Marele Maestru al Marelui Orient de Rit Scoţian, Antic şi Acceptat din România, Mircea Alexandru Birţ: Francmasoneria reflectă, din nefericire, societatea în care trăim

Masoneria a născut dintotdeauna şi naşte în continuare controverse, cu atât mai mult cu cât, de-a lungul istorie, a fost implicată, într-un fel sau altul, în marile evenimente ale lumii în general şi ale României în particular, inclusiv în Mica Unire de la 1859. Pentru a face mai multă lumină într-o serie de chestiuni, Marele Maestru al Marelui Orient de Rit Scoţian, Antic şi Acceptat din România, Mircea Alexandru Birţ, ne-a răspuns la câteva întrebări.

Lucrul pentru progresul umanităţii

Rep: Domnule Mircea Alexandru Birţ, aţi sărbătorit, pe 11 noiembrie, 10 ani de la constituirea Marelui Orient Rit Scoţian Antic şi Acceptat din România. Cine este această Obedienţă ?

Mircea Alexandru Birţ: Marele Orient de Rit Scoţian Antic şi Acceptat din România este o federaţie de Loji, fondată pe fraternitate, care lucrează respectând Vechile Îndatoriri referitoare la principiul şi simbolul Marelui Arhitect al Universului, a celor Trei Mari Lumini puse pe Altarul Jurămintelor, Volumul Legii Sacre, Compasul şi Echerul. Obedienţa noastră îşi proclamă devotamentul, fidelitatea faţă de patria noastră România. În Atelierele noastre controversele sau polemice politice sau religioase sunt proscrise, existând posibilitatea să fie, totuşi, abordate, fără ca aceste tematici să conducă la rezoluţii, la voturi. Constituţia şi Regulamentele Marii noastre Loji au la bază Constituţiile lui Anderson din 1723 şi Vechile Îndatoriri.

Rep: Iniţiaţi şi femei?

MAB: Obedienţa noastră acceptă iniţierea bărbaţilor. Putem avea relaţii fraterne cu Lojile Feminine, fără însă a participa împreună la Ţinute rituale. Să nu uităm că fiecare mason are o mamă şi că ea are dreptul să se iniţieze, să aprofundeze tainele Artei Regale. Deci, recunoaştem Marile Loji Feminine sau mixte constituite regular.

Rep: Pentru ce subliniaţi prezenţa Ritului Scoţian Antic şi Acceptat?

MAB: Întrucât Marea noastră Lojă lucrează numai în Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, cel mai răspândit rit masonic. RSAA nu este un partid politic, nu îşi propune să refacă lumea, nu este un ONG, un sindicat, o universitate populară sau un  remediu psihanalitic, care serveşte un refugiu nevrozaţilor. Nu este nici măcar o sectă condusă de către un pseudo guru, care distruge personalitatea adepţilor, în care nu contează cine poate să intre, dar din care nu mai poţi ieşi. Nu este nici o agenţie de obţinere a locului de muncă, de promovarea avansării în întreprinderi, instituţii.

Ritul Scoţian este un rit iniţiatic tradiţional şi cavaleresc, fondat pe tradiţia universală şi pe cea a meseriei constructorului. Tradiţia este transmiterea din generaţie în generaţie, de-a lungul timpurilor prin intermediul cuvântului, a simbolurilor şi al exemplului, a unei cunoaşteri şi a unei experienţe a sacrului. RSAA este rezultatul sintezei diverselor sisteme tradiţionale integrate şi intricate într-un tot ordonat şi progresiv, permiţând descoperirea filiaţiilor în urma interpretării legendelor tematice şi a simbolurilor. Principiile Ritului Scoţian stipulează că masoneria scoţiană este deschisă tuturor oamenilor, indiferent de naţionalitate, credinţă, că nu impune nici o limită căutării adevărului şi pentru a garanta tuturor această libertate, cere tuturor toleranţă în scopul de a lupta împotriva tuturor formelor de ignoranţă, respectând şi ascultând legile ţării în care trăim, promovând onoarea, practicând justiţia, iubindu-ne semenii, lucrând neîncetat spre progresul umanităţii, urmărind o emancipare progresivă şi paşnică. În acelaşi timp trebuie precizat că RSAA se ocupă de administrarea gradelor înalte (4-33).

