Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Răsună valea la Bonţida”

E greu să-ţi imaginezi un sat mai animat, mai zgomotos şi mai plin de contraste decât Bonţida în zilele festivalului Electric Castle. În zona de festival, un orăşel high tech şi nouă scene de ultima generaţie strălucesc puse în valoare de ruina arhitectonică de secol XV a castelului Banffy. Pe uliţele pavate incomplet şi noroioase sunt parcate maşini scumpe. La porţi, bătrânii satului cu portul lor de zi intră în vorbă cu festivalierii împachetaţi în haine de excursie care caută găzduire sau loc de cort.

150.000 de oameni vor fi prezenţi anul acesta la festival, poate chiar mai mulţi dată fiind prognoza meteo mai blândă decât în alţi ani. E de pomină ploaia care cade şi noroiul care se aşterne an de an la Bonţida când are loc festivalul, cu toate că organizatorii schimbă datele de desfăşurare ca să scape de potop. Sunt mai mulţi oameni la Bonţida pe metru pătrat decât în metropole ca New York. Ce îi adună e muzica, intensitatea, spectacolul, sentimentul de libertate. Ce îi opreşte să vină în număr şi mai mare este infrastructura deficitară şi vremea capricioasă.

Bonţida experimentează în zilele Electric Castle o călătorie SF într-un spaţiu urbanizat. Pe tăcute însă, cu fiecare an, localitatea păşeşte în această călătorie şi după ce muzica scenelor a tăcut. La fel se întâmplă cu cele mai multe sate din perimetrul doi exterior al Clujului. Migranţi externi, clujeni dornici de aer curat sau alungaţi de preţurile în creştere ale oraşului, mici fermieri, localnici angajaţi pe platformele industriale din zonă, toţi transformă cu munca lor peisajul rural ce părea la un moment dat înţepenit în anii 80. Sunt oameni care schimbă locurile să arate ca cele din Vest. Şi toţi au o singură dorinţă : nu mai vor drumuri ca în România.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Măsuri de securitate excepţionale la Electric Castle. Festivalierii care vor merge la Electric Castle în acest an vor fi verificaţi cu detectorul de metale la intrarea în incinta castelului, iar maşinile vor fi controlate din punct de vedere pirotehnic, a anunţat miercuri şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj, Ciprian Miron. Aceste măsuri sunt noi în istoria de cinci ani a festivalului, autorităţile spunând că, astfel, doresc să se asigure că evenimentul se va desfăşura în condiţii de siguranţă.

ACTUALITATE. Universitățile clujene își așteaptă viitorii studenți. După ce au trecut mai mult sau mai puțin bine de testul Bacalaureatului, absolvenții de liceu se pregătesc să treacă la următorul nivel: facultatea. Cele mai vânate sunt, în mod logic, locurile la buget. Universitatea Babeș-Bolyai continua să fie una dintre cele mai tentante destinații pentru tineri absolvenți din întreaga țară, dar ofertă există ca la piață: pentru toate gusturile și dorințele. (Radu Hângănuţ)

COMUNITATE. De anul viitor, în Cluj vor circula 11 autobuze electrice. Primăria Cluj-Napoca va cumpăra 30 de autobuze electrice. Primele 11 vor fi livrate cel târziu în martie 2018. Pentru cele 30 de autobuze se va plăti în total suma de 15 milioane de euro.

DOSAR. Pe „cărările” județului 

• Să înceapă nebunia Electric Castle: „O fi gălăgie, dar cinci zile nu moare nimeni. Mai faci și un leu”. A cincea ediție a unuia dintre cele mai așteptate festivaluri ale verii a început cu dreptul și cu mult soare. Cu o prognoză meteo nu foarte încurajatoare pentru următoarele patru zile, dar mai puțin alarmantă ca anul trecut, festivalul Electric Castle și-a deschis miercuri după-amiaza porțile. Sute de artiști vor urca pe cele nouă scene ale Festivalului Electric Castle, la ediția 2017, desfășurată în perioada 12-16 iulie. Electric Castle, aflat la a 5-a ediție, va fi organizat la Castelul Banffy din localitatea clujeană Bonțida, pe o suprafață de 220.000 de metri pătrați. (Cristina Beligăr)
• Promisiunile curg pe drumuri ca vai de ele. Promisiuni peste promisiuni. La acest singur cuvânt se poate rezuma viața locuitorilor unor sate aflate în imediata vecinătate a municipiului, care de ani de zile așteaptă rezolvarea situației drumurilor care fac legătura între ei și lumea civilizată. Aparținând de comuna Chinteni, Satu Lung, la distanță de doar 20 de km de municipiul Cluj-Napoca, se află în situația nefericită de a nu avea drum asfaltat nici în ziua de astăzi. Autoritățile par să ignore intenționat situația acestui drum, ori altfel locuitorii nu își explică de ce alte sate din zonă au beneficiat în ultimii ani de bani pentru asfaltarea drumurilor și satul lor nu. (Cristina Beligăr)
• “Vestul sălbatic” de lângă Cluj: sate “ca afară”, drumuri ca în România. E vineri, o zi caniculară de vară. Caii de sub capotă s-au încins, dar nu se lasă. Gonesc spre lumea satului. Drumul până la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” din Cluj-Napoca e liber. Dacă te uiţi atent la carosabil, în zare, căldura crează iluzii optice, dându-ţi impresia că a plouat recent. Nici vorbă de ploaie însă. Nu încă. Roţile maşinii alunecă graţios. Până la un moment dat. Oraşul rămâne în spate, iar verdele îi ia locul. (Maria Man)

