Adrian Dohotaru: „Dacă nu va amenaja Primăria noi spații verzi, așa cum mi-ar plăcea, până în 2020, o vom face noi”

Clujul ar putea avea cel puțin trei parcuri noi, de mari dimensiuni, prin folosirea și unirea spațiilor verzi existente, cu un efort minim. Transilvania Reporter a discutat cu deputatul USR, Adrian Dohotaru, cel care s-a implicat în mod activ de ani buni în campania denumită SOS Lacurile Gheorgheni, care a devenit ulterior SOS Parcurile Clujului, grup civic informal care a venit cu soluții pentru ca spațiile neglijate sau ignorate de către autorități, inclusiv Parcul Feroviarilor, să prindă din nou contur, astfel încât să poată fi redate publicului clujean. Ce s-ar putea face și nu se face? Care sunt motivele pentru care soluțiile nu sunt implementate, iar procesul de reamenajare al spațiilor verzi este atât de lent? L-am provocat pe Adrian Dohotaru la o discuție sinceră din postura de simplu cetățean al Clujului, de alergător amator, dar și din postura de deputat, care descoperă în prezent Capitala în pași de alergare.

Reporter: Are Clujul suficiente spaţii verzi? Care este părerea ta, ca cetăţean al acestui oraş? 

Adrian Dohotaru: Strategia Clujului pe 2014-2020, realizată cu expertiză din universități și medii asociative, pune accentul pe calitatea vieții în oraș, o componentă importantă fiind revitalizarea spațiului public. Municipalitatea este în urma dinamicii societății civile, iar obiectivele strategiei sunt respectate în mică măsură. 

Estimez că din vechea strategie s-au realizat cel mult 20% din obiective, iar din noua se va realiza maxim 10%. Democrația nu se poate manifesta fără spații publice pe măsură. Dau doar două exemple: de când Piața Unirii a fost refăcută, ea e plină la proteste ori evenimente culturale. De când Baza Sportivă Gheorgheni a fost amenajată, în urma propunerilor civicilor de a avea în Estul orașului un parc, dar și a petiției SOS Lacurile Gheorgheni de a avea un parc de peste 60 de hectare, spațiul este ticsit de clujeni. E, evident, nevoie de mai multe spații publice și de spații verzi în particular, în fiecare cartier al orașului.

Reporter: Ai militat de-a lungul timpului pentru a salva parcurile din oraş, având şi o iniţiativă denumită SOS Lacurile Gheorgheni, care a devenit ulterior SOS Parcurile Clujului, SOS venind de la Societate Organizată Sustenabil. De ce crezi că spaţiile verzi nu sunt o prioritate pentru municipalitatea clujeană, având mereu nevoie de anumite „impulsuri” din partea societăţii civile pentru a face ceva în acest sens? Ca o dovadă recentă e faptul că cea mai mare bază sportivă din Cluj, Baza Sportivă Gheorgheni a fost finanţată de Ministerul Dezvoltării Regionale, iar Parcul Iulius  a fost amenajat parţial de un investitor privat. Ar trebui să fie spaţiile verzi sau altfel spus spaţiile unde clujenii pot ieşi, o prioritate pentru municipalitate? Este într-adevăr o necesitate sau sunt suficiente spaţiile existente?

Adrian Dohotaru:  Baza Sportivă are aproape 10 hectare, noi am propus peste 60, de la bază până la Selgros, de la primul lac la ultimul prin fosta pepinieră. Ar fi cel mai mare spațiu verde al Clujului, cu porțiuni care să semene cu Parcul Național Văcărești, în zona de stufăriș și ultimele lacuri. Trebuie doar ca primăria să negocieze cu proprietarii sau să-i exproprieze potrivit Legii 33 / 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, ce prevede la art. 6 posibilitatea de expropria inclusiv spații verzi. Din păcate, puțini clujeni știu că proiectul mall-ului de amenajare a spațiului verde s-a realizat tot prin presiuni civice și doar pentru a obține avizele pentru clădiri.

