Mihnea Stoica: „Relația dintre România și Olanda va fi exemplificată prin ochii a doi ambasadori din perioade diferite, aflați în același moment la Cluj. Este o premieră”

Zilele Olandeze reprezintă cel mai mare eveniment dedicat sărbătoririi relației dintre România și Olanda. Nu este întâmplător faptul că acestea vor avea loc la Cluj, unde, acum un an, politologul Mihnea Stoica a pus bazele Centrului Cultural și Academic Olandez în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, cu sprijinul Consultatului Olandez și al mediului de business. Pentru a afla mai multe detalii despre cele mai importante evenimente care se vor desfășura pe parcursul celor patru zile și ce anume nu putem omite din cadrul programului, Transilvania Reporter l-a provocat pe Mihnea Stoica la o discuție sinceră despre Zilele Olandeze, dar nu numai. Vom afla în cele ce urmează ce tip de relații există între Cluj și Olanda, între România și Olanda, de ce a fost necesară înființarea unui centru cultural olandez la Cluj, cu ce ochi ne privesc olandezii, ce le place în Cluj, dar și ce nu le place și mai ales care sunt cele mai importante lucruri pe care Mihnea le-a învățat în amfiteatrele lumii, în perioada în care a studiat în Olanda și ce anume dorește să implementeze în cadrul sistemului universitar, după experiența acumulată peste granițele țării.

Reporter: Vom avea patru zile pline de evenimente dedicate Olandei și culturii acestei țări. Ce tip de relație există între noi și olandezi?

Mihnea Stoica: Zilele Olandeze reprezintă cel mai mare eveniment dedicat sărbătoririi relației dintre România și Olanda, o relație care ne-a demonstrat de-a lungul timpului că poate să aducă la suprafață mai multe lucruri pe care le avem în comun decât puncte care ne disting. Deși sunt două țări îndepărtate din punct de vedere geografic și politic, am putea spune, întrucât au avut parcursuri istorice diferite, cele două țări semănă din multe puncte de vedere și ce cred că ar trebui să facem este să descoperim cum anume ne asemănăm. Există lucruri pe care le putem învăța de la olandezi, dar și lucruri pe care le pot învăța ei de la noi.

Reporter: Din ceea ce ați observat până acum, care ar fi câteva puncte comune?

Mihnea Stoica: Eu cred că cel mai important punct comun pe care îl avem cu olandezii este inventivitatea, numai că noi nu ne-am hotârât cum anume să folosim această capacitate, așa cum știu să o folosească olandezii. Tocmai din această cauză cred că este utilă întâlnirea dintre cele două culturi, iar evenimentele de acest gen tocmai asta fac. E o mare problemă pentru că știm foarte puțin despre olandezi, iar în același timp, ei știu prea puțin despre noi, fapt pentru care, uneori, se crează contextul în care ne uităm mai mult la diferențele dintre noi. Cred că un eveniment de această avengură care pune în valoare atât aspecte culturale, cât și aspecte de bussiness sau aspecte care țin de zona academică pot să demonstreze asemănările și atracția dintre cele două țări aflate la granițele Uniunii Europene, una la vest și cealaltă la est.

Zilele Olandeze este un eveniment care se va desfășura pe parcursul a patru zile la Cluj și pe care noi l-am considerat a fi un pas firesc în dezvoltarea Centrului Cultural și Academic Olandez din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Este prima ediție, întrucât noi ne-am înființat anul trecut ca centru. Am fost al 21-lea centru cultural străin al universității.

În cadrul celor patru zile vom avea întâlniri de business, întâlniri cu administrația locală, cu mediul universitar, un concert simfonic, dar și un concert în aer liber în Piața Muzeului. Vom avea de asemenea o zonă de street food cu mâncare olandeză.

