Comerțul paralel, principala cauză a lipsei insulinei în farmaciile din România

Cu toate că în ultimele zile, insulina este tot mai greu de găsit, Asociația persoanelor cu diabet Cluj-Napoca nu a primit sesizări clare vizavi de acest aspect. Am discutat cu Cristina Maria Petuț, președintele ABD Cluj, care suferă la rândul său de diabet, despre problemele cu care bolnavii se confruntă , dar și ce s-ar întâmpla în cazul unei crize acute de insulină în România, precum și care sunt cauzele pentru care pe rafturile farmaciilor din străinătate găsim ceea ce lipsește le lipsește celor din țară.

„Noi nu am primit sesizări din care să rezulte că este o criză în acest moment. Vă spun acest lucru din partea Federației Asociațiilor de Pacienți. Am văzut și eu săptămâna trecută postări particulare pe internet în care pacienții spuneau că de abia găsesc insulină. Noi am postat și pe pagina noastră rugămintea ca pacienții care sesizează faptul că este o lipsă de insulină să ne scrie, dar nu am primit răspunsuri. De obicei când se întâmplă acest lucruri noi suntem sesizați imediat, pentru că încercăm să luăm măsuri de fiecare dată sau măcar încercăm să vedem ce se întâmplă”, a declarat Cristina Maria Petruț. Aceasta consideră că această lipsă a insulinei este mai accentuată în zonele în care nu există centre de diabet.

„Este într-adevăr foarte greu cu anumite tipuri de insulină din cauza comerțului paralel. Ce se întâmplă? Ministerul Sănătății alocă un buget pentru tratamentul persoanelor cu diabet care este mult mai mic decât ar fi cazul. Acum vrea să îl scadă cu încă 35%. Farmaciile vând insulina mai departe, în afara țării, pentru că câștigă mai mult. Dacă o anumită companie vinde, de exemplu, insulină Ungariei, prețul companiei respective este mult mai mare decât cel stabilit de către farmaciile din România. Pentru Ungaria este mult mai convenabil să cumpere de la noi, decât direct de la producător. Alocarea unui buget rezonabil este o problemă pentru care noi milităm foarte mult pentru că o dată ne confruntăm cu problema insulinei, în cazul căreia  companiile farmaceutice încearcă să ajungă la prețurile la care sunt supuse de către Ministerul Sănătății, cu toate că este foarte greu, iar pe de altă parte sunt probleme și cu testele de glicemie, cu pompele de insulină, cu glucagonul. Glucagonul este substanța de urgență în caz de comă hipoglicemică. Glucagonul lipsește cu desăvârșire din România. Dacă o persoană intră în comă cea mai rapidă metodă este administrarea acestei soluții, însă de câțiva ani buni nu mai există pe piață. Ori ai noroc și ajungi la spital, ori… se termină povestea. Sunt foarte multe probleme legate de diabet în România, în programul actual”, spune Cristina Maria Petruț.

Persoanel cu diabet își achiziționează Glucagonul din străinătate, cei mai mulți din Ungaria. „În România nu poate fi adus pentru că firma producătoare nu are contract cu România”, explică Cristina. 

Glicemia, o bombă cu ceas

Pentru persoanele cu diabet, insulina este vitală. „Dacă nu se administrează insulina, glicemia crește foarte mult. Apare hiperglicemia care poate duce până la comă diabetică sau chiar deces, depinde de durata în care nu se administrează insulina. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am confrunta cu o criză în adevăratul sens al cuvântului? Doamne ferește! Glicemia începe să crească după două, trei ore în care nu se administrează insulina, dar asta depinde de tipul de insulină folosit. Există insulină lentă și insulină rapidă. În mod  normal hiperglicemia se instalează după câteva ore și crește pe parcurs. Persoanele care nu folosesc pompă de insulină, fac de obicei o insulină lentă care are efecte 24 de ore, adică în cele 24 de ore glicemia ar trebui să fie în limite normale, dacă nu se consumă hidrați de carbon.

Dacă se consumă alimente și nu se face insulina, glicemia poate să ajungă la o valoare de 200, 300 la două ore după mâncare. Pompele de insulină sunt cuprinse în programul național de diabet, însă acestea funcționează doar cu insulină rapidă. Pompa de insulină este presetată, iar în funcție de rata bazală, în fiecare oră se eliberează în mod automat o anumită cantitate de insulină care să păstreze valorile glicemiei normale în acest interval. Ori de câte ori se consumă ceva sau glicemia este mai mare, manual se introduce un bonus de insulină, adică în loc să fac injecție, apăs două butoane și îmi livrează insulina”, explică președintele  ABD Cluj.

 [stextbox id=”custom”]

În cifre

În 2015 Ministerul Sănătății indica faptul că numărul persoanelor cu diabet a crescut cu 8,73% față de anul anterior. Numărul de persoane diagnosticate în cursul anului 2015 a fost de 73.740 (202 cazuri noi pe zi). Conform CNAS între 2006 și 2016 numărul persoanelor pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat, iar costurile au crescut de 6 ori.

[/stextbox]