Cluj, orașul celor patru târguri de Mărțișor: Primăvara meșteșugarilor nemulțumiți și a mărțișoarelor „la căsuță”

Târgul tradițional de Mărțișor, organizat de ani de zile în Piața Unirii de Asociația Meșterilor Populari Clujeni, este pe punctul de a deveni doar o frumoasă amintire, după ce unii meșteri populari s-au văzut puși în situația de a găsi variante mai ieftine pentru a-și expune mărțișoarele, ceea ce a dus la organizarea a patru târguri în aceeași perioadă.

Astfel, începând cu data de 24 februarie, până după opt martie, în Cluj sunt organizate nu mai puțin de patru târguri de mărțișor: în Piața Unirii, pe strada Andrei Șaguna, în curtea Muzeului de Artă și în curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

La această situație s-a ajuns după ce Primăria Cluj-Napoca a acordat unei societăți din Ploiești dreptul de a organiza un târg de sezon în Piața Unirii, obligând astfel membrii Asociației Meșterilor Populari Clujeni să plătească taxe mult mai mari pentru închirierea standurilor, respectiv a căsuțelor din lemn pe care le-au propus noii organizatori.  

„În urma unui contract încheiat cu o societate din Ploiești, Primăria Cluj-Napoca a decis ca în Piața Unirii să fie instalate mai multe căsuțe și să renunțe la târgul tradițional pe care îl organizam acolo, în parteneriat, de patru ani. Am înțeles că acești organizatori vin și cu spectacole și cu alte evenimente. Normal că meșteșugarii sunt nemulțumiți pentru că altfel expui mărțișoare la stand și altfel la căsuțe. Așa că, noi organizăm un târg destul de mare de Mărțișor pe strada Andrei Șaguna și unul în colaborare cu Muzeul de Artă”, a precizat pentru Transilvania Reporter, doamna Viorica Ciobanu, președintele Asociației Meșterilor Populari din Cluj.

Aceasta a precizat că ar fi trebuit mult mai repede să cunoască pretențiile Primăriei pentru organizarea târgului în Piața Unirii, dat fiind că producătorii de mărțișoare și vizitatorii erau obișnuiți cu prezența lor în această piață centrală. Totuși, o parte dintre meșteri vor merge și la târgul din Piața Unirii, deși taxele sunt foarte mari. Potrivit doamnei Viorica Ciobanu, pentru un artizan sau un meșter popular care stă din 24 februarie, până pe 12 martie în Piața unirii, taxa este de 2.600 lei/căsuță, dar sunt și meșteri care stau din 24 februarie până în 2 martie și plătesc 900 de lei pentru o căsuță. Între aceștia, mai sunt și producătorii de produse tradiționale care plătesc în jur de 4.000 de lei pe o căsuță. În anii trecuți, meșterii plăteau sume de 100-200 de lei, sau chiar mai puțin, pentru un stand, în funcție de suprafața ocupată.

„Poate și noi, dacă făceam un efort să ne dotăm cu căsuțe, Primăria ne-ar fi privit altfel. Dacă situația o va impune vom schimba și noi standurile la un moment dat, mai ales că pregătim evenimente pentru Florii și pentru Paști. Unii meșteri sunt de acord, alții nu, dar pavilioanele trebuie reînnoite. Sunt mulți tineri în asociație care s-au implicat în evenimentul de pe strada Andrei Șaguna și doar cu ei am reușit să o scot la capăt. Spre surprinderea mea mai există încă din partea lor pentru meșteșugul vechi și vin cu tot felul de idei bune”, a precizat doamna Viorica Ciobanu.

Astfel, pe strada Andrei Șaguna, în perioada 24 februarie-8 martie, vor fi prezenți peste 20 de meșteri, iar în curte la Muzeul de Artă vor exista, de asemenea, 30 de standuri, în majoritate cu mărțișoare, dar și cu produse tradiționale: produse culinare, produse cosmetice, accesorii. Expoziţia cu vânzare, intitulată  ,,Cluju-i veşnic zâmbitor/ De Dragobete şi Mărţişor”, va fi deschisă publicului timp de două săptămâni, între orele 10.00 şi 19.00, în curtea Muzeului de Artă, fiind primul parteneriat de acest tip între instituția muzeală şi Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni.

Mărțișoare la…muzeu

Tot începând cu data de 24 februarie, până în 1 martie este organizat Târgul Tradițional de Mărțișor, de data aceasta în curtea Palatului Reduta de pe strada Memorandumului nr. 21 (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). Târgul va putea fi vizitat între orele 10.00-19.00 și va avea peste 20 de expozanți, din toată Transilvania, de la Satu Mare până la Cristuru Secuiesc.

De organizarea târgului se ocupă Végh Éva, membră a Asociației Meșterilor Populari Clujeni.

