Sinteză: apa de la robinet – produs de lux, apa de ploaie – taxată și ea

Clujeanul Biro Iosif s-a dotat cu butoaie pentru apa de ploaie, dar și pentru aceasta plătește taxa „canal-meteo”/ Foto: Dan Bodea

Să trăieşti civilizat, cu apă potabilă şi canalizare, devine încet dar sigur un lux pentru locuitorii din Transilvania de Nord. În ultimii trei ani preţurile la serviciile de furnizare apă potabilă şi canalizare au crescut constant, cu procente deloc neglijabile. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la canalizare care de exemplu s-a scumpit la Cluj cu mai mult de o treime, mai exact cu 36, 22%. Nu e de mirare că tot mai mulţi oameni se plâng de facturile mari, nejustificate spun ei, atâta vreme cât serviciile prestate, respectiv apa şi canalizările nu au suferit nici un fel de îmbunătăţire. Bem aceeaşi apă ca acum trei ani, dar o plătim cu 10% mai scumpă, folosim aceleaşi servicii de canalizare scumpite cu peste o treime.

Scumpirile sunt cu atât mai greu de înţeles cu cât în tot acest răstimp operatorii de apă şi canal au făcut investiţii serioase pe bani europeni, proiecte în valoare de zeci de milioane de euro, care ar fi trebuit însă să aducă apă mai ieftină şi nu mai scumpă. Numai că la noi totul e pe dos. Şi în plus cetăţenii se plâng şi de formula de calcul a facturilor care îi obligă să plătească şi apa de ploaie, pluvială, cei mai afectaţi fiind cei din zonele de case care deţin şi grădini. Aceştia plătesc la canalizare şi apa din precipitaţii care cade peste pământurile lor.

Apa se scumpeşte din cauza banilor europeni

Facturile la apă au crescut în Cluj-Napoca de la an la an. Tarifele au fost majorate atât la apă potabilă, cât şi la canalizare. Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Companiei de Apă Someş Tisa, dacă în 2011 clujenii plăteau pentru un metru cub de apă 2, 96 de lei, acum plătesc 3, 26, adică o scumpire de peste 10% numai în ultimii ani. La canalizare tarifele au crescut şi mai semnificativ de la 2, 54 lei la 3, 46, o scumpire de 0, 92 de bani, tot în ultimii trei ani. Cum explică Compania de Apă aceste creşteri? Simplu. Tocmai prin proiectele de investiţii din bani europeni. „Compania de Apă Someş derulează în prezent al 4-lea program major de investiţii cu co-finanţare europeană în valoare totală de 196, 9 milioane Euro, din care 12, 8% este credit bancar de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). În vederea asigurării resurselor financiare pentru rambursarea părţii de credit, s-au stipulat condiţionalităţi care prevăd obligativitatea ajustării anuale a preţurilor/tarifelor cu influenţele indicelui preţurilor de consum (inflaţia) precum şi în termeni reali, nu mai târziu de 1 Iulie a fiecărui an. Nerespectarea acestor condiţionalităţi poate duce la sistarea finanţării nerambursabile, ceea ce ar opri toate investiţiile în derulare”, se arată în răspunsul Companiei la întrebările formulate de Transilvania Reporter.

“Creşterile în termeni reali au în vedere principiul ca preţurile/tarifele practicate să reflecte costul economic real al producerii/prestării acestor produse/servicii. Cea mai mare creştere se constată la serviciul de colectare-epurare ape uzate şi se datorează faptului că modernizarea şi extinderea celor opt staţii de epurare urbane presupune costuri de exploatare crescute”, mai precizează reprezentanţii companiei. Care ne dau şi măcar o veste pe jumătate bună. „După 2013 nu mai există alte obligativităţi de creştere a preţurilor/tarifelor decât cele legale de ajustare anuală cu inflaţia”.

