Flori, fete şi mirese. Timea şi Andrei Maier şi-au transformat pasiunea pentru designul floral într-un business de familie

Timea Maier a iubit dintotdeauna florile, iar spiritul anteprenorial i s-a dezvoltat încă din fragedă copilărie. Mai mult, a câştigat primii bani vânzând bucheţelele realizate din florile “furate” din grădina bunicii. De mică şi-a dorit să fie independentă din punct de vedere financiar, astfel că, la vârsta de 13 ani, şi-a luat inima în dinţi şi a încercat să îşi găsească un job potrivit în cadrul unui magazin din cartierul Mănăştur, unde a crescut.

„Am muncit încă de la 13 ani, nu aveam buletin când am mers prima dată să mă angajez. Îmi doream mult să fiu independentă, să am propriul venit. Iniţial mi-am dorit bani pentru a merge la mare. M-am dus la magazin, iar când m-a văzut doamna de acolo, s-a uitat la mine şi m-a întrebat cu blândeţe ce ştiu să fac. «Nimic, dar învăţ!» A fost foarte deschisă, m-a luat ca ajutor. Nu am avut un contract efectiv, dar eram un ajutor pentru ea, dar de plătit, mă plătea. La niciun an de la «angajare», am devenit şefă de magazin. Am învăţat foarte multe, mi-am dat toată silinţa”, povesteşte Timea.

Cu toate că a muncit mulţi ani în diferite domenii, clujeanca şi-a descoperit adevărata vocaţie ceva mai târziu. Întâmplător sau nu, acest lucru s-a întâmplat la o nuntă, în cadrul căreia Timea şi-a întâlnit mentorul în domeniul designului floral. Este vorba despre deţinătoarea brandului Iulia`s Flower Shop din Timişoara, Iulia Maior, cea care a iniţiat-o în această meserie.

“Ne-am întâlnit cu Iulia la o nuntă, ea fiind o rudă îndepărtată a soţului meu. Până în acel moment eu nu mă ocupasem serios de flori. Făcusem doar ornamente de Crăciun, pentru că mereu am fost o fire creativă, iar handmade-ul mi-a dat ocazia să mă exprim. Am întrebat-o dacă aş putea merge în practică la ea, eu iubind atât de mult florile. Iulia m-a primit şi m-a învăţat o mulţime de lucruri pe care le aplic şi acum cu mult drag”, explică Timea.  

Lupta cu birocraţia

Tânăra s-a căsătorit anul trecut, iar împreună cu soţul său au decis ca o bună parte din banii de nuntă să îi investească într-un business propriu. După o lungă şi frumoasă lună de miere, cei doi au decis să îşi înfiinţeze o firmă pentru a putea începe un business aşa cum scrie la carte: „Am exclus din start ideea de a avea o florărie. Noi ne-am dorit să oferim altceva clienţilor noştri. Aşa s-a născut brandul Wedding Flowers”, explică Timea. De la idee la implementare, au trecut câteva luni bune, cei doi tineri lovindu-se de birocraţia din România, pe care au trebuit să o înfrunte cu multă răbdare, ghişeu, după ghişeu.

„Eu, personal, nu am avut până acum nicio afacere. Soţul meu a avut câteva încercări. Eu am muncit foarte mulţi ani, dar atât. A fost greu să deschidem acest business pentru că nu ştiam exact de ce ne vom lovi. Totul a început cu stângul, dar la noi în familie a devenit deja o tradiţie acest aspect: dacă ceva nu iese bine la început, va merge bine pe parcurs. Aşa a fost şi cu firma. Iniţial ni s-a refuzat dosarul pe motiv că în locul în care dorim să fie sediul, mai există încă o firmă. Am fost la Finanţe, la vreo trei camere de la Registrul Comerţului şi s-a ajuns la concluzia că acolo nu există o altă firmă. Acolo a existat într-adevăr în trecut o altă firmă, firma soţului meu, dar care fusese închisă.