Coen Stork și Mircea Dinescu, o prietenie întărită de Securitate

Vom aduce firește și personalități care au sau au avut legătură cu Olanda de-a lungul timpului. Printre personalitățile olandeze invitate la Cluj se numără E.S. Doamna Stella Ronner-Grubačić, Ambasador al Olandei în România, dar și E.S. Domnul Coen Stork, Ambasador al Olandei în România în perioada 1988 – 1993. Domnul Coen nu a mai fost în Cluj de 30 de ani. Dânsul a avut o relație apropiată cu poetul Mircea Dinescu, în perioada în care cel din urmă se afla în arest la domiciliu, în timpul perioadei comuniste.

În vremea aceea, domnul Coen era ambasador. Mircea Dinescu se afla în arest la domiciliu și prin urmare nu putea să transmită niciun mesaj de la el de acasă. Oricine îl vizita acasă era buzunărit de către Securitate în momentul în care ieșea pentru ca Dinescu să nu poată transmite poezii sau mesaje anticomuniste care apoi să fie publicate și diseminate. Securitatea însă nu putea să buzunărească un amasador. Drept urmare, Coen Stork mergea des la Mircea Dinescu acasă și îi prelua mesajele anticomiste, poeziile, interviurile și le trimitea la Haga sau la Amsterdam de unde acestea mergeau către alte capitale europene. În acest mod a putut Mircea Dinescu să își facă vocea auzită chiar și din arest.

Pentru ca lucrurile să fie și mai interesante, împreună cu Coen Stork va fi invitat la Cluj și poetul Mircea Dinescu, care își va lansa cel mai nou album de poezii. Va fi un eveniment de story telling despre perioada respectivă. În plus, Coen Stork și-a publicat dosarul de securitate într-o carte, volum ce va fi de asemenea lansat la Cluj. Era și acesta urmărit în perioada respectivă.

Detalii despre eveniment aici.

Premieră la Cluj

Reporter: Dialogul dintre cei doi va fi cu siguranță unul savuros pentru public. Ce alt eveniment nu trebuie ratat, dacă ne dorim să înțeleg mai bine relația dintre România și Olanda?

Mihnea Stoica: Tinerii, dar nu numai, care își doresc să afle mai multe despre relația dintre România și Olanda ar trebui să vină la întâlnirea pe care o pregătim cu actualul ambasador, E.S. Doamna Stella Ronner-Grubačić și Coen Stork, fostul ambasador. Va fi o întâlnire în care aceștia vor povesti despre modul în care văd ei relația dintre România și Olanda, de-a lungul timpului. Relația dintre cele două țări va fi exemplificată prin ochii a doi ambasadori. Este o premieră. Niciodată nu a mai avut loc la Cluj o întâlnire între doi ambasadori din perioade diferite, sigur, în același moment, la același eveniment.

Reporter: Relațiile dintre cele două țări vor fi exemplificate și într-o manieră inedită, cu ajutorul unor cărți, documente sau chiar lucrări de disertație a unor studenți, lucrări expuse în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”.

Mihnea Stoica: Așa este. Avem parteneriate și cu Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” care va deschide în premieră o expoziție cu carte veche olandeză, chiar din secolul al XVI-lea. Vrem să arătăm că relația dintre România și Olanda, sau cel puțin dintre Olanda și spațiul nostru, pentru că nu prea putem vorbi despre România în perioada respectivă, durează de ceva vreme. Au existat legături între cele două zone culturale. De altfel, noi am mai avut acum o expoziție cu articole vechi despre Olanda publicate înainte de perioada comunistă, încercând să arătăm care erau zonele de inters ale românilor sau ale celor care stăteau în această zonă cu privire la Olanda. Am găsit tot felul de articole interesante. Câteva dintre acestea spuneam că orașul nostru, Clujul, ar trebui să ia exemplul Amsterdamului în ceea ce privește dezvoltarea. În cadrul altor articole, autorii îi admirau pe olandezi pentru faptul că folosesc mult bicicleta ca mijloc de transport.  

Noi încercăm să punem în valoare toate aceste aspecte în cadrul evenimentului, dar așa cum spuneam și cu puțin entertainment, întrucât acesta se adresează unui public larg. Cei care vor party, se duc la party, cei care doresc activități culturale, regăsesc din plin și acest tip de activități.