Facturarea motiv de nemulţumire

Clujenii din zonele de case ale oraşului se plâng nu numai de preţul mare la apă ci şi de formula de calcul. Mai exact cei care au grădini sunt obligaţi să plătească canalizare şi apă pluvială pentru toată suprafaţa deţinută, nu numai pentru casă şi anexe. „ Noi aici toţi vecinii suntem în aceeaşi situaţie, de Guinnes Book. Plătim apă de ploaie şi pe grădină, că cică ajunge în canalizare şi trebuie epurată. Eu am aici teren de 10 metri lăţime şi 200 de metri lungime. Cam 1700 metri pătraţi sunt de fapt numai grădină. Şi am butoaie peste tot şi colectez apa de ploaie să pot uda. Dar apa cu care ud nu are cum să ajungă în canalizare că doar ajunge în pământ. Acum cum e şi secetă vă daţi seama cât de uscat este totul. Dar totuşi trebuie să plătesc canalizare şi apă pluvială, apă intemperii pentru tot. Am fost peste tot şi la primărie şi la Consiliul Judeţean şi la Compania de Apă. Mi s-a spus că aşa e formula. Acum am depus din nou cerere la apă şi aştept să mă primească în audienţă”, povesteştea Biro Iosif, locuitor al cartierului Dâmbu Rotund. Omul spune că vecinii săi au facturi de milioane bune la apă din cauza grădinilor. „Am doi vecini pensionari care au 5000 de metri pătraţi la grădină. Şi săracii cum să plătească la apă facturi de milioane câtă vreme au pensie de 500 de lei”, mai spune Biro Iosif. Pe strada sa, a Partizanilor, toţi locuitorii sunt în aceeaşi situaţie. „Avem cam 2600 de metri pătraţi grădină, dar plătim apă rece pe toată suprafaţa, cam 1 milion jumătate pe lună. E foarte mult. Nu se justifică să se calculeze aşa. Ştiu că se spune că se iau prognozele meteo şi cantitatea comunicată de meteorologi pentru precipitaţii. Dar oricum apa aia nu ajunge în sistemul lor de canalizare. Şi nu înţelegem de ce se scumpeşte mereu apa”, explică şi domnul Sever. Oamenii sunt decişi acum să facă un memoriu pe care să îl semneze toţi vecinii şi să meargă la Compania de Apă „la negocieri”. Că deja au experienţă. „Când s-a introdus canalizarea la noi pe stradă, au vrut să ne lase cu un capăt de ţeavă nebranşat şi abia cu memorii am reuşit să nu plece firma care făcea lucrarea şi să ne lase aşa cu lucrurile neterminate. Dar au mai fost şi alte nereguli. Noi fiecare ne-am cumpărat branşamente individuale şi am plătit manopera, ca să aflăm apoi că de fapt asta ar fi trebuit suportat tot de Compania de Apă din banii europeni. Sigur că nouă nu ne-au zis nimic şi am rămas cu banii daţi. Dar preţul creşte în fiecare an”, mai spune nemulţumit clujeanul.

Se calculează după consum şi suprafaţă

Reprezentanţii Companiei de Apă Someş dau asigurări că formula de calcul e una corectă şi este stabilită perfect legal. Astfel, cantitatea de apă facturată se obţine prin înmulţirea consumului lunar indicat de contorul de branşament cu preţul unitar al apei în vigoare. Cantitatea de canal facturată este de 100% din apa potabilă consumată în mediul urban şi 80% în mediul rural, conform Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, valabil pentru toţi operatorii din ţară. “Cantitatea de ape meteorice (precipitaţiile) care cad pe proprietatea utilizatorilor sunt preluate în sistemul public de canalizare împreună cu apele uzate menajere. Tarifarea acestui serviciu (care apare pe factură ca şi “canal-meteo”) ţine cont nu doar de preluarea în sistemul de canalizare ci şi de faptul că împreună cu apele uzate trebuie epurate înainte de a fi redate mediului înconjurător. Cantitatea de apă meteorică preluată la reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară facturării, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite şi cu coeficienţii de scurgere care sunt: 0, 20 pentru consumatori de tip casnici, 0, 70 pentru asociaţii de proprietari şi 0, 60 pentru consumatori de tip agent economic sau instituţii bugetare”, mai spun cei de la Compania de apă. Coeficientul de scurgere stabilit pentru fiecare categorie de clienţi ţine cont de faptul că pe lîngă suprafeţele construite şi neconstruite amenajate există şi suprafeţe verzi, curţi, grădini de pe care nu întreaga cantitate de apă meteorică se colectează la sistemul de canalizare.

