Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: Clujul la superlaTIFF

La fel ca unui organism uman, și unui oraș îi trebuie energie, un imbold care să-i pună inima în mișcare. De mai bine de 15 ani, la începutul verii, un festival de film asta face: animă Clujul, îl pune în mișcare. Vizitatori, oaspeți din toate părțile, bani care intră în oraș din cazări, mâncare, taxiuri, o întreagă mașinărie economico-financiară care impulsionează mediul privat. Doar pentru autorități e mai greu de gestionat un fenomen care crește și crește în același borcan, orașul nostru de tip medieval nu poate fi dilalat. Nu poți mări piețele, nu poți lărgi străzile, el – orașul – rămâne atât cât e, chiar dacă i se mai dă un bulevard pietonului, spațiul tot cu greu îi  mai încape!  Însă bucuria de a trăi împreună acele câteva zile pe an face posibil orice. Îi poate face pe clujeni mai atenți la restricții, dar și pe tiffani mai îngăduitori cu viața orașului, și atunci întâlnirea va fi una plăcută. Așa cum  maltezii, în zile de fiesta special create pentru turiști, deschid ușile caselor lor ca să poată fi vizitate și-i servesc cu gustări în stradă, tot astfel, clujenii și oaspeții lor vor înțelege cu fiecare an că această fiesta dedicată filmului nu poate fi trăită decât împreună. Nu știm cum se vor dezvolta nici orașul nici festivalul lui, festivalul filmului, dar știm că de mulți ani încoace, și unii și alții evoluează văzând cu ochii. (R.H)

DOSAR. Oraşul ca un star de cinema

TIFF și o dulce senzație de metropolă. Un TIFF care în prima zi dădea cele mai evidente semne că se va învârti în jurul personalității actorului Alain Delon a devenit la jumătatea desfășurării lui un festival care se învârte în jurul filmelor în premieră, a discuțiilor despre viitorul cinematografiei și al unor invitați precum Armand Assante sau Sir Derek Jacobi. Când a mai avut Clujul ocazia ca în așteptarea unuia dintre cele mai cunoscute superstaruri ale cinematografiei să se „consoleze” cu alte două superstaruri internaționale: un Armand Assante fermecător, care ne întreabă dacă am auzit de Cioran și un cavaler extrem de jovial precum s-a dovedit a fi Derek Jacobi la întâlnirea cu publicul, după premierea filmului Povestea iubirii/ The History of Love din Piața Unirii. (Cristina Beligăr)

Ce ne-aduce TIFF-ul nouă? Atunci când un lucru există deja, rar te mai gândești la ce a fost înainte, mai ales dacă nu ai trăit odată cu devenirea lui. Cum era Clujul acum 20 de ani? Dar acum 10? Locuri care dispar, altele care apar. Schimbare continuă, pe care n-o poți vedea decât dacă faci pași în spate. Ca multe altele, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) există. Deja de 16 ani. Mai vedem cum a schimbat orașul în anii ăștia? (Daniel Iftene)

În pelerinaj la TIFF. Jurnalistul Dan Făinaru: „Îmi place că nu s-a intrat în rutină”. Ajuns la cea de 16-a ediție, Festivalul Internațional de Film Transilvania a devenit prin acronimul TIFF un adevărat brand al Clujului. În perioada scursă de la prima ediție și până în 2017, TIFF-ul a creat nu doar un eveniment cu vizibilitatea internațională, ci și o comunitate de oameni care identifică Clujul cu acea perioadă de la începutul verii când orașul este „acaparat” de sute de filme și zeci de personalități ale lumii cinematografice. (Radu Hângănuţ)