Mașinile electrice vor împânzi Piața Muzeului

O altă chestiune interesantă este faptul că avem ca parteneri de mobilitate o firmă olandeză care va aduce un număr mare de mașini electrice în Cluj. Acestea vor putea fi văzute în Piața Muzeului, în zona de street food, unde vor fi parcate, dar și prin oraș. Olandezii sunt recunoscuți pentru tot ceea ce înseamnă un smart city, electric, antipoluare.

Reporter: Vor putea fi utilizate și de către public?

Mihnea Stoica: Da, vor fi disponibile pentru test drive. Va exista de asemenea o tombolă la care va putea participa orcine, iar unul din premiile oferite este un test drive pentru câteva zile pe o mașină electrică.

Reporter: Centrul Cultural și Academic Olandez s-a înființat acum un an la Cluj. Care este impactul acestuia în comunitate? De ce a fost nevoie de un astfel de centru?

Mihnea Stoica: În primul rând am considerat că ar fi util un astfel de centru pentru că nu ar face altceva decât să confirme relațiile apropiate dintre Cluj și Olanda în particular și dintre România și Olanda, în general. Olanda este cel mai mare investitor străin din România. Culmea! Deși relațiile istorice și culturale au fost mai apropiate în mod natural de vecinii noștri sau de țările latine sau chiar de Germania, Olanda este cel mai mare investitor străin din România, cu peste 4.000 de firme olandeze pe tot teritoriul țării.

Totodată, pe teritoriul României există undeva la 100 de ONG-uri olandeze și sigur, există și un interes din punct de vedere diplomatic, politic, în sensul că la Cluj există un Consulat al Olandei. Am avut așadar dimensiunea acesta a zonei de business, dimensiunea politico-diplomatică, dimensiunea universitară pentru că Universitatea „Babeș –Bolyai”, dar nu numai, are legături foarte strânse cu multe universități din Olanda prin diferite acorduri, chiar și acum, de Zilele Olandeze, vor veni la Cluj mai mulți profesori universitari care vor susține conferințe pe anumite teme, astfel că am considerat că înființarea unui astfel de centru universitar e un pas firesc care vine să confirme relațiile care au existat până acum și să aducă un plus în zona culturală și academică.

Busola electorală

Noi, ca centru, urmărim să realizăm și câteva proiecte de cercetare cu partenerii pe care îi avem în Olanda. Un proiect de cercetare destul de mare l-am conturat deja anul trecut. Este vorba despre Busola Electorală. Pentru implementarea acestui proiect am colaborat cu un institut olandez specializat pe așa ceva. Era vorba despre un set de 30 de întrebări la care trebuia să răspunzi, iar programul îți arăta față de ce partid ești cel mai apropiat. Această busolă a fost realizată de noi în parteneriat cu institutul olandez Busola Electorală. A fost un real succes pentru că am strâns undeva la peste 50.000 de utilizatori.  A fost o premieră în România.

Pe de altă parte, pe parcursul acestui an cred că activitățile centrului olandez au continuat și datorită faptului că am organizat câteva activități culturale, printre care expoziția de la BCU, dar și întâlniri destul de dese cu olandezi care vizitează Clujul. Am fost și noi în Olanda. Am reușit să colaborăm până acum cu aproximativ 100 de volunatari, care s-au apropiat de noi, fiind intereați de această zonă. Obiectivul Centrului Cultural și Academic Olandez este acela de a promova  relațiile dintre România și Olanda. Este nevoie să ne cunoaștem mai bine.

Reporter: De ce anume sunt impresionați olandezii care vizitează Clujul? Ce le place, ce nu le place din ceea ce ați observat până acum?

Mihnea Stoica: Le place mult vremea, pentru că în Olanda vremea nu e cea mai prietenoasă. Nu le place lipsa pistelor de biciclete. E una dintre chestiunile pe care le critică de fiecare dată. Le mai place și faptul că românii sunt oameni deschiși, primitori. Le place de asemenea mâncarea. Dar acestea sunt trăsături pe care nu doar olandezii le evidențiază de fiecare dată când vorbesc despre români. Un lucru pe care îl consideră mai puțin reușit este cel legat de accesibilizare. Dacă luăm cazul unei persoane care are dificultăți în deplasare, de exemplu, se întreabă cum poate intra aceasta într-o clădire sau într-o instituție, pentru că de obicei clădirile noastre nu sunt accesibilizate pentru aceste persoane.

