar, dar care nu mai pare fantezistă ca în trecut. Argumentul celor care se opun proiectului este acelaşi cu al fostului ministru Traian Băsescu, pe când  se împotrivea construcţiei de autostrăzi cu argumentul că nu sunt destule maşini în trafic. Nici Clujul nu are numărul de locuitori care să facă eficient transportul subteran. Dar fără metrou, peste câţiva ani doar, când cifra de 500.000 de locuitori va fi atinsă, oraşul va fi o copie în mic a unei ţări fără oportunităţi de dezvoltare în absenţa infrastructurii de transport.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Liceeni din Cluj, trimiși acasă de director să se tundă. Mai mulți elevi de la Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu” din Cluj-Napoca au fost scoși afară din perimetrul școlii, în timpul unei ore, chiar de directorul instituției, Pr. prof. Petrică Daniel Tintelecan, pe motivul că ar fi avut „părul indecent de lung”. Într-o postare pe contul personal de Facebook, unul dintre elevi s-a declarat indignat de modul în care a fost tratat, fără a preciza însă că regulamentul intern al liceului, asumat de părinți și profesori la început de an, impune părul scurt. (Cristina Beligăr)

ACTUALITATE. Ultima săptămână de vot în procesul de Bugetare participativă. Ultima zi din etapa de vot pe domenii în cadrul primului proces de bugetare participativă online din România se apropie cu pași repezi. După desfășurarea primelor două etape ale programului lansat de municipalitatea clujeană în această vară, cea de înscriere online de proiecte și de analiză în vederea declarării eligibilității lor, propunerile trimise de clujeni (validate de comisia de specialitate din partea Primăriei), au fost supuse votului. (Cristina Beligăr)

ALDINE. România comunistă văzută prin ochi de antropolog american. Un fin cunoscător al realităţilor româneşti, mai ales a celor de sub regimul communist, antropologul American Katherine Verdery (n. 1948), a fost distinsă zilele trecute cu titul Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai. (Marius Avram)

DOSAR. Soluții aruncate la ghenă.

• Centrul ecologic de deşeuri, o fata morgană. Clujenii trebuiau să intre în “rândul lumii” cu un centru ecologic de gestionare a deşeurilor menajere de peste cinci ani de zile. În acest interval la conducerea Consiliului Judeţean Cluj, instituţia care răspunde de acest proiect esential început pe bani europeni, s-au perindat mai mulţi preşedinţi. Nici unul nu a fost în stare să treacă linia de finiş cu Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) sau măcar cu construcţia Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), iar şansele ca acest proiect să devină realitate scad pe zi ce trece. Între timp gunoaiele cresc precum voinicul din poveste la Pata Rât, pe mai multe rampe mici, gestionate de diverşi operatori, iar clujenii riscă să rămână, cât de curând, cu gunoaiele la uşă, deoarece capacitatea maximă de stocare este aproape atinsă. (Claudia Romitan)
• Administratorii Clujului „ascund gunoiul” sub aplicarea legii. Situația deșeurilor menajere dă bătăi de cap serioase tuturor comunele din județul Cluj, administraţiile locale fiind nevoite să se descurce pe cont propriu în ultimii ani. Și mai grav este faptul că incertitudinea privind termenul de finalizare a CMID îi determină pe operatorii de salubritate să nu fie interesați de ridicarea gunoaielor din comunele clujene. Sătui de tergiversarea implementării proiectului CMID și de faptul că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan este mai degrabă un ”perceptor” care  adună taxe, dar nu oferă și soluții pentru rezolvarea crizei deșeurilor din județul Cluj, mai mulți primari reacționează. Cu toții arată cu degetul înspre prefectură și consiliul județean.  (Patrice Podină)
• Covasna și Timiș, primele două SIMD-uri funcționale. În 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră și-a luat angajamentul de a crea 32 de Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID). Toate cele 32 de proiecte au primit finanțare din fondurile europene 2007-2013. (Bogdan Stanciu)
• Compostarea, o posibilă soluție pentru problema deșeurilor din Cluj-Napoca. Un proaspăt lac de levigat și un nou incendiu la rampa de gunoaie din Pata Rât au reamintit autorităților clujene dar și cetățenilor din oraș că lângă Cluj-Napoca avem o adevărată bombă ecologică. Soluțiile propuse și așteptate în acest moment sunt, în general, legate de finalizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, însă pe termen lung s-ar putea ca acest lucru să nu fie suficient. Depozitarea nu poate fi o soluție la nesfârșit, în condițiile în care vom continua să producem, astfel că reciclarea trebuie să devină tot mai mult o prioritate, spun specialiști. Ce facem cu deșeurile? Compostarea ar putea fi o variantă, crede Cristina Modoi, lector universitar și inginer în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai. ( Radu Hângănuț)
• Avem un munte de deşeuri. Ce ar trebui să facem? Clujul are la periferie, un adevărat munte de deşeuri, cu care nimeni nu pare să ştie ce trebuie făcut. Transilvania Reporter a cerut părerea specialiştilor în domeniul managementului deşeurilor, pentru a vedea ce soluţii există pentru Pata Rât, pentru a vedea cum pot fi valorificate deşeurile în general, astfel încât pierderile să fie minime şi dacă există oraşe unde acest lucru se întâmplă, aşa cum scrie la carte. Am discutat aceste probleme, dar nu numai, cu  Adelina Dranca de la S.C. EPMC Consulting S.R.L. şi cu ing. Sebastian Zvîncu – Specialist managementul deşeurilor în cadrul Green Enviro Transilvania. (Maria Man)

