Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Bucuroși de război?”

„Bucuroşi de oaspeţi?”, întreabă preşedintele (umor nemţesc). „Bucuroşi”, răspunde premierul (inhibiţie românească). „Dacă tot am venit, n-ar fi politicos să mă invitaţi la şedinţa de guvern?”, continuă preşedintele (cu alte cuvinte, nu răspundeţi politicos impoliteţii mele). „Poftiţi”, îi răspunde amabil (slugarnic) premierul. Aceste câteva replici scurte şi instalarea preşedintelui la şefi a şedinţei de guvern (nu ilegală, dar neelegantă) au pus capăt, după nici două săptămâni, coabitării între Palate. Manifestaţiile de stradă şi participarea preşedintelui (poate nu ilegală, dar în afara rolului constituţional) au declanşat războiul dintre Iohannis şi PSD.

Declanşarea procedurilor de referendum, raportul MCV şi avizul negativ dat de CSM celor două proiecte de ordonanţă privind justiţia au împins coaliţia de la guvernare în defensivă. Euforia victoriei din decembrie s-a stins. Cum a reuşit PSD să piardă iniţiativa într-un interval de timp atât de scurt după ce rezultatul alegerilor a paralizat opoziţia şi se profi lau patru ani de guvernare lină? Ghinion, le-ar spune preşedintele. Dar nu e aşa. Au fost calcule politice greşite în privinţa răspunsului dat celor două proiecte de ordonanţă. Aşa cum era de aşteptat, politicienii opoziţiei au bombănit mascând satisfacţia.

 N-a făcut-o şi preşedintele, într-un mod atât de atipic fi rii sale. Clarifi cările aduse prin ordonanţă infracţiunii de abuz în serviciu nu prea aveau cum să-l deranjeze pe politicianul Klaus Iohannis, cât timp îl ajung din urmă suspiciunile legate de afacerile lui imobiliare. Dar preşedintele ţării a ales să joace agresiv şi PSD a fost incapabil să reacţioneze, pierzând zile preţioase, până la întoar cerea preşedintelui Dragnea. Confl ictul dintre cei doi politicieni nu părea de neevitat; niciunul nu are apetit pentru scandal. Pare însă că războiul este ine rent politicii româneşti. Se schimbă doar numele combatanţilor şi rămâne deschis arsenalul armelor folosite în luptă.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Un război al sfârşitului lumii noastre. Fostul vicepremier Vasile Dîncu afirmă că Hora Unirii „este lipsită de substanță și sens, de mai bine de două decenii” și că „a rămas doar ritual sau gest mecanic pentru cei mai mulți dintre trăitorii în cercul politicii”. (Marius Avram)

INTERVIU. Marele Maestru al Marelui Orient de Rit Scoţian, Antic şi Acceptat din România, Mircea Alexandru Birţ: Francmasoneria reflectă, din nefericire, societatea în care trăim. Masoneria a născut dintotdeauna şi naşte în continuare controverse, cu atât mai mult cu cât, de-a lungul istoriei, a fost implicată, într-un fel sau altul, în marile evenimente ale lumii în general şi ale României în particular, inclusiv în Mica Unire de la 1859. Pentru a face mai multă lumină într-o serie de chestiuni, Marele Maestru al Marelui Orient de Rit Scoţian, Antic şi Acceptat din România, Mircea Alexandru Birţ, ne-a răspuns la câteva întrebări. (Marius Avram)

DOSAR.