Uneori se mai referă și la organizare, în general, dar acest aspect ține mult și de cultură și de diferențele culturale. Ei au senzația că suntem mai puțin organizați cu privire la anumite lucruri, iar ei sunt ceva mai stricți. Pe de altă parte apreciază foarte mult deschiderea pe care o au românii. Se spune despre olandezi că sunt mai reci și există o fărâmă de adevăr în această afirmație, dar din propria experiență vă spun că în perioada în care am studiat în Olanda am descoperit că sunt în cele din urmă ca orice alți oameni pe care ți-i poți face prieteni, odată ce îi cunoști mai bine. Poate aici este diferența dintre noi: durează ceva mai mult până când un olandez îți oferă statutul de prieten. Personal, m-am angajat cu tot dragul în acest proiect pentru că am studiat acolo, pentru că i-am cunoscut.

Reporter: De ce ați ales Olanda pentru studii? Ce anume v-a determinat? Cum a fost această experiență?

Mihnea Stoica: Mă interesa să studiez în Olanda sau în Belgia. Eu am terminat Facultatea de Științe Politice în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Am vrut să studiez în Belgia sau în Olanda, mai mult din motive personale: avem prieteni care studiau acolo. Majoritatea studiau în Blegia, în Leuven, un orășel superb. Am fost de câteva ori acolo, mi-a plăcut și am zis că voi merge să studiez și eu în Leuven. În același timp, însă, am descoperit mai multe despre Olanda în cadrul unei conferințe la care am participat în timpul licenței. Și eu am fost „victima” lipsei nostre de cunoștințe față de olandezi. Nu știam foarte multe despre ei. În cadul conferinței am aflat că universitatea din Amsterdam unde am studiat oferă un program de Politică Europenă Comparată, exact ceea ce îmi doream eu să studiez. După ce mi-am depus aplicația în Belgia, mi-am depus și aplicația și în Olanda. Am fost acceptat la amândouă, dar olandezii mi-au acordat și o bursă substanțială. A fost și atracția față de capitală. În Belgia nu urma să studiez în capitală, ci în Leuven. M-a atras Amsterdanul mai mult. Ajuns acolo, mi s-a confirmat ceea ce știam deja și anume faptul că Olanda are două capitale. Haga e capitala politică, Amsterdamul e mai degrabă capitala culturală.

În primul rând m-a atras programul pe care mi-l ofereau din punct de vedere educațional și sigur, bursa m-a ajutat mult din acest punct de vedere deoarece costurile sunt relativ mari în Amsterdam. De atunci începând am păstrat o legătură strânsă cu Olanda, chiar și înainte să înființez centrul de la Cluj. Toate lucrurile au evoluat într-un mod firesc. M-am interesat să văd în ce măsură există un interes pentru un asemenea centru la Cluj, pentru că nu am putut să decid doar eu. Dacă UBB și Consultatul Olandei nu ar fi fost de acord și dacă nu am fi avut sprijinul financiar al mediului de business, oricât mi-aș fi dorit eu să existe acest centru, acesta lucru ar fi fost absurd, total artificial. Dar tocmai datorită faptului că cele trei părți și-au dat acordul, înseamnă că e ceva care merită.

Ocupă mai mult timp decât mi-aș fi imaginat, dar acest lucru îmi face plăcere. Sigur, mă împart între Facultatea de Științe Politice unde predau și Centrul Cultural și Academic Olandez, dar activitățile de cercetare se îmbină de cel mai multe ori.

Reporter: Cum vi s-a părut sistemul universitar din Olanda? Revenit în țară la catedra de Științe Politice, v-ați gândit să aduceți la Cluj câteva dintre aspectele pozitive întâlnite acolo?

