Un profesor clujean, cel mai citat dintre cercetătorii unei universități românești

Într-un birou de nu mai mult de 10 metri pătrați din clădirea Facultății de Matematică a Universității Babeș-Bolyai am găsit trei dintre cele mai capabile sisteme de calcul ale mediului academic clujean: profesorul Ioan Pop, profesorul Teodor Groșan și un calculator pe bune, despre care cei doi ne-au spus că este teribil de competent și poate rezolva probleme complexe cu o precizie remarcabilă. La 80 de ani și câteva rafturi bune de cărți publicate, Ioan Pop, se poate mândri cu faptul că este singurul cadru academic activ la universitate românească prezent în topul Thomson Reuters al celor mai citați cercetători din lume. 12307- acesta este numărul de citări ale lucrărilor științifice elaborate de Ioan Pop din 1998 și până în 2017.

„Ai fost selectat în topul celor mai citați cercetători deoarece munca ta este considerată a fi printre cele mai valoroase din domeniu. Puțini cercetători primesc această distincție”. Așa începe un mail primit în noiembrie 2016 de către profesorul universitar emerit doctor Ioan Pop, care la cei 80 de ani ai săi lucrează la proiecte câștigate cu colegii săi mai tineri de la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul UBB. A terminat facultatea în 1965, iar cercetarea i-a fost „locul de joacă” de atunci și până în prezent. A schimbat generații de tineri, generații de tehnologii, a trecut de la mașini de scris la computere ultra-moderne, a susținut cursuri în universități din toată lumea și de ani buni deja, munca lui în domeniul cercetării fundamentale a nanofluidelor este apreciată ca fiind una de importanță crucială.

Dovadă stau nu doar sutele de lucrări științifice publicate în reviste de specialitate, ci și prezența sa în topul celor mai citați cercetători ai mapamondului. Topul realizat de către Thomson Reuters îl dă pe Ioan Pop drept singurul cercetător român cu afiliere la o universitate românească prezent în acest clasament, cu un total de 12307 de citări în ultimii 20 de ani.  

„În ultimii, noi ne ocupăm de nanofluide. Nanofluidele sunt folosite la răcirea echipamentelor tehnice de foarte multe feluri. Avem fluidul și în el se introduce un metal. Sunt foarte folosite în problemele de medicină. La nivel mondial, foarte mulți cercetători lucrează la această temă de cercetare. Am început în urmă cu aproape zece ani și merg foarte des în Malaezia, acolo unde am câțiva doctoranzi. Atunci am descoperit niște lucrări ale unor cercetători din SUA, respectiv Noua Zeelandă, care rezolvau probleme în mediu închis, iar eu am considerat că ele pot fi extinse și la strat limită. De atunci lucrez în principal numai pe nanofluide.

„Sunt inițiatorul stratului limită în domeniul nanofluidelor”

„Aș putea spune că sunt inițiatorul stratului limită în domeniul nanofluidelor”, spune Ioan Pop. Ce o fi însemnând acest lucru? Explicația este un complicată, dar în esență, munca lui Ioan Pop și a echipei lui este strâns legată, de exemplu, de felul în care sunt proiectate aripile avioanelor.

„Mișcarea cu strat limită este o aproximație. De exemplu, avem curgerea aerului peste o aripă de avion. Ca să modelezi scurgerea aerului peste un avion întreg, avem o modelare numerică cu o geometrie construită într-un program în care se simulează curgerea fluidului, se rezolvă numeric în mai multe puncte și asta înseamnă că noi rezolvăm sisteme de ecuații cu milioane de necunoscute. Dacă ați zburat cu avionul, ați văzut că pe aripa avionului, mai ales la aterizare, se formează un strat. Acela este stratul limită care este foarte aproape de suprafață. Frecarea fiind foarte mare, stratul limită duce la încălzirea aripilor de avion, iar atunci trebuie să găsim material foarte rezistent pentru a face față la temperaturi”, explică Teodor Groșan, profesor universitar în cadrul Facultății de Matematică și Informatică.

Munca lui Ioan Pop și a echipei sale este deosebit de importantă pentru un domeniu pe care tot mai multe industrii se bazează. În mod logic, tot mai multe minți luminate își concentrează munca pe rezolvarea problemelor ce țin de nanofluide.

„Dacă ne uităm în revistele mari, în fiecare dintre ele există măcar patru-cinci articole care au ca temă nanofluidele. Noi am publicat foarte mult și am ajutat facultatea dar și universitatea să urce mult în topuri. Este un lucru foarte bun, fiindcă în clasamente e important să stai bine”, mai spune Ioan Pop.

Statul și probleme lui

După foarte mulți ani în care a ținut cursuri și seminarii la universități din România, Marea Britanie, SUA sau Malaezia, Ioan Pop se gândește să o lase mai moale. Weekendurile îi sunt destul de ocupate cu gospodăria de la Gherla. Nucile s-au făcut în grădina de lângă „Universitatea Gherla”, așa cum este cunoscut penitenciarul din oraș. Totuși, Ioan Pop se mai ocupă de patru doctoranzi din Malaezia, care însă nu prea au tragere de inimă să vină în România. Nucile sau cam orice e legat de partea aceasta de lume nu le prea fac cu ochiul tinerilor din Pacific.