Investiţii de 300 de milioane de euro

În ultimii 16 ani Compania de Apă Someş a derulat patru programe majore de invesţii, în valoare totală de peste 300 milioane euro în reţeaua de apă şi canalizare. Astfel în perioada 1997 – 2002 s-a derulat un program de 38, 5 milioane USD prin care s-a asigurat printre altele extinderea şi reabilitarea reţelei de apă şi de canalizare pe o lungime de 183, 4 km în Cluj-Napoca. Prin programul ISPA derulat între 2004 – 2009 s-a realizat o investiţie în valoare totală de 63, 6 milioane euro prin care s-a extins reţeaua de distribuţie a apei în Cluj – Napoca cu încă 42, 9 km şi reţeaua de canalizare cu încă 50, 3 km, pe 143 de străzi. De asemenea, s-au construit reţele de canalizare în cinci localităţi: Săvădisla, Vlaha, Someşul Rece, Floreşti şi Luna de Sus. Prin programul Samtid s-au atras în perioada 2005-2008 fonduri de 14, 4 milioane de euro prin care s-a derulat primul program de investiţii destinat tuturor celor şapte localităţi urbane din judeţele Cluj şi Sălaj. Al patrulea program major este derulat prin POS Mediu şi are o valoare de 196, 9 milioane de euro.

SATU MARE/ Apă la preţ de cola

La Satu Mare, preţul plătit de populaţie pentru apă şi canalizare a fost majorat de două ori în ultimii trei ani. Daniela Blidar, şef Serviciu Facturi Contracte şi Relaţii cu Publicul din cadrul SC Apaserv SA, a precizat că în anul 2011 preţul unui mc de apă livrat populaţiei a fost de 2, 74 lei, iar cel al canalizării 1, 59 lei, ambele fără TVA. Prima majorare din acest an a preţului celor două servicii oferite populaţiei a fost operată în luna ianuarie, când preţul unui mc de apă, fără TVA, a fost stabilit la 2, 91 lei, respectiv 1, 96 lei pentru canalizare. Cea de-a doua majorare a fost operată la 1 iulie, iar în felul acesta preţul unui mc de apă a ajuns la 3, 11 lei, iar cel pentru canalizare la 2, 59 lei, la care se adaugă TVA, prețuri mai mari decât în județele învecinate.

Scumpirea repetată a apei este justificată de reprezentanții Apaserv prin contractul de finanțare încheiat cu BERD pentru demararea proiectului privind reabilitarea și extinderea rețelelor de apă din mai multe localități, în valoare de peste 100 de milioane de euro. Proiectul se află în faza de licitare, urmând să fie realizate investiții importante în orașele Satu Mare, Negrești Oaș, Carei și în mai multe comune din județ.

Întrebată despre nemulţumirile semnalate de consumatorii sătmăreni, Daniela Blidar a declarat că majoritatea covârşitoare a reclamaţiilor a fost înregistrată începând cu luna iunie, ca urmare a faptului că începând cu 1 iunie operatorul oficial de apă din judeţul Satu Mare a elaborat o nouă strategie de facturare. Noua strategie a fost elaborată din dorinţa de-a reduce timpul dintre perioada de citire a contoarelor şi cea de facturare, ceea ce a determinat emiterea a două facturi în luna iunie. “Acest lucru i-a nemulţumit pe consumatori, deşi demersul este în favoarea abonaţilor. Înainte de a se trece la noua strategie au fost făcute informări repetate în mass media, ca atare oamenii ar fi trebuit să ştie despre ce este vorba” – a mai spus Daniela Blidar.