Mihnea Stoica: Pe mine m-au influențat foarte mult, ca și la Cluj, de altfel, profesorii pe care i-am întâlnit acolo. Am avut avantajul că erau grupe relativ mici de studenți cu care se lucra și am putut să interacționez mai mult cu aceștia. Eu am aleas să merg acolo pentru că mă interesa subiectul respectiv, domeniul respectiv. Normal că am căutat oportunitatea de a intra în discuții cu profesorii de acolo. Acest lucru mi-a plăcut foarte mult și în aceeași măsură deschiderea cu care privesc studenții. Acest lucru  mi s-a părut un avantaj al sistemului lor, nu că nu am avea și noi profesori deschiși, dar cred că faptul că într-o grupă sunt mai puțini studenți, facilitează conversația.

E foarte greu să pui în balanță sistemul educațional olandez cu cel românesc pentru că trebuie să ne uităm în primul rând la finanțare. Noi sustem întotdeauna subfinanțați. În Olanda, universitățile particulare primesc întotdeauna, pe lângă veniturile proprii, și bani de la stat. Există un interes mult mai accentut în ceea ce privește zona aceasta a educației, cu precădere a cercetării. Ei pun foarte mult accent pe cercetare, iar apoi rezultatul cercetării este discutat la ore. Acestea sunt câteva aspecte care mi-au plăcut foarte mult și cu care am venit înapoi sperând că la un moment dat să le aplic. Rămâne de văzut în ce măsură contextul îmi permite acest lucru.

Eu sunt un alumni al UBB și rămân fidel universității, ca atare sper ca prin activitatea mea să nu fac altceva decât să ajut universitatea , pentru că și universitatea m-a ajutat la rândul ei. Mi-a oferit contextul care să îmi permită să acumulez cunoștințele pe care le-am acumulat și în momentul în care am fost acolo chiar mă gândeam la ce am studiat aici, iar diferențele erau inexistente între bagajul meu de cunoștințe și cel al colegilor mei olandezi. Cred că acest lucru arată competivitatea pe care o are UBB-ul. În plus, toată lumea din mediul universitar știa de Universitatea „Babeș-Bolyai”.

„Vii de la UBB?”

Am avut o experiență drăguță cu unul dintre profesorii care va veni și acum la Zilele Olandeze pentru că e legat sentimental de România, vizitându-ne țara și în perioada de tranziție. Chiar la prima oră ne-a rugat pe toți colegii să ne prezentăm. Eram 10 studenți într-o grupă internațională. S-a prezentat colegul din Bulgaria, apoi a venit rândul meu. Eram chiar ultimul și am zis că sunt din România. Profesorul m-a întrebat de unde din România. Eu eram mirat că un olandez pur sânge știe și mă întreabă mai multe despre România. I-am spus prima dată că sunt dinTransilvania. Acesta a insistat: „De unde din Transilvania?” „Din Cluj”. Iar când i-am spus din Cluj m-a întrebat: „Vii de la Universitatea Babeș-Bolyai”? Am rămas surprins că se știe despre noi. Dar se știe pe bună dreptate. Eu nu m-am simțit deloc inferior în timpul studiilor, ba din contră, față de colegii mei, indiferent din ce țară veneau ei. Bagajul de informații cu care am ajuns eu acolo, era la același nivel.

Dacă ar fi să preluăm ceva din modelul olandez educațional, cred că ar trebui să sprijinim mai mult educația din punct de vedere financiar, dar acest aspect nu ține de mine, ci de cei care iau decizii. Dacă și cu o finanțare scăzută se face performață, mă gândesc câte lucruri s-ar putea face cu o finanțare adecvată pentru sistemul educațional.

Un alt aspect pe care l-am apreciat foarte mult în Olanda este faptul că ei pun mult accent pe activitățile practice, în sensul în care au o legătură foarte strânsă cu mediul de business. Acest aspect depinde foarte mult și de profilul universității, dar foarte mulți caută să existe acest stagiu de practică, în adevăratul sens al cuvântului, să vină studentul cu ceva palpabil după ce merge să facă acest stadiu de practică la o companie. Companiile sunt foarte deschise în această direcție, ceea ce ne-ar putea ajuta și pe noi. Se caută metodele prin care să putem merge în această zonă, ceva mai aplicat.