Una s-a realizat, alta e pe spațiul verde și cer mall-ului să renunțe la proiect. Mai mult, ne-am certat în Consiliul Local pentru a obține pietonalizarea întregii laturi sudice a primului lac și mă bucur că am obținut asta.. Dar primăria a refuzat propunerea USR Cluj la bugetul pe 2017 de a avea cea mai lungă alee pietonală din Cluj prin unirea celor două lacuri cu o alee pietonală de aproximativ 2.5 km. Această alee e relevantă pentru a crea viitorul Parc Est / Între Lacuri pentru că leagă Parcul Iulius de Parcul Tulcea, apropiat de Baza Sportivă Gheorgheni prin pepinieră. Din nou, puțini clujeni știu că nu Primăria a investit în Baza Sportivă, ci s-a făcut de la nivel central.

Citiți și: Baza Sportivă din Gheorgheni, un real succes: peste 700 de conturi în mai puţin de o săptămână. Popicele şi fotbalul, în topul preferinţelor clujenilor

E necesar ca Primăria să intervină pe viitor și să facă un parc pentru dimensiunea Clujului în secolul XXI. Parcul Central a fost amenajat în secolul XIX, între timp Clujul a crescut de peste 10 ori.

Reporter:Au existat anumite zvonuri potrivit cărora Parcul Feroviarilor ar fi revenit în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca care doreşte să lanseze un concurs de idei pentru amenajarea acestei zone. Crezi că e posibil să fie luată în discuţie şi varianta extinderii acestui parc spre Parcul Oaşului?

Adrian Dohotaru: Parcul Feroviarilor nu a revenit Primăriei, deși le spun de 10 ani să îl recupereze, alături de alți activiști clujeni. Am avut inclusiv săptămâna aceasta discuții la Ministerul Transporturilor să îl cedeze Primăriei. Sper că voi debloca situația, dar am nevoie de mai mult ajutor de la Primărie și colegi din PNL și PSD.

Un coleg parlamentar din PNL mi-a spus că nu e nicio problemă cu parcul că dânsul l-a inaugurat deja!!! Parcul Feroviarilor se poate lega firesc de Parcul Oașului pe malul Someșului pentru a crea al doilea parc ca mărime al orașului. Ar fi în ton cu cererea civică și urbanistică de reîntoarcere a orașului cu fața spre râul său.

[stextbox id=”custom”]Reporter: În urmă cu şase ani, la nivel local a fost lansată o petiţie şi a fost organizat un protest chiar pe această temă, pentru ca Parcul Feroviarilor, cu celebrul Orăşel al Copiilor, să fie redat clujenilor, dar treptat, interesul clujenilor vizavi de acesta a scăzut. De ce crezi că a scăzut drastic interesul faţă de o zonă care poate acoperi una dintre marile nevoi ale clujenilor şi anume nevoia de spaţii verzi?

Adrian Dohotaru: Interesul a scăzut pentru că a trecut pericolul transformării abuzive a parcului într-o bază sportivă privată. Odată abuzul descoperit, trebuia ca Primăria să preia parcul de la Căile Ferate și Ministerul Transporturilor. Încă țin minte acel protest când parcul era închis și am blocat strada ca să arătăm că nu avem unde juca o miuță. A venit poliția și am fost lăsați să intrăm după care a venit valul de sesizări coordonate inteligent de Istvan Szakats care au blocat amenajările ilegale.

Reporter: Ce crezi că ar trebui să se întâmple exact cu Parcul Feroviarilor? În momentul de faţă administraţia locală susţine că va propune un concurs de idei care să cuprindă întreaga zonă.

Adrian Dohotaru: Parcul Feroviarilor poate deveni prin extindere spre Parcul Oașului al doilea spațiu public al orașului. Merită redat clujenilor în urma unui exemplu de urbanism participativ și a unui concurs de proiecte. Avem dreptul la o calitate a vieții ridicată! De aceea, mă bucur că am arătat, alături de mulți alți clujeni, abuzurile clubului de fotbal CFR care a încercat să construiască o bază sportivă privată, care ar fi tăiat accesul general și gratuit al cetățenilor, fără să aibă autorizațiile necesare.