• Adrian Dohotaru, deputat USR: „Era bine dacă Primăria prelua Parcul Feroviarilor de la Ministerul Transporturilor în timpul guvernului Cioloș”. Parcul Feroviarilor, al doilea ca suprafață din oraș, a ajuns o adevărată ruină, un focar de infecție. În momentul de față, Primăria Cluj-Napoca așteaptă ca Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Căi Ferate să îl transfere municipalității în vederea demarării unui concurs de idei pentru această zonă. Doar că nu se știe cu exactitate când se va întâmpla acest lucru. Transilvania Reporter l-a provocat la o discuție pe deputatul USR, Adrian Dohotaru, care a militat ani la rând din poziția de activist de mediu pentru ca acest parc să fi e redat clujenilor. Cum vede acesta lucrurile în momentul de față și cum poate să susțină proiectul din postura de deputat al opoziției, afl ați în cele ce urmează.(Maria Man)
• PSD şi UDMR susţin ideea unor noi parcuri în Cluj-Napoca. Preşedintele PSD Cluj, deputatul Horia Nasra, spune că formaţiunea sa a susţinut şi susţine în continuare ideea amenajării unor noi parcuri în Cluj-Napoca, pentru a spori suprafaţa de spaţiu verde per locuitor (Marius Avram)
• Primăria aşteaptă terenul de la CFR. Primăria Cluj-Napoca aşteaptă să primească de la SNCFR terenul care corespunde Parcului Feroviarilor pentru a reamenaja această zonă prin intermediul unui concurs de soluţii. (Claudia Romitan)
• Gheorgheni, mini-orașul din oraș. Proiectat în anii ’60, cartierul Gheorgheni este în continuare una dintre cele mai dezvoltate zone ale orașului ClujNapoca, fiind de altfel cel care a dat tonul dezvoltării orașului până la forma pe care o cunoaștem astăzi. Dacă în anii comunismului, zona era un important pol industrial, fiind de altfel al doilea cartier ridicat în oraș, astăzi, Gheorgheniul este una dintre cele mai moderne zone ale orașului, cu clădiri noi, cartiere rezidențiale „proaspete” dar și o zonă universitară în plină expansiune. (Radu Hângănuț)
• Soarta Parcului Feroviarilor în viziunea arhitecților internaționali. În vara anului trecut, arhitecți și urbaniști din toată lumea au fost solicitați de Scena Urbană, Primăria Cluj și Ordinul Arhitecților și Facultatea de Arhitectură să găsească soluțiile potrivite pentru Parcul Feroviarilor spațiul aflat în jurul acestuia. S-au ținut cursuri de vară, ateliere de lucu, cercetare pe teren și în final, studenți și profesori, arhitecți, sociologi și profesori au înaintat variante de reconversie urbană a acestui spațiu. A participat un grup internaţional de profesori, cercetători şi studenţi, din Italia, Cipru, Marea Britanie, Polonia, și chiar din Japonia. Acțiunea lor s-a numit „Școala internațională de conștientizare și responsabilizare cu privire la factori de risc ai mediului înconjurător, cu tema «Spații reziliente și design spațial»”, organizată la ClujNapoca, la inițiativa doamnei profesor arhitect Paola Rizzi din Italia, în parteneriat cu OART și Primăria ClujNapoca. (Ruxandra Hurezean)
•  Piaţa Abator va găzdui al patrulea mall al Clujului. Clujul va cunoaşte în următorii ani o dezvoltare a unor zone mai puţin explorate până acum. Un astfel de exemplu ar fi zona Pieţei Abator. Un proiect aprobat în iunie 2016, prevede construirea unui mall, în această zonă. (Claudia Romitan)

