Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Clujul rămâne cu promisiuni de fațadă”

Refaţadizarea clădirilor monument istoric este un proiect al primarului Emil Boc care datează din 2012. La acea vreme, edilul revenit după o perioadă petrecută în Bucureşti, promitea că 500 de clădiri din centrul istoric vor fi refaţadizate până în 2016, anul următoarelor alegeri. Viaţa plictisitoare şi comodă din provincie nu l-a îndemnat la acţiune însă pe Emil Boc. Termenul a trecut, faţadele arată la fel de deplorabil, mai mult, din ele au început să cadă. Cea mai recentă prăbuşire a fost consemnată marţi când bucăţi de tencuială şi ornament s-au dezlipit de pe o clădire aflată la doi paşi de cea a Primăriei.

În 2017, după realegere, primarul a instituit sancţiuni drastice, inclusiv mărirea de cinci ori a impozitului, proprietarilor care nu renovează clădirile istorice degradate. Teama de amenzi şi impozite mărite i-a mobilizat pe câţiva dintre aceştia şi au început să apară câteva schele în centrul oraşului. Faţada uneia din cele mai frumoase construcţii art-noveau a fost revopsită, e adevărat primind un bleu ciel în locul rozului de altădată. Câteva ornamente s-au pierdut sub culoare şi o porţiune care nu se vede din stradă n-a fost zugrăvită. Dar supraimpozitarea, ca singură măsură, luată oricum cu o întârziere de patru ani, nu are cum să conducă la rezultate spectaculoase. Mai ales când administraţia nu întreprinde nimic să-i ajute pe proprietari, nici măcar să-i descurce în hăţişul obţinerii autorizaţiilor pentru proiectul de execuţie. O lege din 2016 dă dreptul Primăriei să suporte 50 la sută din costurile reparaţiilor şi să eşaloneze contribuţiile proprietarilor. Astfel, fonduri ar fi, de la bugetul local, dar nu e interes.

Un exemplu de bune practici cu cele mai vizibile rezultate este municipalitatea din Oradea. În primul rând, acolo există un departament care este specializat. Supraimpozitarea s-a făcut din 2012, concomitent cu un set de măsuri care parţial luau povara de pe umerii proprietarilor. Primăria furnizează gratuit proiectele tehnice şi se ocupă de toate actele. Duce şi muncă de convingere. Acolo unde nu reuşeşte şi clădirea este una importantă, Primăria face lucrarea şi pune ipotecă la Cartea Funciară. Nu e nici o magie, doar am aplicat legea, spun administratorii din Oradea. Aici, zonele cu clădiri istorice sunt o atracţie pentru turişti și Primăria a demarat lucrările pentru a treia arteră pietonală.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Procurorii şefi #rezistă. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat miercuri rezultatul evaluării procurorilor șefi. Raportul lung de 19 pagini concluzionează că nu este oportună revocarea procurorului general şi nici a şefei DNA, informează Digi 24. Ministrul a spus că evaluarea a fost făcută în contextul anchetei DNA asupra OUG 13 și a sesizării CCR de către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

INTERVIU. Amalia Crişan – valul de mâine al şcolii clujene de pictură. Cu mâna ei subţire ca o linie, trasează o tuşă, apoi alta. Încet-încet, pe pânza sau hârtia care stau suspuse adierii pensulei sau creionului, gândurile şi imaginaţia se materializează şi prind forme. Amalia Crişan este acum în clasa a 8-a, a început să picteze de la 5 ani şi poate că odată va deveni la fel de cunoscută ca Picasso, Van Gogh sau ca Adrian Ghenie, concitadinul ei. Deocamdată, munceşte zilnic la lucrările ei şi este convinsă că prin muncă poate să ajungă un pictor important, cunoscut în toată lumea. Amaliei îi plac lucrurile simple, cum ar fi privitul cerului, şi-i place să dăruiască. (Marius Avram)