Parcul are câteva avantaje importante: este în apropierea centrului și pe malul Someșului, deci poate fi un model sustenabil de dezvoltare a orașului cu fața spre râul său, nu cu spatele ca până acum. Foarte relevant, este într-un areal fost industrial care se poate dezvolta imobiliar, iar un spațiu public de asemenea dimensiuni atrage investiții în zonă.

Citiți mai multe despre acest subiect aici: 

• Adrian Dohotaru, deputat USR: „Era bine dacă Primăria prelua Parcul Feroviarilor de la Ministerul Transporturilor în timpul guvernului Cioloș”
• Primăria aşteaptă să primească Parcul Feroviarilor de la CFR
• Reportaj multimedia. Parcul Feroviarilor – un loc lăsat în paragină
• Soarta Parcului Feroviarilor în viziunea arhitecților internaționali

[/stextbox]

Reporter: Clujul are mai multe spaţii verzi închise publicului, printre care sunt mai cunoscute Parcul Babeş şi Parcul USAMV, deschis parţial. Ai adus de mai multe ori în discuţie aceste spaţii şi gardurile din jurul acestora. Ce crezi că ar trebui făcut pentru ca acestea  să fie redate publicului? Este aceasta o formă prin care sunt protejate aceste spaţii? 

Adrian Dohotaru: De Parcul USAMV sunt mândru pentru că este inițiativa mea, chiar dacă meritul este indubitabil al USAMV de a deschide spațiul și al Primăriei de a-mi accepta inițiativa. Am văzut că spațiul este nefolosit, am luat legătura la dezbaterile pe buget cu Radu Moisin, pe atunci primar interimar, care s-a dovedit receptiv, iar acum avem singurul parc din Zorilor. Totuși, propunerea mea era ca tot campusul să fie deschis, așa cum am văzut în alte țări, iar atât studenții, cât și rezidenții să se bucure de acest spațiu atâta timp cât cartierele comuniste sau post-decembriste nu au fost echipate cu spații verzi pe măsura dezvoltării urbane.

Știați că ne putem deplasa firesc din Mănăștur, unde stau, până în centru, prin două campusuri, pe jos sau cu bicicleta, fără să ne întâlnim cu traficul auto poluant? Trebuie doar ca universitățile să construiască porți și punți de dialog în loc de garduri cu sârmă ghimpată, trebuie doar ca Primăria să realizeze infrastructură ciclistă și pietonală și să intre în negocieri cu universitățile. Miza e mare: corpuri sociale mai puternice, corpuri individuale mai elastice, orașe în flux, nu blocate în trafic.

La Parcul Babeș managementul e catastrofic. Parcul e frumos, dar arată ca un bibelou într-o vitrină. Adesea e gol, dar în vremea copilăriei mele nu era așa. Eram copil și jucam baschet și îi vedeam pe sportivi de performanță de la care învățam să fac mișcare. Băteam mingea la fotbal ori alergam. Acum nu mai sunt copii în parc, nici studenți pe terenurile de sport în ciuda gratuității declamate pentru studenți.

Terenurile zac goale, nu se pot da pentru folosința zecilor de mii de studenți din Cluj pe motiv că le folosește doar Facultatea de Sport, în ciuda evidenței că nu sunt folosite ore bune din zi. E aberant! Nu e vorba strict despre sport, ci despre sănătatea gândită ca prevenție, despre vigoarea unei națiuni slăbite și corupte. Corpul social trebuie reînvigorat, iar mișcarea în spațiul public e cea mai bună soluție.

Media U.E. pentru activități fizice în aer liber (parcuri, natură, grădini etc) este de 40% din populație, cu extreme ca Finlanda (72%) și România (19%). Nu ține doar de mentalitate, are legătură în principal cu lipsa infrastructurii, dar și cu o competență scăzută (cazul parcului universitar, unde oamenii care fac mișcare se împuținează de la deceniu la deceniu ca urmare a taxei de intrare și gestionării deficitare).