Bazele de date de la Finanţe şi de la Registrul Comerţului nu au fost actualizate, astfel că am avut ce umbla pentru a demonstra că acolo nu mai există firma respectivă. Firma trebuia să iasă în iunie, dar acest lucru s-a întâmplat doar pe 9 septembrie. Problema a fost că noi ne doream să participăm la târgul de nunţi de la Expo Transilvania din luna octombrie. Înscrierile se făceau doar până la 1 septembrie. M-am dus la doamna de la Expo şi aproape plângând am rugat-o să ne păstreze un loc, că îi plătesc. Nu aveam firma activă, astfel că nu avea cum să ne ţină un loc. Într-un final am reuşit să participăm şi la târg, la primul nostru târg”, povesteşte Timea.

Iar cum în povestea lor e una bună, una rea, participarea la primul târg s-a dovedit a fi un eşec. Au trimis 70 de oferte mirilor cu care au discutat în cadrul târgului, dar nu s-a materializat niciun contract. „Am fost foarte dezamăgiţi. Am vrut chiar să renunţăm la un moment dat, dar apoi ne-am ambiţionat şi am decis să participăm, în aceeaşi locaţie, la târgul din luna ianuarie. Am încheiat şapte contracte cu tot cu avans. Atunci am simţit că va merge într-adevăr”, spune Timea.

Provocări

În munca de florist sunt multe provocări, de la colaborarea cu depozitele de flori, la munca efectivă cu clienţii. Ca designer florist trebuie să colaboreze cu mai multe astfel de depozite, pentru a putea găsi mereu florile pe care miresele, dar nu numai, şi le doresc în cadrul buchetelor sau aranjamentelor florale. „Au fost multe tatonări la început. Odată ce intri în această nişă nu poţi să lucrezi doar cu un depozit. Unul nu are ceva, altul nu îţi vinde, altul nu vinde pe perioada postului, unul te-a dezamăgit şi aşa mai departe. Eu lucrez deocamdată doar cu depozite din Cluj şi cu depozitele online”, spune Timea.  

Pentru a rezista pe piaţă, trebuie să te diferenţiezi de concurenţă prin creativitate şi prin calitate. E greu, dar nu imposibil. În plus, un asfel de business nu e atât de uşor de gestionat. „O persoană care are o florărie şi căreia îi rămân flori, pentru că poate să facă ceva cu ele. Ca  designer, dacă nu ţi-ai comandat destule flori, alergi de la depozit la depozit pentru a-ţi face necesarul sau dacă ţi-ai comandat prea mult, rişti să ajungi să faci cadou buchetele şi aranjamentele.Trebuie să îţi planifici bine totul, dar şi aşa poţi avea surprize. De exemplu, sunt unele depozite care te anunţă doar în momentul ridicării florilor că nu ţi-au găsit ceva din cadrul comenzii, dar tu trebuie să te descurci”, povesteşte tânăra.

Aceasta mărturiseşte că nu şi-a completat niciodată necesarul de flori de la florărie, preferând să facă acest lucru din piaţă sau de la bătrânele care vând flori în centru, aceasta fiind modalitatea în care poate susţine producţia autohtonă de flori. Singura modalitate de altfel, întrucât în rest lucrează doar cu flori de import. „Eu aş prefera să folosesc flori din România, dar din păcate nu au aceeaşi calitate. Eu mi-am cumpărat frezii dintr-o sera din Aiud şi până am ajuns la Cluj, florile au murit. Singurele flori care nu cresc în Olanda sunt cele de câmp. Eu le cumpăr de la bunicuţele din centru”, explică Timea.

O altă provocare venită tot din partea depozitelor este aceea că nu practică un preţ fix. „Cei de la depozit îţi spun de exemplu că un fir de trandafir costă între 4 şi 4.5 lei, urmând să afli preţul exact doar când ridici florile. Preţul diferă în funcţie de zi, de soi, de culoare, de starea florii, de tot. Acest lucru îmi îngreunează şi mie munca. Inclusiv în contract am scris că preţurile sunt informative şi estimative. Când fac o ofertă, eu prefer să pun preţul maximal, iar apoi să înapoiez clientului banii, dacă am găsit florile mai ieftine. Mi se pare corect aşa din moment ce nici eu nu ştiu preţul final decât în momentul în care fac plata”, relatează tânăra.