CULTURĂ. Maestrul Ioan Sbârciu: „Adrian Ghenie este su­ cient de talentat pentru a ­ genial”. Adrian Ghenie este un tip foarte echilibrat și inteligent și sufi cient de talentat să fi e genial. A ajuns foarte sus, la nivel intergalactic aș putea spune, dar stă cu picioarele foarte bine înfi pte în pământ. În 2014 a fost locul întâi mondial ca ascensiune pe piața de artă și valoarea lucrărilor lui a crescut tot mai mult. Probabil că valoarea lui va crește la 15-20 de milioane de dolari. Nu cred că îl mai lasă cineva să coboare”, a declarat profesorul Ioan Sbârciu, recent întors de la New York unde a participat atât la expoziția personală a artistului Adrian Ghenie, cât și la expoziția colectivă The Wanderers: Contemporary Painting From Cluj, unde a avut lucrări proprii din ciclurile Răpirea Europei și Don Quijote. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. AristoCats. Hip-hop pentru mămici şi tătici. Dansul este pentru toți, mari și mici deopotrivă. Chiar și hip-hopul, deși pare greu de crezut că adulții sunt încântați să adopte acest stil și chiar să iasă pe scenă cu coregrafii adoptate muzicii rap. Dar, după cum spune Edward Demby, „Dansul este puțină nebunie care ne face tuturor mult bine”. Am vizitat trupa AristoCats în cadrul unui antrenament, iar de când am intrat pe ușă, m-a surprins în mod plăcut energia celor peste 25 de părinți prezenți la antrenamente. În fața adulților, Diana Pop, sau Dede, pentru prieteni, părea doar un copil vesel, plin de pasiune pentru ceea ce face, gata să împărtășească și cu ceilalți „copii” tainele hip-hopului. Se spune că toți avem acest dans în sânge, doar că nu suntem conştienți de asta până nu punem puțin osul la treabă, sub îndrumarea unui specialist care să știe să ne pună în valoare atât linia corpului, cât și talentul ascuns printre grijile de zi cu zi. (Maria Man)

DOCUMENTAR. 13 referendumuri naționale desfășurate în România. Președintele Klaus Iohannis a anunțat, la 23 ianuarie 2017, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema modificării legislației în materie penală. În România, au avut loc, până în prezent, 13 referendumuri.

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Adrian Găinar, doctor în chimie: „M-aș întoarce în România dacă s-ar schimba percepția asupra cercetării științifice”. Adrian Găinar s-a născut în orașul Râșnov. Înainte de plecarea sa în Marea Britanie a fost unul dintre cei mai buni elevi, dar și studenți ai instituțiilor în cadrul cărora a studiat, fiind mereu șef de promoție. În urma câștigării unei burse de excelență, în 2010 a plecat în Marea Britanie, unde și-a continuat studiile, luând premii imporante pentru activitatea sa de cercetare în domeniul chimiei. Adrian a avut o tentativă de întoarce în România, unde și-a dorit să lucreze în continuare în domeniul cercetătii, dar dezamăgit fiind, s-a întos în Anglia. Vă invităm să îl cunoaștem mai bine, să vedem cum anume sunt percepuți românii în Marea Britanie după Brexit și ce anume studiază tânărul într-o țară care își respectă cu adevărat cercetătorii. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Bastioanele corupției. România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, la egalitate cu Ungaria, în raportul privind indicele de percepție a corupției (IPC) în 2016. Raportul este elaborat de organizația Transparency International și a fost prezentat miercuri, 25 ianuarie, la Berlin.  (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. 26 ianuarie: Ziua Conducătorului iubit. Pentru cei care au trăit majoritatea vieţii în aşa-zisa Epocă de Aur, data de 26 ianuarie era una specială: ziua de naştere a „conducătorului iubit”, o zi care trebuia sărbătorită aşa cum se cuvine. Manifestaţiile erau ample, în onoarea „celui mai iubit fiu al poporului”, iar odele curgeau din toate părţile. Pe 26 ianuarie 2017, Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit 99 de ani. (Mădălina Kadar)

SPORT. Ar ­trebuit să ­fie locomotivă. „Bufniță” a fost prea mult! Fotbalul românesc oferă sute, poate mii de exemple de „cum să te irosești”, din cauză de președinți. Sergiu Buș este poate cel mai exponențial, sau a fost, produs al clubului CFR. La 16 ani debuta în Liga Europa. N-a avut loc de vedete de „fi ldeș”, precum Yssouf Kone, dar a explodat, împrumtat fi ind la Gaz Metan Mediaș, sau Corona Brașov. Din postura de golgheter al campionatului Bulgariei a ajuns în Anglia, la Shefi eld Wednesday. A prins nouă meciuri în doi ani. S-a întors „acasă” în România, la altă echipă fără viitor, Astra Giurgiu. Dar, poate tocmai suferința îi priește fostului atacant pe care CFR-ul nu l-a apreciat. (Patrice Podină)