H.R. Giger, creatorul extraterestrului din filmul SF iconic Alien, celebrat la TIFF 2017

Biomecanică, suprarealism, creaturi întunecate și obiecte futuriste – artistul elvețian H.R. Giger, maestru al realismului fantastic, va fi celebrat la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (2 – 11 iunie 2017, Cluj-Napoca), în cadrul unei retrospective. Faimos pentru design-ul creaturii extraterestre din filmul SF iconic Alien (1979), care i-a adus un premiu Oscar, Giger a creat, în 45 de ani, o colecție impresionantă de lucrări unice.

Portretul H.R. Giger va cuprinde filme care explorează culisele creației lui, precum și două titluri din seria Alien, ambele regizate de Ridley Scott: primul, cel din 1979, și cel mai recent, Alien: Covenant (2017), care se va lansa anul acesta. Invitați speciali la TIFF vor fi regizorul Zev Deans, un pasionat al operei lui și cel care organizează un festival H.R. Giger, și Leslie Barany, fostul agent și prieten apropiat al regretatului artist. 

„Opera lui H.R. Giger merită descoperită în toată splendoarea ei suprarealistă și kinky. Acest portret neconvențional, inspirat de retrospectiva pe care Muzeul de Artă și Design (MAD) din New York i-a dedicat-o în 2015, recompune personalitatea convolută și imaginarul întunecat al lui Giger printr-o serie de mediumetraje inedite, la care se adaugă primul și cel mai nou film din seria Alien, serie care l-a făcut celebru pe artistul elvețian”, spune directorul artistic TIFF, Mihai Chirilov, conform comunicatului transmis presei

H.R. Giger (1940 – 2014) s-a născut într-o familie de chimiști în Chur, Elveția, a studiat arhitectură și design industrial și și-a dezvoltat stilul unic descoperind aerografia, cu ajutorul căreia a creat peisajele biomecanice întunecate, suprarealiste, care i-au adus faima. Cea mai cunoscută carte a sa, Necronomicon (1977) l-a fascinat pe Ridley Scott, care l-a abordat pentru Alien. Filmul i-a adus un Oscar pentru efecte vizuale, trofeu acordat atât pentru creatura din film, în toate ipostazele ei, cât și pentru interiorul navei spațiale și exterioare. Artistul a mai creat obiecte pentru Poltergeist II, Species, dar și schițe pentru legendarul film niciodată realizat al lui Alejandro Jodorowsky, Dune.

Cărți, sculpturi, picturi, obiecte de design interior, filme, postere, coperte de albume – toate au fost reunite în Muzeul H.R. Giger, deschis în 1998 în Chateau Saint Germain. Faimoase sunt și „Giger bars”, baruri cu un design unic în lume, concepute de artist. Peste 20 de cărți au fost dedicate operei sale, iar muzee din Paris, New York, Praga, Frankfurt, Moscova sau Istanbul au organizat ample retrospective.

Cinefilii vor avea ocazia rară să exploreze lumea lui H.R. Giger la TIFF. Alături de cele două filme Alien, retrospectiva cuprinde două calupuri de scurtmetraje. Primul, The Collaborations of H.R. Giger, surprinde câteva dintre colaborările sale cu alți artiști: trupa Blondie, pentru albumul Koo Koo, în A New Face of Debbie Harry (1982, F.M. Murer), și pictorii Claude Sandoz și Walter Wegmüller, în Tagtraum (1973, r. J.J. Wittmer). În Swissmade 2069 (1982, r. F.M. Murer), o distopie SF realizată din perspectiva unui extraterestru, Giger își face debutul în design de costume și recuzită.

Al doilea calup îi introduce pe spectatori în culisele creației lui Giger: Behind the Scenes of H.R. Giger’s studio. În Passagen (1970, r. F.M. Murer), fascinat de mecanica erotică a strivirii cutiilor metalice la groapa de gunoi, Giger creează o serie celebră de picturi, numită Passagen. Interviuri cu prieteni, membri ai familiei, curatori și colecționari conturează un portret intim al artistului în Giger’s Necronomicon (1975, r. J.J. Wittmer), în timp ce Giger’s Alien (1979, r. Mia Bonzanigo & J.J. Wittmer) documentează vârful carierei sale – lucrul pe platourile de filmare la Alien.