CULTURĂ. Epaminonda Tiotiu, un scenograf „bolnav de păpușărie”: Despre puterea de seducție a teatrului de păpuși tradițional. Un univers miniatural, un univers poetic, metaforic. O lume a ludicului infantil și a jocului serios. O lume plină de personaje aflate pe drumul dintre arta plastică și arta teatrală. Cei care au ales păpușăria ca mod de exprimare artistică spun că este precum un microb și că o dată bolnav de păpușărie, boala asta nu mai trece. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Un profesor clujean a expus o colecţie impresionantă de jocuri de şah, unică în România. Expoziţia „Ocolul Pământului în 80+ de şahuri” a fost vernisată luni, 16 octombrie 2017, cu ocazia aniversării a zece ani de la înfiinţarea Academiei de Şah SITAS. Expoziţia care cuprinde peste 80 de jocuri de şah tematice din peste 30 de ţări de pe şase continente este găzduită de sala de expoziţii a Universităţii „Babeş-Bolyai” (str. Moţilor nr. 11, etaj 3) şi poate fi vizitată în mod gratuit, în perioada 16-28 octombrie în intervalul ora 10:00 – 18:00.  Întreaga expoziţie i se datorează profesorului de matematică de la Liceul Naţional „Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca, Emil Sitaru, un om îndrăgostit de sportul minţii, care colecţionează piese inedite de peste 15 ani. (Maria Man)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. Gina Butiuc: „În momentul în care încep să lucrez o colecţie nouă, acesta este gata în mintea mea”. Când intri în atelierul Ginei Butiuc, îţi dai seama că moda nu este doar despre haine, ci despre oameni. Gina Butiuc este designer, unul dintre puţinii din România care s-au specializat pe vestimentaţia bărbătească. Şi-a început cariera în urmă cu 15 ani. A crescut într-o familie în care frumosul, bunul gust şi ţinutele personalizate nu au fost simple noţiuni, ci un stil de viaţă. Atât bunica din partea mamei, cât şi cea din partea tatălui au fost pasionate de croitorie, cea din partea tatălui conducând chiar un atelier de modă. A avut norocul ca la o vârstă fragedă să câştige o sumă frumoasă la Loto. Bunica din partea mamei i-a rugat insistent pe părinţii fetei să îi cumpere o maşină de cusut adevărată. La vârsta de patru ani, Gina Butiuc a avut prima maşină de cusut. A creat primele haine purtabile la vârsta de 12 ani, iar de atunci nu s-a oprit niciun moment. A fost învăţătoare, apoi a lucrat pentru o perioadă de câţiva ani în marketing şi publicitate. La 30 de ani a decis că a venit momentul să îşi deschidă un business în domeniul atât de aproape sufletului său. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Șapte miniștri mititei. Din 2014, România a avut șapte miniștri ai Fondurilor Europene, înșirați de-a lungul a nouă mandate. Rezultatul: absorbție de 1,1% a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, la jumătatea acestuia. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. În spatele reflectoarelor: secretele murdare de la Hollywood. Un scandal de proporții zguduie Hollywood-ul în aceste zile și nu dă semne că s-ar potoli prea curând. Precum o furtună tropicală care crește tot mai mult în intensitate și se transformă în uragan, scandalul care îl are în centru pe Harvey Weinstein capătă proporții nebănuite. Harvey Weinstein are 65 de ani și este unul dintre cei mai influenți oameni din lumea filmului. Se spune că este numele cel mai des pronunțat în lista de mulțumiri rostită de actori atunci când câștigă un premiu Oscar – înaintea lui Dumnezeu. Presa americană scrie că, de-a lungul timpului, compania lui Harvey Weinstein a primit nu mai puţin de 81 de premii Oscar. La o simplă căutare pe Internet îl vedem în poze alături de actori, regizori și politicieni influenți. (Mădălina Kadar)

SPORT. Fotbal de poveste și de povestit. Trei echipe clujene sunt calificate în 16-imie Cupei României la fotbal și visează la un parcurs cât mai lung în competiția KO. Dintre dintre acestea Universitatea este cotată cu șansele cele mai mari pentru accederea în 8-imile de finală ale întrecerii. Alb-negrii vor găzdui meciul cu Știința Miroslava Uricani, o grupare cu mari probleme financiare, care evoluează în Liga 2, dar care are șanse minime să se salveze de la retrogradare. ”U” este ultima echipă clujeană care a jucat o finală de Cupa României (în 2015), și are planuri mari și ediția din acest an. CFR va întâlni pe FC Botoșani, iar capul de afiș al 16-imilor este ținut de înfruntarea dintre Sănătatea Cluj și principala favorită la câștigarea campionatului, FCSB. Este o reeditare a unei ”rivalități” începută în 2011. Atunci, tot în 16-imile Cupei, Steaua a trecut de Sănătatea (4-0), într-o partidă disputată la Buzău. Săptămâna viitoare revanșa se joacă pe Cluj Arena. (Patrice Podină)