„Ideea organizării târgului a fost inițial a doamnei Viorica Ciobanu. La un moment dat, dânsa a renunțat la idee, dar eu între timp vorbisem cu domnul director (Tudor Sălăgean, n.r.) așa că ideea târgului a rămas valabilă. Am văzut exemplul pozitiv și de durată de la Muzeul Țăranului Român din București, unde este un târg specific de Mărțișor și am zis că se poate și la noi. A venit astfel ideea de a organiza târgul sub umbrela Muzeului Etnografic și de a invita nu doar meșterii din asociație, sau din breaslă, ci oameni simpli care fac mărțișoare frumoase. Am vrut, oarecum, să reînviem atmosfera târgului de odinioară a Mărțișorului organizat pe latura vestică a Pieții Unirii. Vor fi atât mărțișoare inovatoare, cât și clasice. A fost o selecție riguroasă și nu am acceptat lucruri de duzină, sau de prost gust. Nu am acceptat mărțișoare cu smiley face, cu Minioni, sau cu Hello Kitty. Materialele sunt foarte diverse, de la lână, la lemn, plastic, hârtie foto reciclată. Este un târg „pe alese”, un târg special Mărțișor și ne gândim și la ediții viitoare”, a precizat Végh Éva pentru Transilvania Reporter.

În ceea ce îi privește pe meșterii clujeni, nici aceștia nu înțeleg de ce Primăria Cluj-Napoca a încheiat tocmai în această perioadă contractul cu firma din Ploiești, deși era cunoscut faptul că Târgul Tradițional de Mărțișor era organizat de meșterii clujeni. Ca urmare, s-au văzut obligați să aleagă una dintre celelalte locații, sau să accepte taxa mare impusă de organizatorii din Piața Unirii.

„Eu nu înțeleg de ce Primăria, când are o comunitate de artiști în Cluj, nu le dă acestora întâietate și nu îi sprijină mai mult. Noi vom merge anul acesta la târgul de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei și, dacă în viitor există pericolul ca Piața Unirii să fie preluată de un antreprenor care nu face o selecție a produselor din târg, pentru că interesul financiar primează, atunci sper ca târgurile viitoare să le mutăm la Muzeul Etnografic. De mărțișor veneau studenți de la Arte, foarte mulți artiști plastici care în mod normal nu participă la târgurile asociației, dar la cele de mărțișor participau. Asociația a primit din partea Primăriei locație pentru standuri pe strada Andrei Șaguna, dar nu consider că este un loc care să ne avantajeze. Un târg al meșterilor populari trebuie să fie într-o zonă centrală ca în orice oraș european”, a precizat Iza Oană, meșter popular și reprezentantă a atelierului Murano Glass Jewelery.

Foto: Dan Bodea

Alături de colega ei de atelier, Andreea Tolgyi, Iza va participa și la târgul din Piața Unirii, chiar dacă taxa este foarte mare.

„Din păcate însă, căsuțele nu sunt potrivite. Mărțișoarele sunt vizibile la standuri sau pe șevalet. Asta înseamnă sărbătoarea Mărțișorului, nu căsuțe de sute și sute de lei. Primăria ar trebui să susțină artiștii locali și poate chiar să ne ajute să achiziționăm standuri noi, pe care să le administreze și atunci ar arăta altfel și târgurile meșterilor. Ar trebui discutate aceste probleme și dezbătute public”, este de părere Iza Oană.

Pentru perioada Mărțișorului tinerele au pregătit 4000 de mărțișoare, la care au început să lucreze din luna octombrie a anului trecut și pe care le împart la trei târguri, inclusiv la Muzeul Țăranului Român din București.

Bogdan Bretoiu, un alt meșter înscris în asociație, consideră că târgul meșterilor populari ar fi trebuit să primeze în momentul în care s-a decis acordarea spațiului organizatorilor de evenimente din Ploiești.

„Eu voi merge cu standul la Muzeul de Artă în acest an pentru că prețul de 900 de lei cerut de organizatori în Piața Unirii înseamnă să mergi să le faci jocul acelor oameni. Pe strada Andrei Șaguna nu trece lumea, dar sper că în curtea muzeelor este mai plăcut deși, mai mult ca sigur unii dintre noi vom avea de pierdut pentru că publicul nu se va împărți în trei sau patru locuri”, a precizat Bogdan.

În rândul celor peste 200 de meșteri populari care fac parte din asociație, există și persoane care nu consideră noua „reconfigurare” o mare tragedie.

„Eu nu cred că organizatorii din Ploiești sunt de învinuit. Sunt profesioniști în organizarea târgului, fac totul cu contracte, pot fi contactați foarte ușor. Unii meșteri populari sunt însă lipsiți de orice viziune și de cele mai mult ori nu sunt organizați. O singură persoană se ocupă de promovare, de contracte, de tot și atunci îi scapă lucrurile de sub control. Ar trebui să existe o echipă care se ocupă de promovare, alta de vânzări, alta de contracte. Eu zic că Asociația Meșterilor Populari trebuie să se înnoiască pentru a face față unor situații ca acestea. Într-adevăr taxa pentru o căsuță este foarte mare, 900 de lei+TVA, dar cei mai mulți meșteri sunt obișnuiți să stea la grămadă și nu acceptă altă variantă. Căsuțele arată profesionist, arată curat și aranjat. Standurile pe care asociația le are nu sunt deloc așa. Eu zic că târgul principal va fi cel din Piața Unirii pentru că acolo va ști lumea să meargă”, a precizat un membru al Asociației Meșterilor Populari din Cluj, care nu a dorit să îi publicăm numele.

Primăria Cluj-Napoca nu a vrut să facă precizări în cursul zilei de joi pe acest subiect și a recomandat să trimitem o solicitare scrisă.