Vizită în Maramureș. Ambasadorul Olandei recomandă conservarea satului tradițional
Aflaţi într-o vizită în Maramureş, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, şi Consulul Onorific al Regatului Ţărilor de Jos la Cluj Napoca, Walterus Reijers, au avut azi o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei judeţene. Ambasadorul Olandei s-a declarat impresionat de peisajele, arhitectura și ospitalitatea oamenilor din Maramureș, dar trage un semnal de alarmă referitor la noile construcții din satele maramureșene, care nu respectă arhitectura tradițională, existând riscul ca tradiția să se piardă.
Principalele discuţii care s-au purtat în biroul preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, şi la care a participat şi prefectul judeţului, Anton Rohian, au vizat buna colaborare pe plan economic şi pe cel al proiectelor sociale între Olanda şi judeţul Maramureş, dar şi perspectivele dezvoltării lor ulterioare.
Oaspeţii olandezi au fost impresionaţi de Maramureş, spunând că au vizitat o serie de sate tradiţionale, Cimitirul Vesel de la Săpânţa, dar şi Muzeul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmaţiei.
„Apreciem peisajele acestei zone, arhitectura tradiţională, ospitalitatea oamenilor şi potenţialul turistic extraordinar al acestui judeţ. Principalul motiv de îngrijorare îl reprezintă faptul că în multe din satele maramureşene apar construcţii care nu respectă arhitectura tradiţională şi prin aceasta există riscul ca tradiţia să se piardă. Există ţări precum Grecia, Austria sau Elveţia în care s-a conservat foarte bine satul şi arhitectura tradiţionale, prin măsuri legislative în acest sens şi prin respectarea riguroasă a lor. Am fost impresionat de asemenea, de Muzeul Victimelor Comunismului şi acesta poate constitui un model pentru noi, deoarece şi în Olanda există un penitenciar pe care intenţionăm să îl transformăm în muzeu” – a declarat ambasadorul.
Referindu-se la faptul că în Maramureş nu se mai construieşte tradiţional, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, a precizat că acest fenomen a proliferat în special după 1989, când mulţi dintre locuitorii din zonele rurale au înţeles greşit libertatea de a construi.
„Ceea ce defineşte Maramureşul, ceea ce ne face cunoscuţi în lume, este legat tocmai de identitatea noastră, de tradiţia şi de arhitectura acestor locuri. Important este ca noi să găsim acel echilibru şi acele măsuri prin care să convingem oamenii locului cât este de important să ne păstrăm identitatea, şi să convingem că instituirea unor norme şi reguli este în interesul nostru” – a apreciat preşedintele Zamfir Ciceu.
Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş a prezentat, de asemenea, proiectul „Circuitul Bisericilor de Lemn din Transilvania de Nord”, prin care un număr de 16 biserici de lemn din judeţ vor fi reabilitate din bani europeni cu contribuţia Consiliului Judeţean Maramureş.