Insuportabila ușurătate a călătoriei

Cu mașina vezi prea puțin, pe jos îți ia prea mult. Opțiunea pentru o călătorie perfectă – bicicleta, care-ți oferă posibilitatea să vezi, să auzi, să miroși, să guști și să înveți locurile prin care treci înainte de a ajunge la destinație. Unde pedalăm sezonul acesta pe lângă Cluj?   Elena Nicolae

Odată cu primele zile însorite de primăvară în Făget răsar, în pâlcuri – precum ghioceii – cicloturiștii începători. Îi recunoști după haine, după lipsa căștii, după stângăcia cu care pedalează. Cei cu experiență poartă bazon (pantalon cu protecție specială în zona scaunului), tricou cu fermoar în față și buzunare mari la spate (pentru toate nimicurile de care ai putea avea nevoie, cască și pantofi speciali, care se prind de pedale. Totuși, ceva au în comun: zâmbetul larg întipărit pe față. E de la frumusețea soarelui fugărit printre copacii de la marginea drumului, de la mirosul de pământ din care de-abia se ițește iarba, de la focul care-ți crește în picioare odată cu panta drumului. Indiferent dacă ești începător sau avansat, există câteva lucruri pe care trebuie să la ai la tine când te pornești în tură: un bidon cu apă; o cameră de rezervă; o foiță de vânt (sau, dacă e înnorat, de ploaie), un spray cu piper pentru blănoși imprevizibili. A, și să te asiguri că bateria telefonului e plină, ca să poți apela la GPS, dacă te rătăcești. Sau, în caz de urgență, să suni un prieten. Destinații sunt din belșug.

Stufărișul de la Sic. Traseu: Cluj, Bulevardul Muncii – Centura Cluj-Apahida -Jucu Herghelie – Jucu de Sus – Vișea – Sic – Vișea – Bonțida – Răscruci – Jucu – Apahida – Cluj (80 de km, pe E 576 – 109 D); Oportunități turistice: Castelul Kemeny din Jucu de Sus, Stufărișul de la Sic, Castelul Bánffy de la Bonțida, Castelul Bánffy de la Răscruci. Traseul este lejer, de duminică, dar ar fi bine să luați cu voi niște sandvișuri, pentru că nu prea există locuri de luat masa în zonă. Atracția principală se află chiar înainte de Sic (localitate atestată documentar de la 1291, fostă exploatație de sare): Stufărișul, rezervație naturală din 1974, este a doua cea mai mare întindere de stuf din România după Delta Dunării. La întoarcere puteți trage o fugă la Tăușeni (din Coasta, în direcția opusă drumului spre Sic), unde fraţii Alexandru şi Liviu Chira, primul artist plastic, celălalt inginer, originari din localitate, au realizat cel mai mare ansamblu monumental de land-art din ţară. În 1996, ansamblul numit „De-semne spre cer pentru ploaie şi curcubeu” a fost distins de Academia Română cu Marele Premiu la secţiunea „Arte plastice”.

Laguna Albastră. Traseu: Cluj, cartier Dâmbu Rotund – Baciu – Suceagu – Mera – Viștea – Gârbău – Aghireșu Fabrici – Laguna Albastră – Aghireșu Fabrici – Gârbău – Gilău Vest – Luna de Sus – Florești – Cluj (97 de km, pe E 81 până după Mera, 108 C, 103 K, E 60); Oportunități turistice: Muzeul Bivolului din Mera, Biserica Reformată (1241) din Viștea, Conacul Laszay (1791) din Gârbău, Cariera de piatră și atelierele unde s-au cioplit decorațiuni din marmură pentru Biserica Neagră din Brașov sau  Palatul Parlamentului, Castelul Bocskai (1572, azi ruinat), din Aghireș. Laguna albastră nu se vede de la drum, dar, dacă e weekend știți că ați ajuns după mașinile parcate pe margine și, cel mai probabil, după manelele care se aud din boxele duse de săteni la lac. Dacă mergeți într-o zi normală, trebuie doar să urmăriți când se schimbă peisajul și vegetația este înlocuită cu niște dune de nisip/pământ. Un alt indiciu este pădurea de salcâmi de lângă (primăvara miroase dumnezeiește în zonă). Lacul pare aproape ireal – albastru sau verde, depinde de unghiul în care-l privești – în peisajul selenar din jur.

