Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Noapte bună, Bună Ziua”

Dinspre sud, în cartierul Bună Ziua, la est, în colonia Borhanci, în nord, la graniţa cartierului Grigorescu cu comuna Floreşti, şi dinspre vest, pe întinsa stradă a Câmpului care înaintează, defrişând,  în pădure, Clujul este flancat de noi cartiere. Ca un făcut, acestea au două lucruri în comun care provoacă nervozitate şi stres: găzduiesc o densitate mare de oameni şi au fost construite fără să fi fost luate în calcul căile de acces.

În aglomeraţia de pe străzile cu o bandă pe sens care dau în oraşul vechi, locuitorii acestor noi şi de  multe ori scumpe ansambluri rezidenţiale de blocuri şi case petrec ore întregi blocaţi în maşini. Ei sunt victimele lăcomiei dezvoltatorilor, ale neghiobiei sau corupţiei funcţionarilor din administraţie, dar şi a propriei miopii la momentul alegerii locuinţei. Exasperaţi, riveranii cer soluţii. Cel mai adesea, admnistraţia le detaliază doar imposibilitatea aflării acestora.

Uneori însă administraţia dă semne că ar fi preocupată de problemă. În cartierul Bună Ziua, unde situaţia autorizărilor aberante a scăpat demult de sub control şi primăria s-a predat practic dezvoltatorilor imobiliari, situaţia a devenit atât de critică încât autorităţile au fost forţate să mimeze implicarea. Mai ales după scandalul autorizării construcţiei a două (în primă fază, la final vor fi patru) blocuri de locuinţe cu 10 etaje într-o zonă cu clădiri mult mai mici şi cu o cale de acees îngustă care dă în principala arteră a cartierului, strada Bună Ziua. Dacă nu ar fi dramatică, ba chiar suspectă, situaţia autorizării acestor blocuri e o istorisire plină de umor. Autorizaţia s-a dat în baza unui plan urbanistic mai vechi, din 2010, care prevedea ca strada Bună Ziua să aibă patru benzi. Astfel au fost scoase din condei studiile de trafic necesare autorizării. Doar că după şapte ani, strada Bună Ziua are tot două benzi şi cu ele va rămâne. Să lărgeşti strada e foarte dificil pentru că cei care au construit pe marginea ei s-au raportat la lăţimea ei reală, nu la cea din acte. În prima etapă aşadar, edilii au reuşit isprava de a da posibilitatea să se construiască în funcţie de cum le cădea bine dezvoltatorilor să numere benzile străzii Bună Ziua. Acum, Primăria are de înfăptuit etapa a doua a minunii, consecinţa a celei dintâi: să transforme o stradă cu o bandă pe sens şi un singur trotuar în una cu patru benzi, două trotuare şi benzi dedicate bicicletelor.

Imposibil, spun locuitorii din zonă. Avem un proiect viabil, răspunde Primăria care a lansat o consultare publică privind posibilităţile de lărgire a străzii Bună Ziua. O consultare mult întârziată care ar fi trebuit să aibă loc înainte autorizării diferitelor aberaţii urbanistice din Bună Ziua şi care mai mult aruncă praf în ochi cârcotaşilor. Deocamdată, strada Bună Ziua nu este în proprietatea Primăriei clujene. Consultarea seamănă în aceste condiţii cu un dialog al orbilor cu surdul; primăria nu are dreptul legal  să lucreze pe Bună Ziua.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE.