Alte nemulțumiri există în orașul Negrești Oaș, acolo unde apa care curge la robinete nu este conformă standardelor în domeniu. Din acest motiv, la presiunea primarului Aurelia Fedorca, operatorul de apă a fost nevoit să reducă valoarea facturilor cu 30% pentru lunile în care analizele nu sunt bune. De asemenea, Primăria și Consiliul Local au decis să subvenționeze ultima majorare a prețului la apă până când vor fi finalizate investițiile la uzina de apă, stațiile de filtrare și epurare și la rețelele de apă și canalizare. Orașul Negrești Oaș va beneficia de investiții în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro din proiectul amintit.

SĂLAJ/ Canalul, mai scump decât apa

Şi în Sălaj Compania de Apă Someş a majorat recent preţul la apa potabilă furnizată populaţiei, dar şi la apa canalizată. Iar creşterile vor fi simțite odată cu primirea facturilor pe luna august. Majorarea preţului a fost motivată de directorul Eugen Pop prin programul convenit cu Banca Europeană de Investiţii, care a creditat compania în programul de reabilitare a reţelei de canalizare a oraşului.

Astfel, până acum sălăjenii plăteau pentru un metru cub de apă 2, 41 de lei, plus TVA, iar de la 1 august vor plăti cu peste 20 de bani mai mult, mai exact 2, 63 de lei, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată. Şi mai mare este majorarea la apa canalizată, care, în premieră, va fi chiar mai scumpă decât apa potabilă. În acest moment, preţul unui metru cub de apă canalizată facturat este de 2, 21 de lei plus TVA, preţul acesteia a fost majorat la 2, 79 de lei, plus TVA, adică mai mult cu 58 de bani.

Întrebat de ce apa canalizată a ajuns să fie mai scumpă decât cea potabilă, Eugen Pop spune că este “o chestiune normală, întrucât cu epurarea apelor menajere sunt costuri mult mai mari decât cu tratarea apei de băut”, susţine el. Cât despre nemulţumirea multor zălăuani legată de faptul că pentru fiecare metru cub de apă potabilă înregistrat pe apometru se calculează un metru cub de apă canalizată, deşi nu toată apa care curge la robinet ajunge în canalizare, directorul Companiei de Apă spune că procentajul de 100 la sută este prevăzut de legislaţia în vigoare.

La serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare asigurate de Compania de Apă sunt racordaţi, acum, locuitorii din cele patru oraşe ale judeţului, dar şi din mai multe comune sălăjene.

Maramureș/ Investițiile scumpesc apa

În nouă localităţi din Maramureş, SC Vital deţine monopol la serviciile de apă şi canalizare oferite populaţiei. Ultima ajustare de preţ a fost făcută la 1 iulie, astfel că preţul la apa potabilă este acum de 3, 03 lei/mc, iar la canalizare – epurare este de 1, 94 lei/mc, preţuri la care se adaugă TVA. Aceste tarife sunt aplicate în Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, Tăuţii Măgherauş, Ulmeni şi Vişeu de Sus. Precedenta modificare a preţurilor şi tarifelor s-a făcut în urmă cu un an când s-au unificat preţurile şi tarifele pentru toate localităţile: 2, 66 lei fără TVA pentru apa potabilă şi 1, 47 lei/mc fără TVA pentru canalizare/epurare.

În ultimii opt ani, preţul la apă şi canalizare în Maramureş a crescut cu 500%. Astfel, în mai 2004, Vital deservea 84% din populaţia Municipiului Baia Mare, şi peste 1.700 de firme. Preţul unui metru cub de apă era de 0, 62 de lei/mc, iar taxa de canal era 0, 29 de lei/mc.

Maramureşenii, nemulţumiţi de preţurile exorbitante

Maramureşeniii sunt extrem de nemulţumiţi de preţurile exorbitante practicate de Vital. Societatea are în derulare un program de reabilitare realizat dintr-un împrumut de la BERD prin care urmează să facă reabilitări masive în mai multe localităţi din judeţ. Cu toate acestea, primii care au ieşit din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) au fost borşenii care au decis că preţurile sunt mult prea mari comparativ cu serviciile oferite. După exemplul lor, şi alte localităţi din judeţ vor să spargă monopolul.

