Retrospectivă culturală: Eșecul unei candidaturi și câteva semne ale regenerării prin artă a orașului

Câteva recorduri „de piață”, câteva succese individuale, un „divorț cultural”, niște premii internaționale și un mare eșec, astfel se poate rezuma anul cultural 2016 la Cluj. Orașul nu a fost desemnat Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, distincție pe care Clujul spera să o obțină și pe care mulți o vedeam aproape certă…Visul frumos al multor clujeni s-a destrămat însă în ziua în care juriul de experți a desemnat Timișoara pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Pierderea titlului de către Cluj a venit însă cu o promisiune: asumarea din partea administrației și a Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană, devenită între timp Centrul Cultural Clujean, a obiectivelor stabilite de comunitatea clujeană în dosarul de candidatură. Ce proiecte vor fi revizuite și ce va fi implementat în perioada 2018-2020, rămâne de văzut.

Anul 2016 nu a reprezentat însă pentru Cluj doar eșecul acestei candidaturi. A însemnat recunoaștere cinematografică și premii, a însemnat o regenerare, destul de timidă, dar promițătoare a orașului prin artă stradală și a însemnat inițiative culturale curajoase.

Lungmetrajul maghiar „Son of Saul”, cu Levente Molnár în distribuţie, actor al Teatrului Maghiar de Stat Cluj, a fost desemnat „Cel mai bun film străin”, la ediţia din 2016 a Globurilor de Aur, pentru ca două luni mai târziu, același film să câștige Oscarul la aceeași categorie. Tot la începutul anului, în Groningen, Olanda, UNTOLD Festival avea să fie desemnat Best Major Festival in Europe la ediția a șaptea a galei European Festival Awards.

În luna ianuarie, scena artistică românească afla cu tristețe că actrița Melania Ursu s-a stins din viață la vârsta de 75 de ani, anunțul fiind făcut pe Facebook de mai multe persoane apropiate acesteia. Luna ianuarie a adus Clujului și două premii la prima ediție a Galei Premiilor AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional), care a premiat cele mai reprezentative organizații neguvernamentale și cei mai buni manageri culturali. Astfel, Asociatia Colectiv A din Cluj a fost premiată la categoria Premiul pentru activare interdisciplinară „pentru organizarea, din 2008, a festivalului internațional de artele spectacolului și imagine video „Temps d’Images”, dezvoltând o platformă interdisciplinară care susținea forme artistice inovatoare reunind teatru, dans și artă video”. De asemenea, Premiul pentru management cultural i-a revenit Rariței Zbranca, producător cultural, cercetător şi activist în dezvoltarea de politici culturale, „pentru munca sa în dezvoltarea artei și culturii în orașul Cluj și pentru implicarea în fondarea de organizații culturale modele de bune practici”.

În primele luni ale anului 2016 proiectul unor arhitecți din Cluj a fost desemnat să reprezinte România la Bienala de Arhitectură de la Veneția. 41 de idei au fost înscrise la Concursul naţional pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia (28 mai-27 noiembrie), iar în urma procedurii de selecție a fost desemnat câștigător proiectul Selfie Automaton, realizat de Tiberiu Bucșa (arhitect și fondator al studio-ului SKBD din Cluj), Gal Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Arama (cadru didactic la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj), Oana Matei, Andrei Durloi. De asemenea, un alt proiect la a cărui realizare au contribuit clujenii de la Atelier MASS, intitulat Interim. A Pop-Up Exhibition, s-a clasat pe locul trei în competiție, fiind apreciat pentru „referinţele sale aproape exhaustive, bunele practici din România afine cu tema Bienalei”.

2016 este anul în care scriitorul Mircea Cărtărescu s-a întâlnit în două ocazii cu publicul din Cluj, atât pentru o întâlnire cu cititorii în cadrul unui eveniment de lansare a celui mai recent roman al său, „Solenoid”, cât și în calitate de invitat de onoare la Festivalul Internațional de Carte Transilvania.