Cheile Turzii, Cheile Turenilor. Traseu: Cluj, Mănăștur (zona Clăbucet) – Făget – Cheile Turzii – Petreștii de Jos – Lita – Săvădisla – Vlaha – Luna de Sus – Florești – Cluj (100 de km, pe traseul E7 marcat cu bandă roșie, 107 L, 107 M, E 60); Oportunități turistice: Trovanții din Făget (supranumiți de localnici pietre care cresc, trovanții – formațiuni rotunde de rocă, de mari dimensiuni – sunt răspândiți pe tot Dealul Feleacului), Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Cetatea Liteni. Un traseu cu dedicație pentru amatorii de mountain bike, care vor fi încântați de drumul prin pădurile Făgetului. Unde mai pui că avem de-a face și cu un traseu dificil, care-ți testează rezistența și prezența de spirit în fața rădăcinilor, gropilor sau chiar bălților care apar pe neașteptate-n drum. Trebuie să fiți atenți să nu va abateți de la traseu, marcat cu o bandă roșie într-un dreptunghi alb și confirmat din loc în loc de plăcuțe care te informează asupra distanței de parcurs. Odată ieșit din pădure ai de străbătut un drum în marea lui majoritate de coamă, care te invită să admiri Apusenii din depărtare, dar și dealurile Clujului.

Rimetea. Traseu: Cluj, cartierul Grigorescu – Florești – Luna de Sus – Săvădisla – Lita – Liteni – Săcel – Băișoara – Iara – Surduc – Buru – Rimetea – Buru – Iara – Băișoara – Sălicea – Făget – Cluj (124 de km, pe varianta Cluj-Florești, 107M și pe 107 R). Oportunități turistice: Rimetea, localitate atesatată de opt secole; Cetatea  Cheile Vălișoarei; Cetatea Trascăului. Când te pornești la un drum de peste 100 de km și vrei să ajungi acasă pe zi nu prea ai timp de obiective turistice. Te bucuri mai mult de drum. Totuși, dacă ajungeți la Rimetea e păcat să nu vă abateți puțin din drum ca să vizitați Cetatea Trascălui, construita de familia Thoroczkói după 1291. Există și un avantaj – greu accesibil cu mașina, drumul permite cicliștilor să ajungă foarte aproape de impunătoarele ruine. Chiar și fără abatere rămân suficiente obiective pe care le vedeți și nici măcar nu trebuie să vă dați jos de pe bicicletă – Cheile Vălișoarei sunt spectaculoase și răcoroase, în zilele toride de vară, iar satul Rimetea te binedispune cu casele sale monument, încolonate frumos la drum și renovate în masă în anii 1990, printr-un program de prezervare și de restaurare al fundației Transylvania Trust. De altfel, localitatea a fost declarată zonă arhitecturală și urbană protejată în octombrie 2000, de către Oficiului Național al Monumentelor Istorice.

Apuseni. Traseu: Cluj – Gilău – Someșul Rece – Uzina – Măguri-Răcătău – Mărișel – Someșul Cald – Someșul Rece – Gilău – Cluj (100 de km, pe DN1, DJ107S, Drumul Generalului, DJ107P). Oportunități turistice: Rezervaţia Măguri-Răcătău cu șapte zone naturale protejate, între care Defileul Răcătăului (cunoscut şi sub numele de „Împărăţia lui Zamolxe”), Cheile Dumitresei, Turbăria de la Dameş şi Balomireasa, muntele din care izvorăşte Someşul Rece; Mărișel, localitate rurală ecologică; Cheile Someşului Cald, lacurile Beliș și Tarnița. Munții din Transilvania sunt perfecți pentru cicloturism, pentru că sunt mai blânzi și mai prietenoși decât celelalte masive muntoase din România. Totuși, trebuie să țineți cont de diferența de nivel semnificativă atunci când decideți să porniți la drum, pentru că adaugă greutate traseului. Cea mai dificilă bucată se parcurge pe drumul Generalului (pietruit), care urcă la o altitudine de peste 1250 de m, făcând trecerea spre Mărișel. Când ajungi sus, respirația ți se taie nu doar din cauza efortului, ci și pentru că peisajul ți se imprimă pe retină pentru totdeauna, odată cu sentimentul că n-ai respirat în viața ta un aer mai albastru.

Text: Elena Nicolae