Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Clujul fără chef de muncă”

Primăria clujeană a oferit de Ziua Muncii un spectacol folcloric condimentat cu mici şi bere pe platoul din zona Hoia. A fost o reeditare palidă a manifestărilor de altădată, dedicate destinderii clasei muncitoare în ziua care onorează munca.

Cadrul de desfăşurare a devenit ruină în anii în care sărbătoarea a fost uitată. Scena de ciment e degradată, clădirea vechii unităţi de alimentaţie publică e abandonată şi stă să se prăbuşească. Nu peste mult timp, ambele vor fi demolate pentru extinderea Muzeului Etnografic, astfel că serbarea de luni din Hoia la care au participat câteva sute de clujeni, în majoritate vârstnici, e probabil ultima. Nu e loc de constatări amare. Declinul sărbătoririi tovărăşeşti a Zilei Muncii urmează calea reaşezării semnificaţiei muncii în general.

Cea mai mare problemă pe care o reclamă antreprenorii clujeni e dificultatea de a recruta forţă de muncă. Criza economică a rămas în urmă şi, dacă în urmă cu câţiva ani, firmele erau obligate să concedieze, acum sunt nevoite să facă eforturi pentru a-şi păstra angajaţii şi le este foarte greu să recruteze oameni noi. Acolo unde „cheful de muncă” este o cerinţă la angajare, doritorii vor fi foarte puţini indiferent că e vorba de slujbe bine sau prost plătite, spun angajatorii. În Cluj, statistica indică cifra şomajului de 2,37 la sută, la jumătatea mediei naţionale, dar şi un număr de peste 800 de locuri de muncă neocupate. Salariile din Cluj rămân atractive pentru migraţia internă a forţei de muncă, însă costul vieţii, îndeosebi chiriile, sunt descurajante. Cu o dinamică de dezvoltare a pieţei muncii diferită de cea naţională, Clujul dezvoltă o nouă clasă socială, cea a muncitorimii oportuniste şi libere. 

Cred că, sintetic, schimbarea aceasta de mentalitate poate fi descrisă astfel: s-a mutat accentul de pe „aşa trebuie să fac”, pe „asta îmi place să fac”. Şi faptul că s-a mutat acest accent se datorează şi oportunităţilor pe care le ai. Deşi rămâne o componentă fundamentală salariul, beneficiile materiale în general, oamenii doresc şi altceva de la muncă. Cei care se  angajează acum, mai ales tinerii, se gândesc la calitatea vieţii. Şi calitatea vieţii nu mai înseamnă în primul rând banii în sine; ei sunt în primul rând un instrument pentru starea de bine a ta, a copiilor etc. E important cât timp liber ai, dacă orarul este flexibil – foarte mare accent se pune pe asta-, de a lucra acasă etc. E important să ai o viaţă confortabilă material, dar nu numai, ci şi psihoemoţional şi spiritual”, Petru Iluţ, sociolog.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE.  Cluj: „Exodul creierelor” reprezintă o problemă de securitate naţională. Concursul de inovare în domeniul securităţii naţionale “PatriotFest”, organizat în premieră în România, a fost prezentat miercuri în cadrul unui eveniment găzduit de Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj, iniţiatorii manifestării menţionând că ideea de la care au plecat este că exodul cercetătorilor români în străinătate deja reprezintă o problemă de securitate naţională.

FOTOREPORTAJ. Muzică populară și coadă la mici.1 mai pe platoul Hoia. Platoul Hoia a fost readus la viaţă cu ocazia mult aşteptatei zile de 1 mai. Sute de clujeni au ales să îşi petreacă această zi în natură, în ciuda vremii nu tocmai prietenoase pentru această perioadă. (Maria Man)