60% dintre români nu fac deloc activitate fizică! Ne mai mirăm că avem atâtea probleme de sănătate? De ce nu se face referire deloc la înțelegerea sănătății ca prevenție din moment ce 62% dintre cetățenii UE spun că practică sport în primul rând pentru sănătate? De abia apoi, la distanță considerabilă, vin motivații legate de frumusețea corpului ori plăcerea de a ne juca.

România nu își permite să fie nesănătoasă. S-a calculat la nivelul UE că la o populație de 10 milioane de oameni, dacă o jumătate din populație este activă insuficient, atunci costul total de sănătate este calculat estimativ la 910 milioane euro pe an.

Semnale de alarmă se trag de mult, dar politicile publice pe sănătate ca prevenție, pe mobilitate și sport sunt deficitare și necoordonate. Doar un singur exemplu să mai dau. Primăria spune că ar fi deschis curțile școlilor după program. Dar dacă sunt deschise, de ce sunt goale? Cum stimulează autoritățile sportul în aceste curți?

Reporter: Revenind la Parcul Est / Între Lacuri, sub forma propusă de voi, cei de la SOS Lacurile Gheorgheni, acesta poate oferi o zonă verde imensă. Ce spune Primăria despre această propunere? Este deschisă spre acest proiect? Ce fel de  discuţii aţi avut? 

Adrian Dohotaru: Primăria a fost declarativ de acord după ce am făcut o petiție susținută de OAR și cu 3.000 de semnatari. Dar n-am mai văzut nimic de atunci în afară de baza sportivă finanțată de la nivel central. Am dat și o hartă cu proprietățile scoasă de la cadastru, m-am oferit voluntar să facilitez negocierea cu proprietarii privați, m-am oferit să îi sun personal și să facem o serie de întâlniri, dar Primăria nu a răspuns invitației. Repet, tot activismul meu eco în Cluj l-am făcut neremunerat. Doar din datorie civică.

Declarațiile primarului Emil Boc vizavi de Parcul Est / Între Lacuri din 2013:

În plan sportiv, colaborez implicit cu Primăria alergând sub egida municipalității la naționalele de alergare montană și aduc alături de echipa bună de atleți de la CSM, din care fac parte, ce-i drept, mai la coada echipei, în mod constant medalii.

Facem mai mulți propuneri, dar ele se blochează constant la Primărie. De ce? Poate pentru că agităm prea mult apele în percepția administrației, iar mulți slujbași publici se comportă de parcă jobul lor ar fi o rentă, nu o îndatorire publică. Critica mea este una constructivă și, în bună măsură, apreciez cum s-a dezvoltat orașul în epoca post-Funar, dar se poate face mult mai mult pentru clujeni.

Reporter: De ce este atât de importantă această zonă? 

Adrian Dohotaru: Parcul Est / Între Lacuri este vital pentru estul orașului și pentru o dezvoltare urbanistică echilibrată a zonei, mai ales în contextul noilor construcții. Parcul este plămânul verde al estului orașului. Membri ai Societății Ornitologilor din România mi-au zis că este zona cea mai bogată și mai diversă ca faună alături de unele porțiuni ale Someșului. Nu trebuie să plecăm în weekend la zeci de km depărtare de Cluj și să fim dependenți de mașina personală, am putea avea bunuri comune de calitate în oraș.

Reporter: Şi în Vestul oraşului ar putea exista o zonă verde unitară, să spun aşa, dar sunt mai multe astfel de spaţii fragmentate. Ce s-ar putea face efectiv aici?

