Parcul Feroviarilor, spaţiu de exprimare prin artă
Transilvania Reporter a stat de vorbă cu mai multe personalităţi şi activiţi din oraş pentru a le cere părerea despre ce ar trebui să fie şi cum ar trebui să fie reamenajat Parcul Feroviarilor, astfel încât întreaga comunitate să se bucure din plin de potenţialul pe care această zonă îl are.
Politologul Mihnea Stoica, cel care a pus în urmă cu un an bazele Centrului Cultural și Academic Olandez în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, organizatorul Zilelor Olandeze la Cluj, consideră că decizia revenirii Parcului Feroviarilor în proprietatea municipalităţii este de bun augur şi crede că acest spaţiu ar putea fi folosit inclusiv pentru găzduirea unor evenimente culturale.
„Clujul chiar duce lipsă de parcuri. Dacă ne raportăm la alte oraşe de dimensiunile Clujului din străinătate sau chiar din România vom vedea că suntem în urma lor din acest punct de vedere. Deci noul parc va compensa o carenţă din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte utilitatea acestuia, cred că, pe lângă oferirea unui refugiu din oraşul tot mai aglomerat, ar fi potrivit să servească drept spaţiu de exprimare prin artă. Clujul este prin excelenţă un oraş al creativităţii, ca atare acest nou parc ar putea să găzduiască opere de artă ale artiştilor clujeni. Arte vizuale sau evenimente culturale de genul concertelor de muzică simfonică”, explică Mihnea Stoica.
Tânărul consideră totodată că administraţia locală este cea care trebuie să se ocupe de amenajarea parcului, astfel încât acesta să poată fi redat în adevăratul sens al cuvântului clujenilor, dar nu înainte de o dezbatere publică serioasă pe marginea proiectului, dezbatere la care să aibă acces atât ONG-urile, cât şi universităţile şi ale părţi interesate.
Pe de altă parte, Adrian Dohotaru, deputat USR crede că acest proiect ar putea deveni un exemplu de urbanism participativ.
„Parcul Feroviarilor poate deveni prin extindere spre Parcul Oașului al doilea spațiu public al orașului. Merită redat clujenilor în urma unui exemplu de urbanism participativ și a unui concurs de proiecte. Avem dreptul la o calitate a vieții ridicată! De aceea, mă bucur că am arătat, alături de mulți alți clujeni, abuzurile clubului de fotbal CFR care a încercat să construiască o bază sportivă privată, care ar fi tăiat accesul general și gratuit al cetățenilor, fără să aibă autorizațiile necesare. Parcul are câteva avantaje importante: este în apropierea centrului și pe malul Someșului, deci poate fi un model sustenabil de dezvoltare a orașului cu fața spre râul său, nu cu spatele ca până acum. Foarte relevant, este într-un areal fost industrial care se poate dezvolta imobiliar, iar un spațiu public de asemenea dimensiuni atrage investiții în zonă. Doresc un parc cu mult verde, deci cu amenajări minim intruzive, în care lumea se relaxează și se practică sport, dar se petrec și evenimente culturale. Vreau un parc în care oamenii se îndrăgostesc, alții se împrietenesc”.
“În primul rând, mă bucur pentru că în sfârșit acel spațiu abandonat va reintra în circuitul public. Viitorul parcului – aspect, funcțiuni, utilizare – consider că trebuie să urmeze pașii primei etape, aceea a redobândirii proprietății când au colaborat foarte bine societatea civilă, Primăria și unii actori politici. Mie, personal, îmi place povestea care există deja. Parcul Feroviarilor din trecut a expus o dimensiune a mișcării – trenul, dar cu o extindere în zona tehnologiei. Parcurile tematice sunt atrăgătoare pentru categorii diverse de public. Evident accentul cade pe copii și adolescenți. Mi-aș dori, așadar, un parc în care vom putea găsi și spații generoase pentru relaxare și instalații artistice și diverse mașinării hidraulice care să exemplifice mișcarea în diferitele sale forme. Cel mai bun exemplu este compania franceză Les Machine din Nantes, Franța, oraș cu care avem o relație de înfrățire. Dincolo însă de preferințele mele, tematica și utilizarea trebuie să fie alese în concordanță cu nevoile locuitorilor din zonele apropiate și cu un dram de viziune”, spune Florin Moroșanu, director Casa Municipală de Cultură.