DOSAR. Orașul lucrului mereu nefăcut

• Imobilul de pe Horea 5: proiectul e gata, banii sunt strânşi. Ce piedici mai sunt? Clădirile istorice din centrul Clujului au devenit o mare problemă, mai ales în ultima perioadă. Ignorate ani la rând de către autorităţi, dar şi de către proprietarii acestora – mulţi sunt plecaţi în afară de ani buni şi şi-au lăsat apartamentele în responsabilitatea chiriaşilor care însă nu pot să facă niciun demers legal în ceea ce le priveşte – aceste imobile devin pe zi ce trece, adevărate pericole publice. (Maria Man)
• Supra impozitarea cu 500%, atacată în instanţă de clujeni. Lăsându-se păgubaşă cu proiectul „marea refaţadizare”, anunţat cu surle şi trâmbiţe în urmă cu circa trei ani şi care a fost doar un eşec, primăria se mulţumeşte să treacă la supra impozitare. Nici această măsură nu pare însă să aibă prea mare succes. Între timp centrul Clujului arată din ce în ce mai jalnic, chiar marţi o bucată de tencuială a căzut pe trotuar de pe o clădire-monument istoric de pe strada Memorandumului. Iar numărul schelelor care protejează trecătorii de bucăţile de tencuială care ar putea să le cadă în cap, par să crească pe zi ce trece. (Claudia Romitan)
• Clădiri istorice de reparat- din belșug, dar secetă de muncitori. Una dintre cele doar câteva clădiri cu statut de monument istoric care au avut parte de o cosmetizare după declanșarea faimosului proces de „refațadizare” este imobilul cu trei etaje de pe Bulevardul Eroilor, de la numărul 42. Aici, la inițiativa proprietarilor, firma lui Ștefan Ghibu a fost contractată pentru a demara lucrările de reparare a fațadei, care stătea să cadă în orice moment. Lucrările au durat o lună, iar acum, Ștefan Ghibu se arată mulțumit de rezultat, el explicând că astfel de lucrări complexe, la clădiri monument-istoric reprezintă sarea și piperul unei meserii în care, altfel, ziua de lucru presupune să montezi polistiren pe blocuri și să te ocupi de finisaje moderne. (Radu Hângănuț)
• Se repară faţadele Palatului Bánffy. Consilierii judeţeni vor dezbate la viitoarea şedinţă un proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea faţadelor Palatului Bánffy – Muzeul de Artă Cluj. Potrivit studiilor preliminare realizate de autorităţile judeţene, faţada principală – vest şi faţada posterioară – est ale acestui monument istoric situat în Piaţa Unirii numărul 30 sunt degradate la nivelul finisajelor, elementelor decorative şi închiderilor, dar şi la nivelul elementelor structurale, existând riscul de căderi parţiale ale acestora. (Claudia Romitan)
• Virgil Pop, consilier DJCPN:„Este inadmisibilă intervenția pe o singură fațadă a unei clădiri istorice”. Ritmul foarte lent în care se desfășoară „marea refațadizare” a Clujului ar avea ca principală cauză nesimțirea și „gândirea țărănească” a proprietarilor de clădiri care par să nu înțeleagă semnificația cuvântului „coproprietate”, este de părere Virgil Pop, consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj (DJCPN). (Cristina Beligăr)
• Magia aplicării legilor în vigoare. Unul dintre foarte puținele orașe în care zonele cu clădiri istorice reprezintă o atracție pentru turiști și nu un continuu izvor de teamă pentru autorități și locatari este Oradea. Aici, în 2012 a început derularea unui proiect pilot prin care monumentele istorice din centrul orașului au fost reabilitate. A fost necesară intervenția Primăriei, măsuri prin care locatarii să fie motivați să accepte, multă muncă de convingere sau amenințarea cu anumite sancțiuni. Totul însă în baza legilor deja existente, așa cum explică Adriana Lipoveanu, architect șef al orașului Oradea. (Radu Hângănuț)

OPINIE. Méditation de Thaïs. În spatele scenei, emoțiile violonistei ajunseseră la apogeu. Exersa din nou și din nou câteva din notele acelei partituri. Le studiase, le aprofundase, meditase la semnificația fiecărui sunet. Repeta aproape obsesiv acele câteva note cheie ale bucății muzicale. Studia vioara de la patru ani. Mi-a spus că repeta cel puțin zece ore în fiecare zi. Cântase pe marile scene ale lumii, cu mari soliști și cu orchestre celebre, dar emoțiile erau la fel de mari. Se născuse în nordul Europei, în briza mării baltice. Ochii săi verzi aveau ceva din undele fotonice ale aurorelor boreale, iar părul său ceva din lumina perpetuă a nopților albe. (Septimiu Moga)