Adrian Dohotaru: E simplu. Trebuie renunțat la garduri și merită unite spațiile verzi de-a lungul Someșului cu râul. Primăria trebuie să facă un management smart pentru asta și să negocieze cu instituții publice și private. Parcul Babeș nu a fost gândit de dr. Hațieganu cu gard la Someș, ci cu sporturi nautice și pod peste Someș și podețe pe Canalul Morii. Parcul Rozelor e din nou cu gard. La 200 de metri de Parcul Rozelor e baza sportivă Transilvania, unde poți intra doar dinspre stradă și dinspre trafic auto, nu dinspre o alee pietonală pe malul râului. În continuare, spațiul verde al ștrandului Sun e folosit doar vara, în loc să fie folosit patru anotimpuri dacă s-ar face o poartă spre Someș, iar clujenii să fie încurajați să îl folosească pentru alergare, un baschet, un fotbal sau ca loc de joacă pentru copii. Nu are nici un sens ca atâtea spații verzi practic lipite între ele să fie fragmentate prin garduri și să le fie blocată ieșirea spre râu. Deschiderea cu câteva porți se poate face atât de firesc, chiar și fără un master plan pentru Someș.

Reporter: Cum crezi că ar trebui amenajat malul Someşului? 

Adrian Dohotaru: Master planul e relevant, dincolo de prezența unor porți la spații verzi, pentru a putea folosi râul pentru promenadă, relaxare, dar și mobilitate prin oraș. Apoi, apa are un efect revigorant, ea purifică, ne curăță de griji. Traiul într-un oraș mai mare e stresant, iar apa curgătoare atenuează din stres. Eu mă plimb aproape zilnic pe malul apei, când sunt la Cluj, și simt că sunt mai viguros datorită ei prin meditație și mișcare în aer liber. 

Spațiile în jurul nostru devin din ce în ce mai fragmentate ori privatizate, de aceea e important să punem accentul pe bunuri comune și publice pentru a echilibra balanța. Unde ne-am întâlni fără ele? Unde ne-am îndrăgosti? Unde am povesti? Pe soția mea am cunoscut-o prin sport, alergând prin parcurile clujene. Câte astfel de întâlniri putem potența ca oameni politici creând o infrastructură de calitate ca să ne bucurăm de viață. Spațiile de joacă, parcurile, bazele sportive sunt văzute ca un lucru secundar în politică. Eu nu sunt de acord, fericirea, bucuria noastră, conectarea socială și deconectarea de stres și muncă trebuie să fie mize de prim rang. 

Reporter: Ce alte spaţii verzi / parcuri s-ar putea crea în oraş, fie prin exploatarea unor spaţii abandonate, fie prin unirea celor existente, dar din diverse motive lucrurile sunt lăsate aşa cum sunt?

Adrian Dohotaru: Sunt foarte multe astfel de spații, iar progresele primăriei sunt lente și mai tot timpul e împinsă de societatea civilă. Parcul Colina trebuie recuperat, la fel și spațiul verde pentru a întregi Parcul Primăverii. Cetățuia trebuie preluată în întregime. Clujana să fie redată publicului larg. La Terenuri din Mănăștur trebuie recuperat de Primărie, implicând cetățenii în consultări cu privire la un viitor parc legat de trasee prin Pădurea Făget și de Cinema Dacia. Am propus ca spațiul unde era preconizat mall-ul Akademia din centrul orașului să fie transformat de Consiliul Județean într-un spațiu verde pentru studenți și rezidenți, dar Alin Tișe a refuzat să aibă un dialog cu noi. Acolo se poate face și un parking pentru UBB, care cere parking în zonă, iar UBB la schimb să deschidă Parcul Babeș. Dar nu văd acest dialog instituțional dintre universități, primărie și Consiliul Județean, deși l-am cerut în mod repetat. Senzația e că autoritățile spun că „mere și așa”.

Dincolo de aceste zone, propun primăriei să avem un registru la zi al spațiilor verzi și al terenurilor virane ori retricedate pentru a planifica investiții multianuale în valorizarea lor.

Reporter: Cât de uşoară sau cât de dificilă e viaţa unui alergător amator în Cluj? Are suficiente spaţii unde se poate antrena din punctul tău de vedere? Pe unde alergi? 

