Florești, dormitorul cu probleme de lângă Cluj-Napoca

Pentru mulți clujeni, Floreștiul nu este doar cea mai mare comună din România, ci în primul rând un dormitor în care zeci de mii de oameni dau năvala după terminarea orelor de program pe care le petrec la locurile de muncă aflate în mod aproape exclusiv în Cluj-Napoca. Tudor Rus este doar unul dintre cei 40.000 de oameni care locuiesc în Florești. S-a mutat acolo în 2008, când în zonă existau încă terenuri libere pe care se cultivau furaje și legume. Ceea ce părea a fi o oază de liniște în urmă cu mai puțin de 10 ani, s-a transformat rapid într-un furnicar ce tinde să fie sufocat de propria-i dezvoltare atât de rapidă.

Până în 2008, Tudor locuia în cartierul Grigorescu, însă după ce familia s-a mărit, apartamentul cu două camere a devenit prea mic. În condițiile în care afacerea lui din domeniul IT-ului mergea bine, familia Rus a decis să caute o nouă locuință, iar localitatea Florești, un câmp deschis la acea vreme, se afla printre posibilele variante.

„ Aveam un copil, stăteam la două camere într-un apartament mic, de 48 de metri pătrați, fără balcon, într-un bloc vechi. Am zis să ne mutăm, mai ales că business-ul mergea bine și  lucrurile erau ok. Dar am văzut ce prețuri erau la apartamente în Cluj și trebuia să scoatem vreo 70.000 de euro pentru trei camere, și am constatat că ne putem face cu banii ăștia o casă în Florești și putem avea și ceva pământ. Erau avantaje de genul ăsta, pentru că atunci ajungeam în Florești în cinci minute, fiind perioada în care aproape nimeni din Cluj nu locuia acolo”, explică Tudor.

În Florești, alături de un prieten, Tudor a construit un duplex pe un teren de 500 de metri pătrați pe care acum are și loc de parcare, dar și o zonă verde. La acea vreme, în jurul său erau lanuri de porumb și pădurea era la doi pași, lucruri care s-au schimbat brusc în anii imediat următori.

„Când am mers acolo, avem un apartament  în cartierul Grigorescu pe care l-am vândut ân 2007 și am căutat cu un prieten un loc de casă pe care am construit un duplex. Unde am construit atunci, era gol. Nu era nimeni nici în stânga, nici în dreapta și era teren gol. Nu existau nici utilități. Acum mai sunt parcele goale, dar sunt cam înguste și dacă este să respecți normele de urbanism pe care le știu eu, ar trebui să nu se dea autorizație. Cred că ești obligat să ai un anumit număr de metri față de gardurile vecinilor și să respecți un anumit regim de înălțime”, spune el.

La fel ca mulți alții, Tudor Rus nu avea cum să anticipeze schimbările din Florești, dar și problemele care au apărut pe măsură ce tot mai multă lume se muta în localitate, fără ca infrastructura să reușească să țină pasul.

„Eu mă gândeam că ne mutăm la marginea orașului, unde este liniște, porumb și pădure pe lângă noi. Aș minți să spun că am prevăzut așa ceva. Localitatea s-a aglomerat incredibil de tare. Apoi, s-a construit haotic, fără să se respecte norme sau reguli. Poate asta și pentru că în anii anteriori se dădeau credite foarte ușor, așa că acum ne-am trezit că totul s-a schimbat radical. Am văzut de la început că există probleme. În primul an deja am constatat că rețeaua electrică nu mai face față. Cădea curentul în fiecare zi. De asemenea, vara, de îndată ce venea seara și oamenii ajungea acasă, scădea foarte mult presiunea la apă. Aproape se strica centrala, dar după câțiva ani s-a rezolvat problema asta măcar. În schimb, rămâne problema canalizării, care funcționează tot mai greu. Noi avem fosă septică, dar chiar și cu asta e tot mai greu”, povestește Tudor Rus.

Traficul este una dintre probleme cel mai des reclamate de către locuitorii din Florești. În absența unei centuri ocolitoare corespunzătoare, cele două benzi pe sens de pe DN1 se transformă într-un iad pentru șoferii care pleacă dimineața și se întorc seara acasă.

„Nu îmi fac sânge rău din asta pentru că nu ajută prea mult, dar este aglomerat. Dimineața, dacă pornesc la 7:20, ajung în 30 de minute. Dacă pornesc cu 10 minute mai târziu, fac și o oră. De la minut la minut se aglomerează tot mai tare și se gâtuie traficul. Realist vorbind, nu cred că se poate face ceva. Cred că este nevoie de studii serioase și soluții pentru care este nevoie de bani care nu cred că există. Mai multe benzi nu ai de unde, pentru că drumul e atât cât este. Acel sistem cu banda mobilă ar fi bun și s-ar putea face. Teoretic evident că poți tăia prin dealuri și păduri și să faci drumuri, doar că pentru asta este vorba de miliarde de lei pe care nu cred că le avem”, crede Tudor Rus.

De asemenea, Tudor crede că ideea ca Floreștiul să devină un cartier al Clujului nu ar ajuta pe nimeni. Ba dimpotrivă. „Nu cred că ar fi vreo diferență pentru oamenii din Florești. Dacă Clujul vrea ca Floreștiul să devină cartier, taxele și impozitele de aici, merg la Cluj-Napoca, în primul rând vor crește, dar problema majoră ține de cum vor fi gestionați acești bani. Sunt excepții, cu comune și orașe în care asta a funcționat, dar a fost vorba de oameni. Mecanismul de gestionare a banilor este același peste tot. Și în Cluj,  când plouă, traficul este o problemă și nu știu dacă cei din Someșeni sau Baciu sunt ceva mai fericiți. Acolo era dezastru la fel de mare”, spune Tudor Rus.

 [stextbox id=”custom”]

Cum a crescut populația Floreștiului

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florești se ridică la 22.813 locuitori, în creștere cu 205% față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.470 de locuitori. Densitatea populație depășește în prezent 400 de locuitori pe kilometru pătrat, iar potrivit estimărilor, în 2017 trăiesc în localitatea Florești peste 40.000 de persoane, în condițiile în care mulți au în continuare domiciliul la diferite adrese din Cluj-Napoca sau alte orașe.

[/stextbox]