• Primăria închide ochii la „liniuţele” beizadelelor. Patru persoane au fost rănite şi şapte autovehicule au fost avariate într-un accident rutier petrecut în noaptea de vineri spre sâmbătă în centrul municipiului Cluj-Napoca, în ceea ce apare ca un nou episod sângeros în veşnicile curse ilegale de maşini care au loc în centrul oraşului.
• Garda de Mediu Cluj intervine în scandalul arborilor tăiaţi din prima grădină botanică a Clujului. Scandalul tăierilor de arbori din prima grădină botanică a Clujului continuă. Garda de Mediu sesizată de vecinii terenului de pe strada Avram Iancu 23-25 susţine că tăierile au fost ilegale şi cere poliţiei să identifice persoanele care au tăiat cei 33 de arbori.
• Astfel, reprezentanţii Gărzii de Mediu precizează în răspunsul trimis asociaţiei de proprietari de pe strada Mihail Kogălniceanu numărul 8 că la controlul pe care l-au efectuat la adresa indicată nu au mai găsit persoanele care s-au ocupat de tăierea arborilor, dar că toţi copacii au fost tăiaţi, iar lemnul a fost lăsat pe acea parcelă. (Claudia Romitan)
• Scandal la Înmatriculări Auto. Prefectul a sesizat poliţia despre „listele de aşteptare”. Scandal la Serviciul de Înmatriculări a Autovehiculelor Cluj, după ce oamenii care aşteptau la coadă să îşi depună actele şi care s-au trecut pe o listă de aşteptare s-au luat la ceartă marţi dimineaţă cu cei care au venit la coadă şi nu se regăseau pe această listă neoficială. A fost nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a calma spiritele. Situaţia de la acest serviciu este cunoscută de autorităţi, iar prefectul Gheorghe Vuşcan spune că a sesizat poliţia ca să vină să îi cerceteze pe cei care fac listele de aşteptare din afara instituţiei. Până atunci prefectura promite că va implementa un soft de programare online la toate ghişeele de la acest serviciu şi nu numai la unul, cum este în prezent. Miercuri situaţia revenit „la normal”: tot cozi, dar fără scandal. (Claudia Romitan, Maria Man)
• Ce spun clujenii despre extinderea străzii Bună Ziua. Faptul că traficul din Bună Ziua, unul dintre cele mai noi cartiere ale oraşului, este din ce în ce mai aglomerat este o realitate care ar fi putut fi evitată, dacă lucrurile erau gândite cu cap de la bun început, sau cel puţin asta consideră o parte dintre clujenii cu care am discutat despre extinderea străzii Bună Ziua şi despre propunerile municipalităţii. Clujenii îşi doresc trei sau patru benzi, dar mulţi dintre aceştia nu înţeleg unde vor încăpea efectiv soluţiile propuse de Primăria Cluj-Napoca, având în vedere faptul că multe blocuri sau sedii de firmă au fost ridicate foarte aproape de carosabil. Mai mult, locuitorii din cartier consideră că primăria ar trebui să nu mai dea autorizaţii de construire în mod haotic, ci să se ocupe mult mai mult de infrastructură, întrucât nu doar traficul e o problemă în Bună Ziua, ci şi sistemul de canalizare, demult depăşit. Pe de altă parte, există şi cetăţeni care au încredere că propunerile municipalităţii sunt realizabile, fiind studiate de specialişti.  (Maria Man)
• Dan Tarcea, viceprimar: „Nu va fi afectată nicio clădire odată cu extinderea străzii Bună Ziua”. Primăria Cluj-Napoca doreşte să extindă strada Bună Ziua din cartierul cu acelaşi nume şi a lansat în acest sens o consultare publică. Municipalitatea a propus două variante: trei benzi de circulaţie (două dintre acestea cu sens de mers înspre Calea Turzii), pistă de biciclete şi două trotuare (lăţime trotuar 2m, lăţime bandă carosabil 3,25 m, pistă biciclişti 2,25) sau patru benzi de circulaţie, două trotuare (lăţime trotuar 2m, lăţime bandă carosabil 3m ).  (Maria Man)
• Clujul de lângă Cluj. La mijloc de codru des, niște oameni locuiesc. În zona Colonia Borhanci, de la periferia orașului Cluj-Napoca, parcă în mod poetic strada Romulus Ladea se termină cu al ei asfalt cu tot într-o bifurcație a străzilor Speranței și Veseliei. Niciuna dintre cele două nu este asfaltată, iar speranțele că asta s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat sunt mici. În două ture făcute pe aceste străzi, dar și prin alte noi cartiere de la marginea orașului, nu am găsit nicio veselie în gropile -ba chiar craterele- care amenință orice autoturism care ajunge în aceste zone. Am făcut o incursiune în cartierele răsărite pe câmpurile și în pădurile de lângă Cluj-Napoca pentru a-i cunoaște pe oamenii care ar putea fi imaginea reprezentativă a unei ziceri adaptate: „banii n-aduc asfaltul pe strada pe care ți-ai construit o casă”. (Radu Hângănuț)
• Haosul din Bună Ziua, tot la ordinea zilei. Dezvoltarea haotică a cartierului Bună Ziua, cartier care în urmă cu puţini ani nici măcar nu exista, a fost de altfel subiect de protest şi în toamna anului trecut şi exact pe tema sufocării traficului pe care o va aduce în zonă ridicarea unui nou ansamblu pe strada Trifoiului. Un ansamblu în care constructorii au cerut primăriei autorizaţii pentru patru blocuri cu zece etaje în imediata vecinătate a unor case şi pe o stradă cu loc de două benzi de circulaţie.