Adrian Dohotaru: Eu sunt norocos că stau lângă pădure, în Mănăștur, în apropierea zonei La Terenuri, la intersecția dintre străzile Retezat și Mehedinți. Merg uneori în pădure, alteori alerg pe străzi până ajung pe malul Someșului și în Parcul Central. În Parcul Babeș nu prea merg că nu îmi iau bani cu mine când alerg și mi se pare absurd să plătesc doar ca să intru pe o alee. Mai alerg și în Baza Sportivă Gheorgheni, mai ales că mama stă în Mărăști, iar surorile mele, în Gheorgheni, la 2 minute de bază.

E o bucurie pentru mine să mă întâlnesc cu ei în baza sportivă pentru care am militat, mai ales că toți avem copii. Un alt lucru de care mă bucur e că primarul Emil Boc, în urma unui comunicat SOS Lacurile Gheorgheni, a acceptat ca accesul pe toate terenurile să se facă gratuit. Rezultatul se vede: sunt pline, programările se fac înainte cu mai bine de o săptămână. Mi-ar fi plăcut să fie conectată baza la Pârâu Becaș și la pepinieră, dar pentru asta vom face presiuni pe puterea locală în viitorul apropiat.

Reporter: Care e cartierul care din punctul tău de vedere stă cel mai bine la capitolul spaţii verzi şi cartierul care stă cel mai prost?

Adrian Dohotaru: Grigorescu stă mai bine pentru că are malul Someșului în apropiere și Pădurea Hoia. Odată cu lărgirea Parcului Etnografic și cu o legătură pietonală între Cetățuie și pădure, vom avea un nou pol de atracție care va degreva Parcul Central de fluxul masiv de clujeni. Un cartier, pentru că e cartier de facto, nu comună, care stă prost e Florești. Cred că trebuie negociat pentru a dechide o zonă verde de câteva hectare bune din jurul Muzeului Apei. Se intră acolo cu taxă. Taxa ar trebui menținută în continuare pentru interior, dar trebuie amenjata minim invaziv un spațiu verde pentru oamenii din Florești respectând în același timp această zonă protejată.

E bine că armata a cedat un teren pentru un parc, dar trebuie să cedeze chiar mai mult din baza lor militară pentru că Floreștiul ar avea nevoie de mai multe spații verzi. Voi urmări tema și mă voi întâlni cu autoritățile și rezidenți din Florești pe acest subiect. Dintre cartierele clujene, stă prost Mărăștiul, unde am trăit peste 20 de ani, dar aici soluția e cea propusă autorităților de Vasile Mitrea și preluată de noi, de la SOS, de amenajare a Parcului Est / Între Lacuri. Pentru părinții cu copii mici care preferă spații mai apropiate de blocuri, trebuie deschise curțile școlilor atât pentru elevi, cât și pentru rezidenți. În Varșovia, unde am fost recent, erai încurajat să suni la poliție dacă nu erai lăsat să accesezi o curte de școală pentru mișcare.

Reporter: Apropo de alergare, cum ţi se pare că a evoluat amenajarea pădurilor din jurul Clujului? Beneficiează acestea de o minimă amenajare?

Adrian Dohotaru: Pădurile, dacă ar fi amenajate, aceasta trebuie să se facă minim invaziv. Adică doar containere pentru deșeuri, ceva mobilier urban. Putem vorbi de un parc-pădure în Mănăștur doar după ce se dă drumul la inelul sudic. Partea sudică a pădurii, tăiată de restul Făgetului, poate fi amenajată cu câteva alei din material compozit care să permită absorbția apei și să permită clujenilor să iasă în aer liber și pe timp de vreme ploioasă. Apoi, niște felinare ar fi necesare la buza pădurii, dar acest proiect merită dezvoltat doar pentru a compensa dintr-o perspectvă „verde” inelul sudic care va încărca pădurea cu trafic auto.

Reporter: Dacă ar fi să compari Clujul cu Bucureştiul, care stă mai bine la spaţii verzi? 