Reporter: Cu ocazia Zilelor Olandeze vor veni mai mulți olandezi la Cluj care au aflat fie de la prieteni, fie prin social media despre acest eveniment.  Credeți că e posibil ca în viitor să existe și în Olanda Zilele Culturale Românești?

Mihnea Stoica: Așa este. M-au sunat mai mulți prieteni olandezi să îmi spună că vin la Cluj special pentru această ocazie. Sunt absolut convins că vor fi organizate la un moemnt dat și Zilele Românești în Olanda.  Sunt câțiva indicatori care îmi transmit acest lucru, în sensul în care văd din ce în ce mai multe restaurante românești în Olanda, din câte știu este posibil să se înființeze un centru cultural românesc în Olanda, care din nou, va fi o punte de legătură și sunt foarte mulți români excepționali în Olanda, oameni care își dau silința să promoveze România și mai mult decât România ca o chestiune abstractă, să promoveze români valoroși. Un exemplu în acest sens este Maria Bojan, o doamnă extraordinară, care prin tot ceea ce face promovează românii și mai ales artiștii români în Olanda. Nu m-ar surprinde să văd și o manifestare a românilor în Olanda. În Belgia este deja, chiar în această perioadă a fost un eveniment dedicat României, într-o piață centrală din Bruxelles. Nu văd de ce se nu s-ar putea ca într-un viitor apropiat să fie promovată cultura românească și în acest mod în Olanda.

Reporter: Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ați învățat în amfiteatrele lumii?

Mihnea Stoica: Am învățat că între oameni, indiferent de cultura din care fac parte, există mult mai multe asemănări, decât diferențe. Diferențele de ordin fizic sunt total nesemnificative, pălesc total în fața asemănărilor. Dacă ne-am înțelege noi pe noi mai bine, cred că ar putea să schimbăm multe dintre lucrurile negative cu care ne confruntăm. Am învățat că percepția nu e totul. Sigur, eu am fost privilegiat, întrucât eu am fost la studii acolo, am fost înconjurat de oameni cu studii, oameni educați, am lucrat în cadrul Institutului Busola Electorală, am lucrat cu oameni care nu luau de bun tot ce se spunea la televizor și percepția nu a fost cea care a avut câștig de cauză în cazul meu. Nu mi-au spus niciodată „A, tu ești român?” Nu m-au încadrat în stereotipuri, ci mi-au demonstrat că poți să percepi un om și dincolo de ideile cu care l-ai asocia într-o prima instanță. Cred că asta ar trebui să facem cu toții. Experiențele de acolo mi-au arătat că există foarte multe lucruri comune. Am descoperit interese comune cu oameni pe care nu i-am văzut niciodată până atunci și pe care i-am întâlnit acolo. Ne interesau lucruri aproape identice, deși ne-am născut la mii de kilometri depărtare unii față de ceilalți, deși am beneficiat de o educație diferită, de un context social diferit și așa mai departe.

Un mit dărâmat 

Am învățat de asemenea că nu există ceea ce credem noi că este excepționalismul românesc. Lucrurile de care nu suntem mulțumiți în ceea ce privește modul de organizare și funcționare al statului sau administrația la un moment dat, nu sunt excepții românești. Oameni nemulțumiți de modul în care funcționează statul sau administrația există peste tot. Nu găsești nicăieri o organizare perfectă. Sigur, poți găsi metode prin care se poți îmbunătăți lucrurile care te deranjează. La acest aspect ne diferențiem probabil de olandezi, dar și de alte popoare, pentru că la noi durează mai mult timp să schimbăm lucrurile în bine. Dar probleme au și ei.