ACTUALITATE. USR- între poziționări, Nicușor Dan și ițele unor decizi care îi pot lăsa fără susținători. La nici o săptămână de la momentul în care președintele USR, Nicușor Dan anunța demisia sa din partid, dilemele din sânul formațiunii continuă. Chiar și la Cluj, opiniile sunt împărțite. Deputatul Adrian Dohotaru și senatorul Mihai Goțiu sunt de acord cu privire la faptul că Nicușor Dan nu ar trebui să părăsească partidul pe care l-a creat. Goțiu chiar plusează și spune că ia în calcul o demisie în cazul în care Nicușor Dan pleacă și aruncă vina acestei dispute asupra fostului tehnocrat, Cristian Ghinea. (Radu Hângănuţ)

CULTURĂ. Goodbye Expectations, la Galeria Visual Kontakt: Despre lumea IKEA și consumerism. O galerie de artă, o casă și o lume a obiectelor personificate. O incursiune în infinitatea de posibilități pe care marile companii de amenajări interioare le oferă clienților cu vise mari, dar cu „locuințe mici”, este propunerea pe care Galeria Visual Kontak (Str. General Traian Moșoiu, 41) din Cluj o aduce la sfârșitul acestei săptămâni prin proiectul de tip showroom, Goodbye Expectations. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Aplicația unor programatori din Cluj, folosită pe Stația Spațială Internațională. Backup4all, o aplicație dezvoltată de o echipă de programatori din Cluj rulează de câteva zile pe laptopurile echipajului Stației Spațiale Internaționale după ce în urmă cu un an NASA (Agenția Spațială Americană) a cumpărat mai multe licențe de pe site-ul aplicației. (Cristina Beligăr)

MICILE AFACERI ALE MARELUI ORAŞ. Yoga, un business care nu rămâne fără „materie primă”. „Aș dori să rezerv un covoraș pentru astăzi” este mesajul care apare pe telefonul Alinei, în timp ce ea discută despre pasiunea pe care, în doar câteva luni, a transformat-o într-un stil de viață, iar apoi în ceea ce ar putea fi un business cu materie primă nelimitată. Alina nu este vreun Aladin modern, ci instructor de yoga. După mai bine de șapte ani petrecuți într-o companie care furnizează servicii financiare, Alina a constatat că are nevoie de liniște și un nou mod de a trăi. A venit la Cluj din București, iar acum lucrează cu zeci de oameni care așteaptă de la yoga atât rezolvarea problemele spirituale, cât și fizice. (Radu Hângănuţ)

STAREA UNIUNII. Miza alegerilor din UK. Oficialii Uniunii Europene sunt reținuți în declarații legate de alegerile anticipate din Marea Britanie, care au loc joi, 8 iunie, insistând că este vorba de o chestiune internă, dar potrivit mai multor analiști, o victorie a actualei șefe a guvernului, conservatoarea Theresa May, ar putea să-i ofere acesteia un atu în negocierile legate de Brexit. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Lumi de coşmar, în cele mai celebre romane distopice. Au trecut aproape 70 de ani de la publicarea romanului ”1984” al lui George Orwell, o distopie celebră, care s-a transformat, în timp, aproape într-o profeție. Căci lumea imaginată de Orwell mai că a devenit realitate – cu al său Big Brother care vede tot și știe tot, cu interdicția de a gândi sau cu încercarea de a crea un nou vocabular, pe placul stăpânirii. Cei care au trăit în comunism sigur sunt familiarizați cu asemenea concepte. Ce este, de fapt, o distopie? Este opusul utopiei, respectiv opusul societății perfecte. O lume distopică este una apocaliptică; de obicei, este o lume rămasă după un dezastru global (un război mondial sau o catastrofă naturală), o lume condusă de un guvern totalitar, care deține puterea absolută – o lume de coșmar. (Mădălina Kadar)

SPORT. Cupa Liceelor. Despre onoare și respect. Sunt povești care se scriu singure și poate acesta este și atributul care le face să dăinuie peste ani. În Cluj-Napoca liceenii au o competiție destinată lor, exclusiv: Cupa Liceelor. Un fel de Liga Campionilor, păstrând desigur proporțiile raționalului. (Patrice Podină)