Anul în care foştii aliaţi din USL şi-au împărţit frăţeşte Clujul

Anul politic 2016 a fost marcat la Cluj de cele două rânduri de alegeri, cele locale –din 5 iunie, când au fost aleşi primarii, preşedintele Consiliului judeţean, consilierii judeţeni şi cei locali- şi cele generale, din 11 decembrie, când au fost aleşi noii parlamentari şi în urma cărora va fi dat noul premier şi noul guvern al ţării.

Am fost colegi, rămânem inamici

În ceea ce priveşte judeţul Cluj, lupta politică şi administrativă s-a dat între PNL -noul PNL, format acum de vechiul PNL şi de PDL-, şi PSD. Cele două partide, care în urmă cu patru ani, atât la locale, cât şi la parlamentare, candidau împreună, sub sigla USL (PSD şi vechiul PNL), şi-au împărţit relativ frăţeşte judeţul Cluj, apuse fiind acum vremurile în care fostul PDL domina autoritar judeţul şi în special municipiul Cluj-Napoca.

La alegerile din 5 iunie, PNL şi PSD au fost principalele partide din judeţul Cluj, din punct de vedere al voturilor şi mandatelor de aleşi locali obţinute, iar UDMR ea fost a treia forţă politică din judeţ, care urma să încline balanţa puterii spre una dintre cele două formaţiuni, mai precis spre PNL.

Pentru Consiliul Judeţean, PNL a obţinut în judeţul Cluj 37, 99% din voturi, urmat de PSD, cu 26, 60%, şi de UDMR, cu 13, 96%. Celelalte partide au obţinut sub 5%. În acest fel, PNL avea 18 consilieri judeţeni, PSD 12, iar UDMR 7. În ceea ce priveşte funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, aleasă indirect acum, de consilierii judeţeni, ea a fost câştigată de Alin Tişe (PNL), cu sprijinul UDMR.

La Consiliul Local Cluj-Napoca situaţia este mult mai clară în favoarea PNL. Emil Boc (PNL) a câştigat funcţia de primar cu 64, 96%, iar în Consiliul Local dispune de 17 mandate (din 27) şi are asigurată majoritatea. PSD şi UDMR au câte cinci mandate în Consiliul Local Cluj-Napoca. În acest fel, în urma colaborării PNL cu UDMR, cele două formaţiuni şi-au desemnat câte un viceprimar.

Pe ansamblul judeţului Cluj, echilibrul de forţe între PNL şi PSD este mult mai mare decât la Consiliul Judeţean şi la Consiliul Local Cluj-Napoca.

În localităţile urbane clujene, PNL a câştigat funcţia de primar în municipiile Cluj-Napoca şi Câmpia Turzii şi în oraşul Huedin, iar PSD a câştigat în municipiile Dej, Turda şi Gherla.

De asemenea, în cele 81 de unităţi administrativ teritoriale din judeţul Cluj, PNL a obţinut 37 de mandate de primar (45, 67%), iar PSD a obţinut 33 de mandate (40, 74%); UDMR are opt mandate (9, 87%), ALDE un mandat (1, 23%), PNŢCD un mandat (1, 23) şi e un primar independent.

De asemenea, din totalul celor 983 de consilieri locali aleşi în judeţul Cluj, 346 sunt ai PNL, iar 333 sunt ai PSD, urmate de UDMR, cu 135 de consilieri locali.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, iarăşi PSD şi PNL şi-au cam împărţit Clujul, dar de această dată, o bună parte din voturi a fost obţinută de USR, formaţiune care n-a participat şi la alegerile locale din judeţ.

Deci, PSD şi PNL au cele mai multe mandate de parlamentar în judeţul Cluj, câte patru. Pentru Camera Deputaţilor au obţinut mandate Florin Stamatian, Adrian Oros și Sorin Moldovan (PNL), Horia Nasra, Cornel Itu și Cristina Burciu (PSD), Csoma Botond (UDMR), Emanuel Ungureanu și Adrian Dohotaru (USR) şi Steluța Cătăniciu (ALDE).

Pentru Senat au obținut mandate Marius Nicoară (PNL), Vasile Ilea (PSD), Laszlo Attila (UDMR) și Mihai Goţiu (USR).

Judeţul Cluj are zece deputaţi şi patru senatori.

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor din 11 decembrie, PNL s-a clasat pe primul loc în județul Cluj, după ce, la Camera Deputaţilor, a obţinut 66.001 voturi (27, 63%), urmat de PSD, cu 61.992 voturi (25, 92%), USR, cu 36.429 voturi (15, 25%), UDMR, cu 34.634 voturi (14, 49%) şi de ALDE, cu 12.868 voturi (5, 38%). La Senat, PNL a obţinut 66.862 voturi (27, 99%), urmat de PSD, cu 62.505 voturi (26, 17%), USR, cu 36.637 voturi (15, 24%), UDMR, cu 34.970 voturi (14, 64%) şi de ALDE cu 12.079 voturi (5, 05%).

Prezenţa la vot în judeţul Cluj a fost de 40, 49% (224.574 de persoane).