CULTURĂ. Din Montréal, la Cluj. Andrei Feher, dirijor: Revigorarea concertelor de muzică clasică nu depinde doar de „oamenii de marketing”. La vârsta de șase ani a început studiul viorii, la 14 ani s-a mutat cu părinții în Canada, la 22 de ani a devenit cel mai tânăr dirijor asistent al Orchestrei Simfonice din Québec și astăzi, la vârsta de 26 de ani, a urcat pentru prima dată, pe scena Filarmonicii din Cluj în calitate de dirijor al unei lucrări în audiție absolută semnată de compozitorul clujean Ciprian Gabriel Pop. Pe lângă vioară și plăcerea de a dirija, mai are cel puțin două plăceri nevinovate: fotbalul și vinul francez. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Fabrica de Pensule din Cluj va fi renovată: Își va păstra „imaginea comunistă”, dar spațiile vor fi reconfigurate. Spațiul de creație și difuzare a artei contemporane Fabrica de Pensule din Cluj va intra anul acesta într-un amplu proces de renovare care, însă, nu va afecta desfășurarea proiectelor și a programelor deja planificate. Anunțul a fost făcut de Mircea Filip, Manager General al S.C Perom SA, proprietarul Fabricii de Pensule, în cadrul unei conferințe de presă în care a explicat motivele care au determinat această reconfigurare a spațiilor fabricii. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Un cor binecuvântat de Papa. Ansamblul Coral Voci Transilvane va interpreta în premieră „Tatăl Nostru” în limba aramaică, limba lui Iisus. A fost fondat în 1945 de primul rector al Academiei de Muzică din Cluj, dr. Augustin Bena, preot, profesor, dirijor, compozitor, ctitor al învăţământului muzical de rang universitar clujean. În prezent, Ansamblul Coral Voci Transilvane, format prin fuziunea a trei entităţi corale, are în componenţă 35 de membri activi, cu vârste cuprinse între 23 – 75 ani: studenţi, muncitori, tehnicieni, funcţionari, cadre didactice, medici, economişti, contabili, jurişti, ingineri, psihologi, artişti, pensionari. Din 1994, de când la pupitrul formaţiei se află dirijorul Adrian Corojan, Ansamblul Coral Voci Transilvane a susţinut peste 550 de concerte: 273 în Cluj-Napoca, 116 în România şi 162 în străinătate. (Maria Man)

COMUNITATE. Unde se duc invențiile când se duc. Cluj-Napoca, vestitul Silicon Valley al Transilvaniei, abundă de târguri de inventică și, evident, de invenții dintre cele mai diverse. Unele sunt năstrușnice, în timp ce altele sunt văzute ca fiind mari descoperiri cu potențialul de a revoluționa domenii, dar din ambele „tabere” cele mai multe ajung să dispară din realitate încă din stadiul de proiect sau, cel mult, prototip. Salonul Pro Invent 2017 organizat de către Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) a avut drept câștigător proiectul Viki, un sistem de home-automation care poate să servească drept exemplu de bună practică într-o lume a brevetelor de care nimeni nu mai aude mai departe de momentul botezului. (Radu Hângănuț)

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Miriam Seraia: „Când am ajuns în Londra am avut un șoc emoțional imens”. Miriam Seraia este din Cluj-Napoca. Are 21 de ani și studiază psihologia în Anglia, în cadrul City University London. Pe perioada liceului a obținut o bursă integrală care i-a permis să studieze în cadrul Transylvania College, cu toate că a aflat de examen cu o zi înainte. Miriam și-a dorit să își continue studiile în afara țării. Și de această dată, norocul i-a surâs. Însă, pentru a putea avea un trai decent în Anglia, tânăra lucrează. Se descrie ca fiind o fire curioasă, care își ocupă timpul liber citind, vizionând filme sau scriind. În curând îşi va lansa prima carte scrisă în limba engleză. „Alternez între a fi o introvertită tăcută și o comediantă gălăgioasă” ceea ce, spune ea, îi induce în eroare pe majoritatea celor care intră în contact cu ea. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Divorțul secolului. Marea Britanie a notificat oficial începerea desprinderii de Uniunea Europeană. Ceea ce părea aproape de neconceput în urmă cu un an a devenit realitate: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a notificat miercuri, 29 martie, Consiliul European, cu privire la intenția Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Oficial, Brexitul a început la 14.20, ora Bucureștiului, când reprezentantul Marii Britanii la Bruxelles, sir Tim Barrow, i-a înmânat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, o scrisoare prin care premierul Marii Britanii Theresa May a anunțat oficial intenția țării sale de a părăsi Uniunea. La 14.28, Tusk a scris pe Twitter: „După nouă luni, Marea Britanie a livrat Brexitul”. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. 1 aprilie, sărbătoarea păsărilor. Atunci când spunem 1 Aprilie, cei mai mulţi dintre noi se gândesc la ziua păcălelilor. Există, însă, o comunitate aparte, pentru care această zi înseamnă altceva; iubitorii de păsări şi ornitologii marchează pe 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor. Este o zi în care se trag semnale de alarmă şi se atrage atenţia asupra importanţei înaripatelor în ecosistemul planetei. (Mădălina Kadar)

SPORT. Clujul paradoxurilor sportive. Cluj-Napoca este orașul cu cea mai frumoasă și modernă infrastructură sportivă din România. Dacă la capitolul investiții stăm bine, nu același lucru se observă în materie de performanțe. Doar baschetul mai ține steagul sus. Sportivii din Cluj, nu toți, poate doar cei de la CS Universitatea, supraviețuiesc cu o masă pe zi, indemnizații de numai 600 de lei pe lună și un tratament zeflemitor din partea celui care de ani de zile conduce clubul (Ovidiu Vasu), după reguli simple, conform cărora ești șef pe viață dacă stai în banca ta. (Patrice Podină)