 „Malaezienii au bani și universitățile de acolo primesc foarte ușor granturi. Sunt diferențe culturale destul de mari și acesta este unul dintre motivele pentru care studenții de acolo nu prea vin în România. Sunt reticenți, au probleme în a se adapta și, în plus, ei sunt foarte bine plătiți în industria de acolo, astfel că nu li se mai pare logic să continue în mediul academic când ei au salarii atât de bune la companiile de acolo. Învățământul nu diferă prea mult de al nostru. Și el, la fel ca la noi, au probleme mari în a aplica ceea ce învață”, spune profesorul clujean.

Chiar dacă munca sa este citat în sute de alte lucrări științifice și face obiectul a mii de experimente în fiecare an, Ioan Pop are totuși un regret: lucrând într-un domeniu ca matematica, și-ar fi dorit ca munca lui să fie mai aplicată pe problemele reale ale societății din care face parte. În România, granturile se dau pe proiecte propuse de cercetători și fiecare decide ce îl interesează. În SUA, ministerele vin în fața universităților cu probleme pe care le întâmpină, iar mediul academic își pune mințile la contribuție, astfel încât să obțină finanțări și să rezolve sarcinile trasate „de sus”. Ioan Pop și-ar fi dorit să fie la fel și în România, dar nu e.

„Am spus de multe ori și cred că nu este normal cum se întâmplă acum: de exemplu, la granturile pe care noi le câștigăm, noi venim cu problema de rezolvat. După părerea mea, statul ar trebui să aibă o viziune, să vină spre noi cu solicitări și probleme și facă concursuri de proiecte, astfel încât universitățile să lucreze pe probleme concrete. Ar trebui să existe comitete comune între matematicieni și IT-iști și alte domenii, și să se rezolve probleme concrete. Firmele, la fel, ar trebui să facă același lucru și să treacă de stadiul de manufactură. De asemenea, ei ca firme ar trebuie să încerce să rezolve mai mult chestiuni practice, astfel încât să apară valoarea adăugată a muncii. Lucrările noastre sunt teoretice, dar ele sunt folosite la nivel experimental. Trebuie făcut experimentul și trebuie să compari cu rezultatele altcuiva, astfel încât metoda să fie validată. Așa am și eu lucrări citate de experimentaliști. Acest domeniu mai are încă multe de oferit și mai sunt multe de descoperit”, explică el.

Însă probleme există. Banii vin „pe sărite”, iar cercetarea are nevoie de continuitate, spune profesorul universitar Teodor Groșan. Lucrează deja de ani buni cu Ioan Pop, după ce în facultate a fost coleg cu un alt Pop mult mai faimos zilele acestea: Ministrul Educației, Liviu Pop. Nu au avut deloc același traseu în carieră, iar în timp ce demnitarul își cere anticipat scuze pentru greșeli și erori ce așteaptă să fie comise, Teodor Groșan mai face o încercare în a ne explica importanța domeniului la care lucrează.

„Ca să construiești o aripă de avion, ar trebui să o construiești la scară, să ai practic o machetă, apoi să o pui într-un tunel aerodinamic, să faci măsurători și să obții niște date. Măsurătorile se pot face de câteva ori și asta costă, dar dacă faci un model matematic, poți simula pe calculator și poți modifica suprafețe cu costuri mai mici decât ai avea atunci când tot refaci machete. Anul acesta s-a mai redresat treaba. S-au dat granturi, dar lucrăm în salturi. Adică noi lucrăm continuu, dar banii vin când și când. Nu ai siguranța finanțării. Avem acum un grant de 800.000 de lei pentru cercetare fundamentală în transferul de masă și căldură în nano-fluide. Au fost ani în care nu se dădeau, dar acum este mai bine. Ministerul, repet, ar trebui să vină cu teme de importanță națională. Să lucrăm la rezolvarea problemelor legate de inundații, de exemplu”, explică el.

În top

Munca lui Ioan Pop și a colegilor săi de la catedra de Mecanică a facultății au făcut ca această secție să ajungă pe locul 37 în lume, în timp ce Facultatea de Matematică se află pe intervalul de clasament 201-300.Universitatea Babeş-Bolyai îşi menţine poziţia printre cele mai bune 5% universităţi ale lumii, conform clasamentelor internaţionale ale universităţilor, de referinţă în mediul academic european şi internaţional, publicate în vara acestui an. Astfel, UBB este singura universitate din România prezentă în Academic Ranking of World Universities/ARWU – cunoscut şi ca rankingul Shanghai al universităţilor, considerat cel mai vechi şi cel mai prestigios clasament internațional al universităților prin prisma indicatorilor de excelenţă – de educaţie şi de cercetare – folosiţi în analiză.

În acest clasament, Universitatea Babeș-Bolyai ocupă poziţia 601-700 la nivel internaţional.