Rep: Aveţi un  Suprem Consiliu de Ultim Grad 33, propriu, aşa cum susţin unele voci?

MAB: Nicidecum! Unul din neadevărurile vehiculate despre noi. Nu am avut niciodată un Suprem Consiliu propriu. Singurul Suprem Consiliu de RSAA Ultim Grad 33 a fost şi rămâne cel din care am făcut parte ca membri fondatori.

Rep: În acel Suprem Consiliu s-au produs nişte seisme, totuşi ?

MAB: Nu este cazul să le discutăm aici. Un Suprem Consiliu de RSAA are propria sa autoritate asupra gradelor înalte şi în acelaşi timp urmăreşte modul cum se desfăşoară ritualurile Ritului RSAA la toate nivelele. Deci, trebuie să lucrezi regular. Acordurile, tratatele dintre Supremul Consiliu RSAA şi Marele Consiliu al unei mari Loji sunt clare şi stabilesc raporturile conform Conferinţelor Internaţionale Masonice. Dacă Ritului nu îi este permis să se implice direct în alegerile unei mari Loji, cu atât mai puţin o mare Lojă nu are autoritatea şi dreptul să hotărască validitatea conducerii RSAA. Repet, nu are sens să detailăm acest subiect.

Francmasoneria este o societate iniţiatică

Rep: La ce serveşte masoneria ?

MAB: Francmasoneria este şi trebuie să rămână o societate iniţiatică, care permite, atât bărbaţilor, cât şi femeilor, care o constituie, să lucreze asupra lor însăşi şi să-şi pună întrebarea asupra sensului umanităţii şi al vieţii. Aceste două întrebări fundamentale reprezintă axele principale faţă de care se raportează şi se diferenţiază marile Obedienţe.

Rep: Cine poate intra în masonerie?

MAB: În principiu, toată lumea, care îndeplineşte condiţia de a respecta legile, de a fi interesată în ameliorarea societăţii umane, indiferent de statutul social, de naţionalitate. Cei care vin din curiozitate sau din anumite interese politice, economice, sociale vor fi dezamăgiţi… Interesele personale nu se sincronizează, nu sunt prietenii aspiraţiilor francmasoneriei.

Rep: Masoneria cultivă secretul?

MAB: Nu neapărat, dar trebuie să-l luăm în considerare. Secretul de apartenenţă se explică prin diferitele etape ale istoriei în care francmasonii au fost şi mai sunt încă persecutaţi. Vorbim şi de un secret, conţinut în ritualuri şi legat de respectul celuilalt şi în ultimul rând ne putem referi la adevăratul secret masonic, acela al trăirii personale.

Rep: Există aşa ceva?

MAB: Evident, nu poţi să înţelegi masoneria decât trăind-o. Experienţa devine un secret necomunicabil.

Rep: Persistă o teamă faţă de francmasonerie ?

MAB: Fiind o societate iniţiatică şi discretă, implicată în marile proiecte sociale -şi mă refer aici la Declaraţia Drepturilor Omului, asistenţa publică, vot universal, programul de muncă de 8 ore, concediile plătite etc.-, masoneria este privită cu multă suspiciune, alimentând teoria conspiraţiilor. Partidele politice cu tendinţă fascistă, religiile fundamentaliste combat masoneria, care propune omului de viitor o reflecţie personală şi construcţia propriei sale libertăţi. Tocmai de ceea aceste regimuri şi culte religioase se tem. Legendele abundă. În prezent este la modă complotul iluminaţilor, difuzat şi pe internet. Important este să studiem, să verificăm, să reflectăm şi să nu preluăm idei preconcepute, premeditate, fără nici un discernământ. Să încercăm să studiem şi să gândim.

Francmasoneria trebuie să se implice major în educaţie, în instituirea moralei şi eticii

Rep: Ce ar trebui să facă masoneria ?

MAB: Să se implice major în educaţie, să permită accesul la cultură, la însuşirea, perfecţionarea şi instituirea conceptelor morale şi etice în domeniile sociale, economice, politice.

Rep: Totuşi, masoneria apare ca o şcoală ?

MAB: În orice caz nu este o şcoală a istoriei ideilor, este o şcoală a gândirii libere, a dialogului, care are ca obiectiv perfecţionarea morală şi spirituală, respectarea tradiţiilor imemoriale…

Rep: Cum aţi caracteriza societatea contemporană ?