Mai mult, reprezentanţii societăţilor comerciale din judeţ au reclamat în cadrul Comisiei de dialog social de la Prefectura Maramureş preţurile abuzive percepute de societate la tarifare. „Contractul cu Vitalul este monopol şi nu poate fi negociat. Un angajat trebuie să lucreze o zi ca să plătim purificarea apei de ploaie prin taxa de colectare a apei pluviale percepută pe factură. 20% din profitul firmei şi 4% din fondul de salarii îl plătim la Vital”, a declarat Gheorghe Cosma Puţ, reprezentantul Asociaţiei Exportatorilor din Maramureş.

Reprezentanţii Vital au precizat însă că toate creşterile de preţ pe care le practică sunt dictate de aderarea României la Uniunea Europeană care impune ca până în anul 2015 să fie reciclate şi colectate toate apele uzate. „Potrivit normativelor europene preţurile pot merge până la 3, 7% din veniturile unei familii cu salariu mediu”, a precizat Zamfir Adorean, preşedintele ADI. Potrivit contractului de împrumut contractat de Vital, creşterile de preţ au fost impuse de consultant. Altfel spus, maramureşenii sunt cei care suportă ratele la împrumutul luat de Vital.

BIHOR/ Preţul apei creşte constant şi în Oradea

Compania de Apă Oradea (CAO) este singurul operator regional autorizat din judeţul Bihor. Din iulie 2009 Compania este operator regional în opt unităţi administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Oradea care au devenit şi acţionari ai societăţii. Comunele sunt Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Girişul de Criş, Borş, Cetariu şi Sîntandrei. Transportul şi distribuţia apei se asigură printr-un sistem inelar de reţele principale şi de serviciu, care în urma reabilitării totalizează 613 km. Reţeaua de canalizare menajeră are o lungime de 412 km, iar reţeaua de canalizare pluvială este în lungime de 331 km. Staţia de epurare este amplasată pe malul drept al râului Crişul Repede şi are rolul de a prelua şi epura apa uzată menajeră şi industrială din Municipiul Oradea şi din unele zone limitrofe.

Apa se scumpeşte an de an

Costurile serviciului de alimentare cu apă şi canalizare au crescut în Oradea şi judeţul Bihor în mod periodic. Oficialităţile locale au declarat în mai multe rânduri ca aceste scumpiri au fost asumate prin contractele de modernizare şi extindere ale reţelelor finanţate din fonduri europene. Noile tarife de apa-canal din Oradea aplicate din 1 iulie sunt de 3, 92 de lei /mc pentru apa potabilă, 1, 81 de lei / mc pentru canalizare-epurare şi 0, 51 de lei / mc pentru canalul pluvial. Costurile cu acest serviciu public au fost ridicate în mod constant de două ori pe an, în ultimii trei ani de zile. Astfel, în urma cu trei ani de zile, la 1 iulie 2010, tarifele erau următoarele: 3, 17 de lei pentru apa potabilă, 1, 33 de lei pentru canalizare-epurare şi 0, 45 de lei pentru canalul pluvial.

Orădenii acumulează datorii, dar reţelele se extind

Orădenii au datorii la Compania de Apă. Topul primelor zece asociaţii de proprietari care au restanţe cumulează o sumă de 207.871 de lei. Sumele datorate de persoanele juridice sunt şi mai mari. Situaţia primelor zece companii private şi instituţii publice care au restanţe la CAO arată o datorie de 3.022.584 de lei.

În prezent Compania de Apă Oradea S.A derulează un proiect care are în vedere extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru perioada 2011 – 2014 și care este în valoare de 341.717.112 lei (exclusiv TVA). Ca urmare a aprobării proiectului s-a trecut la realizarea primelor etape, privind organizarea licitaţiilor contractelor de servicii şi lucrări din cadrul acestuia. Reţelele Companiei de Apă se extind în Oradea, Beiuş, Tinca, Nojorid, Sântandrei, Tărian şi Oşorhei.

Texte: Claudia Romitan (Cluj), Stela Tudor (Satu Mare), Olimpia Man (Zalău), Anca Miklos (Baia Mare), Daniel Meze (Oradea)