Bursa de flori poate schimba preţurile drastic de pe o zi pe alta, ceea ce pentru un designer florist, poate însemna o mare pierdere. „Anul acesta de 8 martie, de exemplu, am luat prima ţeapă. Ce s-a întâmplat? Preţul trandafirilor s-a dublat. Furnizorilor din Olanda li s-au îmbolnăvit trei soiuri de trandafiri, astfel că preţurile au crescut de la 4,5 lei la 11 lei. Am avut două comenzi, două buchete de câte 30 de trandafiri, iar eu am făcut preţul după preţul iniţal de 4,5 lei. Am achitat eu diferenţa. Se întâmplă şi astfel de lucruri. De asemenea, pe partea de contabilitate de flori nu există pierderi. Trebuie să ţi le asumi”, spune Timea.

Pinterest, coşmarul floriştilor

 Pe lângă toate aceste lucruri care ţin mai mult de partea administrativă a business-ului, pentru a reuşi în acest doemniu, trebuie să ai multă răbdare.

„Muncesc în mare parte cu mirese, iar miresele sunt foarte stresate. Fără răbdare nu faci nimic. Fiecare îşi doreşte ceva special. Vin la tine cu anumite aşteptări. De cele mai multe ori îmi arată fotografii de pe Pinterest şi au pretenţia să le fac aranjamente la fel, dar dacă se poate la 35 de lei. Ceea ce văd ele costă o mulţime de bani. Apoi, sunt mirese care doresc bujori în noiembrie, nefiind conştiente că fiecare floare are un sezon în care apare, chiar şi în Olanda sau în Chile. Dacă au depăşit acea perioadă, florile sunt puse la rece şi vândute la suprapreţ. Calitatea însă nu mai e aceeaşi. Depozitul îţi aduce, dar costă. În momentul în care îţi alegi florile de nuntă trebuie să ţii cont de două aspecte esenţiale: bugetul alocat şi perioada în care are loc evenimentul. De exemplu, în iunie nu este floarea soarelui, dar este în august.

Îţi poţi face nunta în luna august dacă vrei neapărat floarea soarelui. Cele mai concrete întâlniri sunt cele de la sală, pentru că tu, ca florist, vezi exact ce se potriveşte şi le poţi da sugestii la faţa locului. Am avut o mireasă care a vrut neapărat bujori în august. Am sunat la depozit şi mi-au spus că pe nunta respectivă nu este nicio şansă să găsesc. Înainte cu o săptămână însă, a avut cununia civilă. I-am făcut o surpriză şi i-am dus un buchet de bujori la cununia civilă, deşi ea nu comandase nimic pentru acest eveniment. A fost foarte mulţumită. Faci anumite sacrificii, dar ai şi satisfacţii. Eu am rămas prietenă cu fiecare mireasă în parte, povestim, ieşim la o cafea şi acum”, spune Timea.

Pe lângă răbdare, pasiune, trebuie să faci şi foarte multă practică. Cursurile de specialitate costă o mică avere, dar nu te învaţă să fii pragmatic, ci mai mult elemente artistice. „Îţi trebuie îndemânare şi trebuie să exersezi. Eu nu am făcut un curs, dar iubind florile am învăţat foarte repede ce trebuiue să fac, iar până acum nu am dat greş. M-am străduit ca totul să fie ca pentru nunta mea. Pun mult suflet. Prin dedicare, pasiune şi un minim de cunoştinţe poţi să realizezi lucruri fumoase. În acest prim an de activitate am avut 20 de nunţi”, spune Timea.

Investiţia iniţială în acest business s-a ridicat la 10.000 de lei. „Trebuie să investeşti tot timpul în consumabile: bureţi, foarfece, recuzită. Am mare noroc că am multe prietene pe această nişă şi ne mai ajutăm, ne luăm la comun unele lucruri, cum ar fi soluţiile pentru flori, însă cel mai mare ajutor este soţul meu. Fără el nu aş fi reuşit în acest business. Apreciez tot efortul pe care îl depune ca soţ, prieten, asociat şi… livrator de flori”, spune Timea.

Pe viitor, cei doi soţi îşi doresc să aibă propria sală de nunţi pe care Timea să o poată decora după bunul său plac.