MAB: Este invadată de promiscuitate, perversitate cu accente pornografice.

Rep: Pornografie, nu este prea tare termenul?

MAB: Poate. Dar dacă ne referim la consumul sexualităţii din zilele noastre, a prezentării sexualităţii eliberate de orice constrângere morală, de orice limită …, de rezultatele care au apărut în ultimii 30 de ani, de impactul pe care îl are asupra societăţii, asupra familiei –nucleul de bază al umanităţii- de tot ceea ce se întâmplă pe scena politică… De aceea încă o dată se impune să ne cunoaştem şi să ne învăţăm propriile limite, să încercăm să construim personalităţi armonioase dedicate iubirii aproapelui şi binelui social. Dar pentru aceasta trebuie să căutăm adevărul, dreptatea.

Rep: Secolul XX şi începutul sec. XXI trece printr-o serie de convulsii spirituale morale. Cum le apreciaţi, interpretaţi?

MAB: Da, se vorbeşte de răul, boala secolului, exprimat prin numeroase distorsiuni: poluări intelectuale, se minte fără nici o sancţiune, având impresia că se spune adevărul; libertatea se transformă în libertinaj, plăcerea se substituie fericirii, eforturile sunt dispreţuite; se neagă responsabilitatea individului faţă de consecinţele actelor sale; erorile sociale fiind fardate prin virtuţi inautentice; divertismentele ne copleşesc prin accesibilitate şi număr, făcând din ce în ce mai puţin apel la inteligenţă. Într-un cuvânt, excesele materialiste, hedoniste lasă puţin loc spiritualităţii şi moralei…

Rep: Francmasoneria este o societate morală, virtuoasă, fără greşeală?

MAB: Oh, nu ! În zilele noastre francmasoneria reflectă, din nefericire, societatea în care trăim, făcând cu greu faţă alimentarismului, clubismului, politicianismului, afacerismului etc. De asemenea, se pune prea mult accent pe birocraţie, uitându-se că noi suntem un Ordin Iniţiatic şi nicidecum un ONG sau un partid. Astfel că amestecarea afacerismului cu politica şi masoneria face ca masoneria să fie receptată în mod negativ, după modelul dacă nu eşti tu este fratele tău şi dacă nu este el, este desigur Obedienţa.

Rep: Masonii să nu se implice în politică ?

MAB: Ar fi greşit ca masonii să nu se implice în politică. Important este ca atunci când o fac să respecte morala şi etica masonică, să încerce să stabilească un echilibru, o armonie între aspiraţiile politice, obligaţiile politice care şi le asumă ca membri de partid şi perceptele masonice. Ele nu sunt incompatibile, se cer doar a fi respectate şi promovate.

Rep: În România sunt deja zeci de Obedienţe?

MAB: Şi toate îşi clamează autenticitatea, autoritatea. Dar nu numai în România. Politizarea Francmasoneriei, deviaţiile ritualurilor nu au făcut decât să amplifice procesul de fărâmiţare a Obedienţelor. Ca să nu mai vorbim de interpretările sui generis pe care unii leaderi ai masoneriei o fac în numele Francmasoneriei Universale, fără să cunoască Constituţiile, Vechile Obligaţii, rezoluţiile Congreselor masonice internaţionale. Anticlericalismul, secularizarea şi-au pus şi ele amprenta asupra masoneriei.

Nu doresc să intru în detalii faţă de regularitate şi recunoaşteri. Sunt subiecte foarte sensibile, cu întrebări fără răspunsuri satisfăcătoare. Calitatea iniţierii, respectarea unor landmarkuri şi mai ales a Constituţiilor şi Regulamentelor masonice, a integrităţii Ritualurilor, a practicării Artei Regale ar trebui să fie elementele definitorii, care să statueze regularitatea masonică. Noi, faţă de aceste criterii ne raportăm.

Rep: Aspiraţiile le vedeţi realizându-se în următorii ani ?

MAB: Important este să credem în ele, să perseverăm pentru promovarea lor chiar dacă nu le vom vedea realizându-se imediat. Cei de după noi trebuie să continue cioplirea pietrei brute şi ridicarea coloanelor.