Cine crede că ducându-se în străinătate va găsi perfecțiunea întruchipată, va avea dezamăgiri foarte mari și aici nu mă refer la ideea de dor de țară, care inevitabil există, ci mă refer la modul în care funcționează lucrurile. Sigur, unele state sunt mai performante decât altele din multe puncte de vedere, dar a avea impresia că un stat e perfect și că în altul se întâmplă doar lucrurile rele , e greșit. Acest aspect l-am învățat acolo pentru că orice om își mai critică statul la un moment dat. E o diferență între țară și stat. Nu îți critici țara. Doamna profesoară Bolovan de la UBB spunea că există o diferență între țară și stat. Țara e reprezentată de bunici, părinți, frați, copii, locul în care ai crescut, iar statul e aparatul birocratic. Și eu eram mai critic față de stat din ceea ce știam, student fiind. Sunt și olandezi care nu sunt mulțumiți de modul în care funcționează lucrurile la ei. Politicienii și acolo sunt la fel de iubiți sau urâți ca la noi, nu există diferențe din acest punct de vedere. Acesta este un mit pe care a dispărut din mintea mea: nu există perfecțiunea funcționării statului.

Reporter: V-ați gândit vreodată să rămâneți definitiv în Olanda? Cu ce gânduri v-ați întors în România?

Mihnea Stoica: Nu m-am gândit niciodată că voi rămâne definitiv. Eu cred că sunt prea atașat de țară. Tot timpul m-am gândit că mi-ar plăcea să reușesc să schimb ceva, o fărâmă din ceea ce nu îmi place. Îmi iubesc țara, nu statul, pe care îl critic adesea. Înțelegând mai bine lucrurile și văzând ce ar putea merge mai bine la noi, m-am gândit că aș putea să schimb ceva, dar la fel de bine ar putea face asta și cineva care nu a trăit în străinătate.

Un alt lucru pe care l-am văzut ca fiind un avantaj după această experiență e faptul că întotdeauna când se întâmplă ceva în România care nu ne convine, mă gândesc cum se întâmplă lucrurile în alte țări. În mod evident, la olandezi îmi fuge gândul cel mai rapid. De exemplu, în ceea ce privește accesibilitatea despre care vorbeam. La noi acest lucru nu prea există. Mă gândesc oare olandezii cum au făcut? Ei sunt genul de persoane care investec cu foarte mult cap. Cu bani puțini fac lucruri serioase și trainice. Tot timpul mă gândesc să pun lucurile într-un context comparat, iar acest lucru nu poate decât să ne ajute. Dacă avem o problemă, e bine să ne gândim cum au rezolvat și alții o problemă similară, ținând cont de aspecte specifice ale noastre. Cred că acesta este un avantaj al României, dar nu numai.

Olandezii, de exemplu, pentru a ajunge la un anumit stadiu, într-un anumit domeniu, au trebuit să treacă prin diferite etape, să încerce, să greșească, văzând doar după o anumită perioadă de timp ceea ce funcționează și ceea ce nu. Noi avem un mare avantaj pentru că putem să vedem doar ce a funcționat, fără să trecem prin toate perioadele de încercare. Noi putem vedea greșelile și să luăm lucrurile bune direct. Așa a fost cu internetul, de exemplu. Noi din această cauză avem una dintre mai rapide rețele de internet din lume. Până să ajungă discuția la noi, alte țări au pus internetul prin cablu. Când ne-am decis să folosim și noi internetul, noi am luat direct wireless-ul. De aceea merge internetul mai bine la noi. Acesta e un model bun, dar cu siguranță sunt și altele care merită să fie descoperite sau de ce nu, create.

Cele patru zile cuprind expoziții foto și de carte veche, lansări de carte, concert simfonic și concert în aer liber, prelegeri, mese rotunde și un festival de mâncare și băutură. Printre invitații speciali ai Zilelor Olandeze se numără E.S. Doamna Stella Ronner-Grubačić, Ambasador al Olandei în România, E.S. Domnul Coen Stork, Ambasador al Olandei în România în perioada 1988 – 1993 și poetul Mircea Dinescu. Puteți urmări mai jos programul complet al evenimentului. Mai multe detalii aici.