TEDxCluj 2017:

• Despre revoluții, drumul spre Marte și inimi făcute harcea-parcea. „Vom încerca să mângâiem cu dosul palmei curcubeie/Care apar pe cerul minții nu după ploaie, ci după o idee/Vom fi cu toții moașe de vise/Vom gusta plăcerea lucrurilor interzise/Vom trece granițe/Vom sări bariere și, într-o adevărată reprezentație de putere/Vom îndrepta cu mâinile goale semne de întrebare/Până vor deveni semne de exclamare/Vom încerca să punem mâna pe orizont, ne vom îmbogăți azi, dar nu cu bani într-un cont/Azi, vom începe să alergăm acolo unde alții se opresc din mers/În drumul către celălalt capăt de Univers. Dar cea mai bună mostră de Go Beyond e, în defintiv/ Faptul că azi/ La TEDxCluj/Moderatorul însuși e un tip fictiv”, cu aceste cuvinte rostite de poetul anonim Iv cel Naiv din culisele Operei Maghiare din Cluj-Napoca, a debutat sâmbătă, 25 februarie, o nouă ediție a TEDxCluj. (Cristina Beligăr)
• Gernot Grömer, președintele Austrian Space Forum: Orice ține de ideea de a ajunge la Trappist-1 prin „intermediar” este posibil chiar și acum. Trappist-1, cel mai nou sistem solar descoperit de către cercetătorii NASA, se află la „doar” aproximativ 40 de ani lumină de Terra și numără șapte exoplanete care prezintă caracteristici asemănătoare cu cele ale Terrei, președintele Austrian Spece Forum, Gernot Grömer, fiind de părere că folosirea unui telescop mai performant sau utilizarea roboților sunt în acest moment căile prin care ne putem apropia de respectivele planete. El crede de asemenea că până să ajungem în Trappist-1, următoarele generații vor avea ocazia să devină primii „locatari” ai Spațiului Cosmic, ai Lunii și chiar ai planetei Marte. (Radu Hângănuţ)

REPORTAJ. Școala de stiliști canini de la Cluj a ajuns la a 46-a serie de cursanți. Povestea primei școli de toaletaj canin din România a început cândva în anul 2011 când, printr-un efort susținut pe parcursul a doi ani de zile, s-a reușit obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare pentru a introduce meseria de frizer canin în Nomenclatorul Meseriilor din România. Astfel, din anul 2012, KLASTIL a devenit prima școală de frizerie canină din România și se află în prezent la cea de-a 46-a serie de cursanți. 80% din participanții la cursuri vin de peste tot din țară și doar 20% sunt din Cluj. În urma absolvirii examenului (scris, oral, probă practică), cursanții obțin o diplomă de frizer canin acreditată de Ministerul Muncii și cel al Educației din România, recunoscută în Uniunea Europeană. După ce primesc diploma, participanții își pot deschide un PFA sau o firmă și pot să profeseze. (Cristina Beligăr)

COMUNITATE. Primarul, prefectul și președintele CJ, absenți de la conferința internațională privind situația romilor de la Pata Rât. „Ne dorim să fim un oraș inteligent, să fim wise și smart, dar aș spune că ne dorim să fim, totodată și un oraș căruia îi pasă de semeni și îi pasă cu adevărat de oameni”, cu aceste cuvinte ale Emiliei Botezan, șefa departamentului de relații externe și investitori în Primăria Cluj și membră în echipa proiectului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, a debutat conferința Incluziunea socială: strategii și dileme. (Cristina Beligăr)