DOSAR. Clujul fără chef de muncă

• Piaţa muncii, bolnavă de lene? Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă în prezent anteprenorii clujeni este lipsa forţei de muncă. Sunt angajatori care investesc enorm în anunţuri pe site-uri de specialitate în speranţa că îşi vor găsi candidatul potrivit pentru postul oferit, dar candidatul se lasă aşteptat luni de zile, timp în care întreaga activitate a firmei este îngreunată. Situaţia nu este nicidecum singulară şi din păcate sunt vizate din ce în ce mai multe domenii. De la magazinul de la colţul străzii, la atelierele de croitorie, atelierele auto, brutării, magazine de haine, depozite, la diverse firme care angajează persoane cu studii medii, toate au avut la un moment dat această problemă. (Maria Man)
• Petru Iluţ:În munca de azi, accentul trece de pe „aşa trebuie” pe „aşa îmi place”. Datorită (din cauza?) dezvoltării tehnologiei, piaţa muncii de acum este una cu o dinamică nemaiîntâlnită. Unele locuri de muncă dispar şi apar în loc multe altele, adesea foarte diferite de cele vechi. În această dinamică a locurilor de muncă intră inevitabil şi cel care le ocupă, angajatul. Dar mentalitatea angajatului de astăzi s-a schimbat şi ea foarte mult. Psihosociologul Petru Iluţ ne explică de ce şi cam cum. (Marius Avram)
• Peste 790 de locuri de muncă vacante în județul cu o rată a șomajului pe jumătate față de media națională. Peste 790 de locuri de muncă vacante sunt raportate în această perioadă în sistemul SSO al AJFM Cluj, o platformă realizată cu fonduri europene și gândită special astfel încât angajatori să găsească rapid forță de muncă potrivită pentru posturile deficitare. Aproape jumătate dintre aceste posturi sunt destinate muncitorilor necalificați. (Radu Hângănuț)
• Generaţia millennials, între corporaţii şi start-upuri. Salariul nu e criteriul principal în alegerea finală a unui job pe piaţa muncii actuală din Cluj. Potrivit specialiştilor din firmele de recrutare, generaţia millennials, activă acum pe piaţa forţei de muncă, nu mai este atât de atrasă în a munci în corporaţii, tinerii angajaţi preferând mai degrabă start-upurile. Pe de altă parte, angajaţii sunt tot mai mult interesaţi de creștere profesională, iar dacă actualul job nu le oferă această posibilitate îşi schimbă destul de uşor locul de muncă. (Claudia Romitan)
• Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă. Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă, este concluzia unei analize KeysFin, care notează că numărul salariaţilor şi gradul de profesionalizare a înregistrat o scădere în ultimii ani iar numărul de locuri de muncă vacante a ajuns la aproape 60.000 în 2016. (Analiza KeysFin)
• La muncă, din fragedă studenție. Pe o piață a forței de muncă nu atât de dinamică pe cât de agitată și imprevizibilă atât pentr angajatori cât mai ales pentru angajați și potențialii angajați, de oportunități trebuie profitat imediat ce ele apar. Pentru cei inspirați însă, există și varianta de a „fura startul”. Tot mai mulți studenți aleg să lucreze în perioada studiilor universitare, iar cei mai mulți dintre ei descoperă pe parcurs că ideea a fost una foarte bună. Fie că muncesc pentru a avea mai mulți bani de buzunar, pentru a cunoaște mai bine domeniul pe care îl studiază, avantajele sunt importante: unii transformă jobul de vară în carieră, alții descoperă la locul de muncă posibilitatea de a învăța chiar mai mult decât o făceau la facultate, în timp ce unii descoperă noi oportunități de carieră care apoi ar putea fi completat de calificarea de la facultate. (Radu Hângănuț)

CULTURĂ

• Paul Hitter, la Cluj:„Nu are rost să fim ipocriți. Îmi doresc să reușesc eu, nu ceilalți”. Este unul dintre cofondatorii mișcării artistice cunoscută cu numele de Expresionism balcanic și se află pentru prima dată la Cluj cu o expoziție găzduită de galeria de street-art Launloc (strada Emil Racoviță, nr.55). Pictează într-un ritm nebunesc și o face cu sinceritate. Înarmat cu pensule și culori, închis într-o cușcă în mijlocul unor feline dezlănțuite, artistul, crud, nemilos, sălbatic este de data aceasta îmblânzitor de idei, de stări, de sentimente. Această ipostază, reflectată într-una din picturile expuse la Cluj, este doar una dintre imaginele sugerate de universul creației artistului Paul Hitter. (Cristina Beligăr)
• TIFF 2017 îl aduce pe Alain Delon la Cluj. Starul francez va fi premiat pentru întreaga carieră. Rebelul filmului francez, simbol al cinematografiei europene și unul dintre cei mai iubiți actori ai lumii, legendarul Alain Delon vine pentru prima dată în România, ca invitat special al celei de-a 16-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (2-11 iunie). Figură emblematică a marelui ecran, starul francez a cucerit inimile publicului în epoca de aur a cinematografiei europene, fiind considerat unul dintre cei mai frumoși bărbați ai tuturor timpurilor. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Szabo, prințul deșertului: „Eram un fel de minune pentru oamenii din locurile în care opream”. Unde mergeți în concediu? Poate o escapadă într-un parc de aventură, o croazieră pe Dunăre sau poate o călătorie solitară pe coasta de vest a Africii, prin cele mai dure zone deșertice ale planetei, la temperaturi la care nici măcar cafeaua nu poate fi gustată? Cel mai probabil nu o veți alege pe ultima dacă nu cumva sunteți Mihaly Szabo, un antreprenor din Cluj care deține o firmă de construcții în Sierra Leone și care, recent, a făcut o călătorie de peste 5500 de kilometri, pe motocicletă, din Sierra Leone până în Maroc, via Deșertul Sahara. (Radu Hângănuț)