Adrian Dohotaru: Bucureștiul stă ceva mai bine, deși în Capitală sunt multe probleme din cauza retrocedărilor și construcțiilor pe spații verzi. Lacurile ori Dâmbovița nu sunt puse în valoare îndeajuns de bine. Totuși, Bucureștiul a fost planificat mai inteligent decât Clujul din perspectiva parcurilor atât în perioada comunistă, cât și înainte. 

Reporter: Pe unde alergi în Bucureşti?

Adrian Dohotaru: Alerg zilnic pe străzi, ca să cunosc mai bine Capitala, dar și prin parcuri. Cel mai des merg în Cișmigiu, dar am ajuns și în Herăstrău sau în Parcul IOR. Mai nou, alerg mai des la București decât la Cluj. La București mă trezesc la maxim 6.30, așa că am timp de alergare 30-60 de minute. La Cluj e mai dificil pentru că prefer să stau în weekend cu familia, dar îmi fac timp de cel puțin o alergare combinată cu un sport de echipă, mai nou cu USR-iștii la baschet și fotbal. Așa că fac sport de 3-4 ori pe săptămână. Apoi, merg pe jos zilnic la București de la apartament până la Parlament și invers. Asta e 50 de minute de mers pe jos dus-întors. Din nefericire, nu văd prea mulți parlamentari care să vină pe jos ori cu bicicleta, deși ar fi un mesaj public relevant de mobilitate durabilă.

Sunt fascinat de corpurile în mișcare, mai ales că se vede cine face mișcare consecvent. Trupurile sunt senzuale, virile și robuste, exprimă forță, în contrast cu corpul chircit din mașină ori birou. Admir, în special, corpurile femeilor în alergare, mișcarea feselor rotunde, îmi place echipamentul mulat, transpirația plăcută și fină, senzația de prospețime emanat de corpurile lor pe care îl adulmec în trecere. Apoi, dincolo de sănătate și frumusețea individuală, mă interesează cea colectivă. O națiune sănătoasă, un popor frumos e în mișcare.

Reporter: Dacă ar fi să ne referim la spațiile verzi existente în Cluj sunt acestea amenajate corespunzător? Oferă suficiente oportunități de relaxare clujenilor? 

Adrian Dohotaru: Trebuie să ne bucurăm și de ce avem. Parcul Central arată bine, la fel și Parcul Iulius ori Baza Sportivă Gheorgheni. Dar ele sunt, evident, prea puține. față de cererea clujenilor. Putem crea o rețea de spații verzi pe malul Someșului amenajat, în care râul e un trunchi, iar ramurile sațiile verzi de-a lungul orașului. Putem crea o bază sportivă în fiecare cartier. Putem deschide curțile școlilor nu doar declarativ.

Putem deschide campusurile și Grădina Botanică, unde am putea citi și să ne așezăm pe iarbă ca în campusurile vestice. Nu dau indicații privind amenajarea, ci doar că trebuie făcută cu mai puțin asfalt, cu mai puține plasticuri ca la locurile de joacă și mai ales implicându-i pe cetățeni într-un proces bugetar participativ. Dacă nu va amenaja Primăria noi spații verzi, așa cum mi-ar plăcea până în 2020, o vom face noi. O vom face cu mai mult optimism, deschidere spre doleanțele societății civile și vigoare care să ne reîntinerească orașul și o nație care, în ciuda protestelor din ultimii ani, îmi pare încă prea reactivă, stresată și obosită.

„În locurile de agrement din oraş sunt programate multe evenimente. Nu avem în plan investiţii în Făget, Hoia sau valea Gârbăului, doar partea de salubrizare va fi asigurată. Pentru malul Someşului este un concurs de soluţii care va viza toată zona aceasta şi cu siguranţă în urma concursului vor fi lucruri foarte frumoase. Nu se vor întâmpla în acest an, pentru că durează concursul de soluţii, licitaţiile, deci va dura, dar va fi o investiţie majoră”, Dan Tarcea, viceprimar.(C.R.)