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Cu picioarele pe Pământ, cu gândul la spaţiu. Nu a descoperit încă noi planete, dar pasiunea sa pentru astrofizică l-a purtat departe. Băimăreanul Sandor Kruk este în prezent doctorand la Universitatea Oxford din Anglia, unde a pus bazele olimpiadei de astrofizică pentru elevii pasionaţi, dar şi o şcoală de vară pentru elevii români cu potenţial, dar care provin din familii modeste. Tânărul face parte din echipa bine-cunoscutului proiect Galaxy Zoo, în cadrul căreia cercetează atât comportamentul uman, cât şi „disponibilitatea” unei galaxii de a produce stele, precum şi motivele care duc la acest lucru. (Maria Man)

Salinatele- fâșiile de carne, unice în România, produse în galeriile faimoasei Saline din Turda. Salina Turda nu este doar unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din România și mai ales din județul Cluj, ci, mai nou, și locul în care se desăvârșesc Salinatele, un produs din carne unic în țară, obțin prin maturarea într-un dintre galeriile obiectivului turistic. Salinatele, așa cum se numesc cele patru sortimente de carne de porc maturate într-o galerie a Salinei Turda, sunt ideea lui Olivian Bogdan. El este directorul general al unuia dintre cei mai mari producători de preparate din carne din județul Cluj și în urmă cu doi ani a decis să investească aproximativ 100.000 de euro într-o idee despre care spune că este proiectul său de suflet.(Radu Hângănuț)

STAREA UNIUNII. John Major despre Brexit: Mai mult “farmec” și mai puțină “retorică ieftină”.Guvernul britanic ar trebui să abordeze negocierile de ieșire din Uniunea Europeană cu mai mult “farmec” și mai puțină “retorică ieftină” dacă dorește să încheie un acord avantajos post-Brexit, a declarat fostul premier conservator John Major, care, înaintea referendumului din iunie 2016, s-a situat în tabăra susținătorilor rămânerii țării în blocul comunitar, transmite Reuters.

Actualul premier Theresa May, care intenționează să activeze oficial procesul de ieșire din UE în luna martie, a declarat că Marea Britanie va părăsi piața comună și va negocia pentru a obține un acord cuprinzător de liber-schimb post-Brexit. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Minunata lume nouă are un nume: TRAPPIST-1. NASA a anunţat săptămâna trecută că a descoperit şapte planete, de mărimi apropiate de cea a Terrei, gravitând în jurul unei singure stele – un sistem similar cu al nostru, care a aprins deja imaginaţia oamenilor de ştiinţă şi nu numai. Însă înainte să visăm cu ochii deschişi cum ar fi să ne mutăm pe altă planetă, trebuie să ştim că, în condiţiile şi cu tehnologia actuală, ne-ar lua între 800.000 şi 1,5 milioane de ani să ajungem până la acest sistem nou descoperit. Iar dacă ajungem, ne aşteaptă câteva surprize, cum ar fi amurguri veşnice şi ani care durează două săptămâni, furtuni solare şi uragane devastatoare. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul telescopului Spitzer Space, potrivit NASA. Acesta este primul sistem alcătuit din şapte planete de mărimea Pământului care orbitează aceeaşi stea, iar trei dintre ele se află într-o zonă cu un mediu propice pentru a fi locuibil. (Mădălina Kadar)

SPORT. Helga, fata cu solzi. Clujeancă prin adopţie Demeny Helga a devenit prima femeie din România care a reuşit o performanţă excepţională, înotând 24 de ore fără oprire. Performanţa este cu atât mai impresionantă cu cât Helga nu este un sportiv profesionist, chiar dacă înoată de 20 de ani. A fost, cu ani în urmă, componentă a lotului naţional de înot, dar alte pasiuni i-au definit drumul în viaţă. Nu s-a desprins de bazinul de înot şi continuă să bată apa zi de zi. Este şi instructor de înot. Nu doar pentru copii, ci şi pentru căţei. Are o poveste care nu poate trece neobservată. La 24 de ani se consideră un om norocos. Face ce-i place, practică sportul, de orice fel, iar dragostea pentru animale îi împlinesc viaţa. (Patrice Podină)