COMUNITATE. Mihnea Stoica: „Relația dintre România și Olanda va fi exemplificată prin ochii a doi ambasadori din perioade diferite, aflați în același moment la Cluj. Este o premieră”. Zilele Olandeze reprezintă cel mai mare eveniment dedicat sărbătoririi relației dintre România și Olanda. Nu este întâmplător faptul că acestea vor avea loc la Cluj, unde, acum un an, politologul Mihnea Stoica a pus bazele Centrului Cultural și Academic Olandez în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, cu sprijinul Consultatului Olandez și al mediului de business. Pentru a afla mai multe detalii despre cele mai importante evenimente care se vor desfășura pe parcursul celor patru zile și ce anume nu putem omite din cadrul programului, Transilvania Reporter l-a provocat pe Mihnea Stoica la o discuție sinceră despre Zilele Olandeze, dar nu numai. Vom afla în cele ce urmează ce tip de relații există între Cluj și Olanda, între România și Olanda, de ce a fost necesară înființarea unui centru cultural olandez la Cluj, cu ce ochi ne privesc olandezii, ce le place în Cluj, dar și ce nu le place și mai ales care sunt cele mai importante lucruri pe care Mihnea le-a învățat în amfiteatrele lumii, în perioada în care a studiat în Olanda. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. România din afara României.Țara noastră este statul din UE cu cei mai mulți cetățeni care trăiesc în afara granițelor naționale. Italia, Spania și Germania găzduiesc peste două milioane de români.

DOCUMENTAR. Ziua Fără Dietă – 6 mai (şi în fiecare zi). Din reţelele sociale şi din presă, fie ea tipărită sau online, suntem zilnic bombardaţi cu “perfecţiune” – cum altfel am putea numi fetele şi băieţii de pe primele pagini sau de pe cele mai populare conturi de Instagram? Iar lângă aceste corpuri perfecte stau, invariabil, titlurile care te duc spre dieta perfectă, cea care te va transforma în numai 5 zile. Sau într-o săptămână. Sau, mai realist, în 90 de zile. Oricum, vei avea, până la vară, acel “beach body” perfect, numai bun de etalat pe Facebook, dacă nu pe coperta vreunei reviste. (Mădălina Kadar)

SPORT

• Încă o echipă națională se mută la Cluj. O singură medalie la Campionatele Europene de Judo de la Varșovia, desfășurate la sfârșitul lunii trecute a fost picătura care a umplut paharul răbdării președintelui Federației Române de profil, Cozmin Gușă. Deși delegația țării noastre a avut în componență 11 sportivi (patru la feminin și șapte la masculin), doar clujeanca Monica Ungureanu a terminat întrecerea pe podium.( Patrice Podină)
• Un titlu pentru domnul Hagi. CFR a ieșit din meci. Victoria lui Dinamo (2-1) cu Steaua și înfrângerea CFR-ului, scor 0-3, pe teren propriu cu CSU Craiova, au deschis porțile Viitorului lui Gică Hagi spre primul titlu de campioană. Doar 180 de minute îl mai despart pe Hagi de împlinirea un vis, acela de a triumfa și ca antrenor în Liga 1. Justificat, acest statut de favorită la câștigarea campionatului, este contestat de principala adversară, FCSB. Însă, atenția asupra duelului dintre Viitorul și trupa lui Laurențiu Reghecampf ar putea fi distrasă de revenirea spectaculoasă a celor de la Dinamo. Roș-albii s-au chinuit efectiv să rpindă faza play-off, iar acum le ”suflă-n ceafă” principalelor favorite. Și CFR-ul a visat frumos, dar eșecul de pe teren propriu în fața oltenilor, le-au anulat orice șansă de a mai aspira la cununa de lauri. ( Patrice Podină)