LUPTĂTORII. 750 de grame numite voinţă. Când a venit pe lume, cântărea 750 de grame. În primele zile de viaţă a pierdut 200. S-a născut într-o clinică privată, cu mult înainte de termen, la 24 de săptămâni, dar, pentru că nicio clinică privată din Cluj nu este dispusă să suporte costurile pentru îngrijirea unei vieţii atât de fragile, a fost transferat la stat. Acest lucru se întâmplă cu toţi copiii născuţi prematur care necesită îngrijire specială, în cadrul secţiei de terapie intensivă. Mai mult decât atât, unii dintre aceştia sunt transferaţi înainte de a se naşte, întrucât, conform medicilor, transportul în burtica mamei este cel mai sigur. (Maria Man)

REPORTAJ. Artiștii stradali colorează pereții școlilor din Sibiu: „Vrem să vopsim toată România”. O asociație cu un obiectiv precis, o administrație care înțelege că orașul pe care îl conduce are nevoie de mai multă culoare și câțiva dintre cei mai buni „pictori de pereți” și-au unit și în acest an forțele pentru a transforma Sibiul în cel mai viu muzeu de artă stradală din România. Mai mult, Sibiul a realizat un alt pas important în sectorul street art și are, începând din acest an, prima lucrare murală realizată pe peretele unui bloc de locuințe. Astfel, această lucrare se alătură celor 16 picturi realizate în ultima săptămână pe pereții a șase școli din municipiu și altor 31 de lucrări executate în anii precedenți. În premieră, au mai fost pictate și o serie de panouri în Piața Huet, în momente de Live-Painting. O altă inițiativă de succes, care le-a aparținut organizatorilor Sibiu International Street Art Festival și care a debutat în 2016, a fost Sibiu Street Art Tour, respectiv o trecere în revistă, pe bicicletă, a lucrărilor individuale sau în echipă realizate pe durata festivalului. (Cristina Beligăr)

AUTO. Mașinile electrice vs România în pană de curent. În anul 2016, autoritățile japoneze anunțau că, în premieră mondială, numărul stațiilor electrice de încărcare a depășit numărul stațiilor de alimentare cu combustibil fosil. Numărul anunțat era de 40.000 de stații. Japonia are o suprafață de puțin peste 370.000 de kilometri pătrați, în 70% din țară este ocupată de munți. Cei peste 120 de milioane de locuitori își duc traiul prin mici insulițe înconjurate de masivi muntoși și dealuri. Astfel, presupunând că nu prea multe stații de încărcare au fost urcate în vârf de munte, putem spune că în Japonia găsești o stație de alimentare pentru mașina electrică la fiecare doi kilometri pătrați. (Radu Hângănuț)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAȘ. Loftiness, produsele pentru o piață „cu ten mai sănătos”. Suntem cam încruntați, nu credeți? E drept că de regulă avem toate motivele să fim, însă această boală a posomorâților „atacă” din ce în ce mai multă lume. Și așa încruntați și foarte puțin relaxați cum suntem, la final de zi când cei ce au acest obicei își propun să își răsfețe pielea, te trezești față în față cu o altă problemă: produsele cosmetice, la fel ca multe alte lucruri de care ne lovim zilnic, nu sunt tot timpul ceea ce par. Este problema pe care au identificată Cristian și Anca. În timp ce alții reacționează cu nervi și un mesaj pe pagina brand-ului de la care au cumpărat, cei doi au pus pe picioare Loftiness, un brand care produce cosmetice naturale și, în paralel, luptă cu o piață pe care „natural” este orice produs pe care poate fi lipită o astfel de etichetă. (Radu Hângănuț)

DOCUMENTAR. De 14 iulie, Vive la France! Francezii se pregătesc pentru Ziua Naţională, într-o atmosferă plină de emoţii amestecate – pe de o parte, euforia adusă de noul preşedinte, Emmanuel Macron, cel mai tânăr din istoria ţării, pe de altă parte, ameninţarea terorismului şi instabilitatea Uniunii Europene. Anul trecut, un atentat pus la cale chiar de 14 iulie, la Nisa, a lăsat în urmă zeci de morţi şi răniţi. Instaurată în anul 1880, Ziua Naţională a Franţei celebrează două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei. La Fête Nationale este sărbătorită în fiecare an pe 14 iulie, şi nu doar în Franţa. (Mădălina Kadar)

SPORT. CFR, Steaua, sau Dinamo? Cine ia titlul 100? Într-un ușor reviriment fotbalul intern se pregătește de startul ediției de campionat cu numărul 100. A fost nevoie ca multe dintre cluburile de tradiție din România să dea faliment și să renască în noi forme de organizare, pentru ca oamenii care fac parte din acest fenomen să înțeleagă că trebuie să dai (să bagi bani, n.a.), înainte să aștepți doar să primești. Trist dar adevărat, trofeul pus în joc și ”titlul” de campioană a României nu mai au nicio valoare pentru fotbaliști și pentru conducătorii lor. Tot ce contează sunt milioanele de euro pe care echipele le-ar putea primi de la UEFA, în cazul accederii în grupele Ligii Campionilor. (Patrice Podină)