Cel mai important este ca el să rămână un spațiu public
“Dincolo de ceea ce putem visa că poate fi un spațiu ca Parcul Feroviarilor, cred că cel mai important este ca el să rămână un spațiu public, administrat de oraș pentru cetățeni. Cred că parcul Feroviarilor este un spațiu mult așteptat nu doar de locuitorii zonei, ci are potențialul de a compensa pentru lipsa de spații verzi în afara a ceea ce servește deja Parcul Central și să vină în completarea modului în care funcționează Parcul Central. Mi-ar plăcea să văd că Parcul Feroviarilor este reimaginat plecând de la câteva puncte importante: istoria locului, caracterul cartierului, proximitatea cu Someșul și utilizatorii actuali sau potențiali ai spațiului. Îmi imaginez un spațiu liber, în care amenajarea să țină cont atât de un design inteligent al unor spații clar definite (spațiu pentru sport, terenul părăsit transformat în scenă pentru evenimente, spații de joacă răsfirate prin parc, printre copaci, cu mobilier din lemn, care să stârnească imaginația copiilor) dar și vegetație naturală, spații ascunse, trasee libere care să dea mai degrabă senzația unei grădini urbane. Orice amenajare în parc mi-ar plăcea însă să țină cont de contribuția unui spațiu de acest gen la a face oamenii să se întâlnească, să stea împreună, nu să parcurgă trasee paralele fără a se intersecta. Mi-ar plăcea să văd clădirile existente și poate mici alte clădiri, concepute cu imaginație, transformate în spații comunitare, cu ateliere de meșteșuguri și arte aplicate, spații de evenimente și întâlniri ale locuitorilor. Anul trecut, când am organizat un atelier ARTbecedar în parc, unul dintre copiii participanți mi-a spus că el crede că, în viitor, în parc ar trebui să existe o căsuță mica din lemn cu geamuri mari, în care să stăm tot anul și să facem ateliere pentru copii. L-am luat în serios și cred că mulți dintre noi ne-am bucura de un astfel de spațiu. Mai mult, cred că unul dintre aceste posibile ateliere ar putea fi transformat în spațiu de rezidență pentru artiști interesați să lucreze în mijlocul naturii – cred că ideile creative ale artiștilor ar putea schimba fața locului și știm că artiștii contribuie la a da o viață nouă spațiilor în care lucrează.
Și să nu uităm de Someș – un parc care comunică direct cu râul mi se pare cel mai fain cadou pe care ni-l poate face orașul. Cred că malul ar trebui să fie amenajat astfel încât să poți să te bucuri atât de vegetația din parc, cât și de proximitatea cu apa, că parte din ecosistemul Parcului Feroviarilor este și Someșul, iar acest lucru trebuie valorificat la maxim”, a precizat pentru Transilvania Reporter Corina Bucea, director de programe în cadrul Federației Fabrica de Pensule.
“În Cluj avem câteva parcuri (Parcul Central, Parcul Iuliu Hațieganu) și promenada Someșului care poate fi mult îmbunătățită cu mai multe zone de relaxare. Aș vedea însă Parcul Feroviarilor un parc pentru activități sportive la fel ca și cel din Gheorgheni, cu avantajul că aici avem și Someșul care poate fi pus superb în valoare. Și, pe lângă zona de sport, aș vedea o zonă de street food permanentă, cu mâncare locală, cinema outdoor și un turn de unde poți admira tot orașul (ca Olympia Tower din Munchen). Tot visez în Cluj la parcuri de distracție ca Port Aventura World din Spania sau Futuroscope din Franța care pot aduce extrem de mult turiști la noi, însă având în vedere dimensiunea și zgomotul, ar trebui făcute în afara orașului” spune şi Andrei Mutu, fondator I Love Cluj.
“Am avut o discuție cu Emanuel Petran, directorul Teatrului de Păpuși Puck, în urmă cu un an, în care spuneam noi să mergem la Primărie cu o idee de a transforma Parcul Feroviarilor într-un spațiu dedicat copiilor. Un spațiu unde sa aibă loc spectacole și activități dedicate copiilor, un fel de teatru în care să ne desfășurăm activitatea atât noi, Opera Națională, cât și Teatrul de Păpuși. Fiind un spațiu atât de mare acolo, copiilor li se pot crea tot felul de oportunități să-și dezvolte creativitatea și gustul pentru muzică și teatru. De asemenea, s-ar putea crea o infrastructură pentru concerte în aer liber” explică Florin Estefan, manager Opera Nationala din Cluj.
“Parcul Feroviarilor a fost întotdeauna un spațiu al Clujului de care ne-am interesat și care era eligibil pentru a deveni loc de desfășurare pentru Jazz in the Park. Din păcate, nu am reușit să-l obținem mai demult, din cauză că nu era clar de cine aparține, iar dacă l-am fi obținut, investiția pentru a face un eveniment care să ducă mulți oameni acolo ar fi fost prea mare. Nu sunt în măsură să spun ce ar trebui el să devină, acum că aparține Primăriei clujene, în schimb pot spune că dacă putem contribui la ridicarea lui prin evenimente, ne vom arăta deschiderea să organizăm ceva și aici. Cred că un parc amenajat frumos aici, indiferent de tematica lui finală, ar putea ridica mult zona din jur”, spune Alin Vaida, fondatorul festivalului Jazz in the Park.
Text: Maria Man, Cristina Beligăr