O scurtă comparaţie

PSD a obţinut, potrivit liderilor săi, un scor „istoric” în judeţul Cluj la alegerile parlamentare din 2016.

„E un rezultat istoric pe Cluj, e cel mai bun rezultat din 1992 încoace. Aceasta e prima constatare. Dar m-aş fi bucurat să îi învingem pe cei de la PNL, însă suntem foarte aproape de ei şi pe municipiu am evoluat cu trei procente faţă de alegerile locale. În Cluj-Napoca am crescut cu 3%, ceea ce e bine, am câştigat şi la Turda. La Câmpia Turzii, în ciuda faptului că e primar al PNL, am câştigat şi acolo. Am mai câştigat în Gherla şi în Dej. Am avut un rezultat bun per ansamblu şi e de menţionat că e un rezultat istoric. În general, faţă de alegerile din 2008, că cele din 2012 nu pot fi luate ca referinţă, rezultatele sunt mai bune peste tot”, ne-a spus preşedintele PSD Cluj, Horia Nasra.

Totuşi, dacă ar fi să comparăm numai rezultatul alegerilor locale cu rezultatul alegerilor parlamentare din judeţul Cluj (nu parlamentare cu parlamentare), PSD este în scădere.

La alegerile locale din iunie, PSD a obţinut în judeţul Cluj 26, 6%, în timp ce la alegerile parlamentare din decembrie a obţinut 19, 29%. A obţinut în schimba mai mult pe Cluj-Napoca, de la 16, 85% în iunie, la 19, 29% în decembrie.

În schimb, marele pierzător este PNL. La alegerile locale din iunie, PNL a obţinut în judeţ 37, 99%, în timp ce la alegerile parlamentare din decembrie a obţinut doar 27, 63%. PNL a pierdut şi mai mult pe Cluj-Napoca, de la 46, 74% în iunie, la 27, 42% în decembrie.

Potrivit sociologului Ioan Hosu, PSD a reuşit şi la Cluj să-şi lărgească bazinul electoral tradiţional: „Posibil să vedem deja noi filoane în bazinul electoral al PSD, pentru că în PSD e o adunare mare, populară, o platformă în care găsim şi stânga-social democrată, dar şi discurs naţionalist, radical, de inspiraţie de dreapta, PRM-istă. Găsim toate elementele. Sigur că dacă PSD nu reuşeşte să atragă şi alte publicuri în bazinul său electoral, riscă destul de mult în următoarele cicluri electorale, pentru că pot rămâne fără votanţii deja tradiţionali, vârstnicii, cei cu educaţie medie, din oraşe mici şi mijlocii, din fostele zone industriale. Deci, viitorul nu i-ar suna bine. Pentru ca viitorul să-i sune bine, cred că e nevoie şi de alt electorat decât cel tradiţional al său.

Dar e nevoie şi de o modernizare a discursului său. Să vedem dacă va reuşi să-şi modernizeze discursul şi pentru publicurile tinere sau antreprenori, fiindcă altfel riscă să-i piardă; s-ar putea să fie un votant flotant, pe care acum l-am văzut şi n-o să-l mai vedem la viitorul ciclu electoral, un votant volatil, pe care s-ar putea să nu-l poată păstra. (…) Clujul e interesant, e surprinzătoare pentru mulţi ascensiunea PSD. După rezultatul de la locale ne-am uitat pe oraşe, pe judeţ şi indica o oarecare tendinţă de creştere. E o surpriză acum, inclusiv pentru cei de la PSD, că defilează umăr la umăr, de la egal la egal cu PNL. Situaţia ar fi şi mai dramatică pentru PNL dacă am scoate din ecuaţie elementul Emil Boc, care, împreună cu Daniel Buda, au fost principalii vectori ai partidului. Ei au fost foarte prezenţi în această campanie electorală, mai prezenţi decât unii dintre cei aflaţi chiar pe locuri eligibile pentru parlament. Chiar dacă Clujul apare pe hărţi ca fiind un judeţ câştigat de liberali, acest câştig nu e o mare victorie, poate fi chiar o întâmplare. Sigur că, dacă adăugăm acolo şi o parte a celor de la USR, care în mod tradiţional votau cu PNL…”.

Şi altele

Anul politic 2016 a mai însemnat pentru Cluj şi schimbarea conducerii la PSD, unde fostul preşedinte Remus Lăpuşan a fost înlocuit cu Horia Nasra, dar şi preluarea noului PNL de către foştii PDL-işti, mai ales prin faptul că fostul co-preşedinte al organizaţiei, Marius Nicoară, a renunţat la funcţie, iar preşedinte peste toţi liberalii clujeni a rămas fostul PDL-ist Daniel Buda.

Ar mai fi de menţionat şi înnoirea mai accentuată a listei de parlamentari a PSD (fără Aurelia Cristea şi fără Alexandru Cordoş, ultimul trecut la PRU) şi păstrarea unor nume mai vechi la liberali, cum este cazul lui Marius Nicoară şi a lui Florin Stamatian.