Unul dintre cele mai semnificative spații independente de producție și de difuzare a artelor vizuale și performative din România, Fabrica de Pensule, a trecut printr-un „cutremur”. La începutul anului, un grup de artiști și reprezentanți ai mai multor galerii de artă s-au organizat în două entități juridice noi: Asociația Artiștilor din Fabrica de Pensule și Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, demers făcut, conform membrilor Consiliului Director al Federației Fabrica de Pensule, fără știrea majorității artiștilor sau a organizațiilor din Fabrica de Pensule. Astfel, trei persoane fizice, Zsolt Berszán, Teodora-Daria Dumitrescu și Florian-Liviu Ștefan, membri fondatori ai celor două entități noi, ar fi înregistrat numele „Fabrica de Pensule” și logoul Federației ca marcă înregistrată în spațiul comunitar (OHIM), condiționând Federația Fabrica de Pensule în folosirea propriului său nume.

În 2016, actorul și profesorul clujean Bács Miklós a devenit noul director artistic al Galei Tânărului Actor HOP, iar criticul de teatru Miruna Runcan reprezintă Clujul în noul consiliu de administrație al AFCN. La rândul său, regizorul Tudor Giurgiu intră în noul Consiliu de Administrație al R.A.D.E.F. România Film. Totodată, Muzeul Naţional de Artă al României este condus începând cu acest an de clujeanul Călin Stegerean.

Fabrica de Pensule din Cluj și artiștii pe care îi generează sunt din nou în centrul atenției pe plan internațional în urma unui articol publicat în luna martie pe site-ul Casei de Licitații Christie’s, în care se face referire la fabrica de pensule producătoare de superstaruri din al doilea oraș din România. Anul acesta, lucrările pictorului Adrian Ghenie au înregistrat vânzări record pe piața de artă începând cu cele patru milioane de euro cu care a fost achiziționată lucrarea „The Sunflowers in 1937”. În luna mai, lucrarea „Self-Portrait as Vincent Van Gogh”, din 2012, a artistului român,  fost achiziționată la New York, în cadrul unei licitații la Casa Sotheby’s, cu suma de 2.590.000 de dolari, de opt ori valoarea estimată, în timp ce în luna octombrie, lucrarea Nickelodeon este vândută cu nouă milioane de dolari, prin Christie’s Londra.

Premiul internațional de aur la caligrafie japoneză ajunge la Cluj. Profesoara Rodica Frențiu este premiată de o universitate din Japonia, iar James Watson, laureat al premiului Nobel, susține un curs la Şcoala de vară transilvăneană de neuroştiinţe experimentale.

Terenul de sport din Bogata, comuna mureșeană devenită celebră în doar două săptămâni în urma unei erori de check-in a rapperului american Snoop Dogg, a devenit aproape neîncăpător cu ocazia unei ediții a Festivalului Jazz in the Park desfășurată acolo. Sute de turiști, unii care nu au mai fost niciodată în această zonă, alții care au revenit cu această ocazie, dar și localnici pentru care ziua de duminică s-ar fi limitat poate la o șezătoare în fața casei sau la o partidă de table, și-au așezat păturile pe iarba terenului din fața Căminului Cultural și s-au relaxat o zi întreagă la o altfel de ediție Jazz in the Park. Experimentul Jazz in the Park la Bogata s-a bucurat de un real succes având în vedere că peste 5.500 de persoane au participat la evenimentul pregătit în doar 10 zile de organizatorii festivalului Jazz in the Park pe fostul teren de fotbal al comunei mureșene.

La 81 de ani, Sophia Loren vine pentru prima dată în România la a 15-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), eveniment pe care jurnalistul Cristian Tudor Popescu l-a numit tot în 2016 unul dintre cele mai bune lucruri întâmplate în România post-comunistă. Anul acesta, TIFF înregistrează un record de spectatori, respectiv peste 79.000 de plătitori de bilete.

Teatrul Național din Cluj înregistrează un important succes la Gala Premiilor UNITER 2016, spectacolul „Clasa noastră” fiind desemnat Cel mai bun spectacol al anului, în timp ce la final de stagiune Opera din Cluj transformă Lacul Chios în scenă pentru baletul „Lacul Lebedelor”.

Ministrul Culturii, Corina Șuteu, își face apariția la festivalul Electric Castle pentru a susține campania Cumințenia Pământului, declarând că Electric Castle îmbină perfect ceva ce România a visat întotdeauna să aibă: patrimoniu și cultură alternativă. Tot în 2016, în Cluj, unul dintre cei mai cunoscuți artiști vizuali din lume își lasă amprenta la Fabrica de Pensule. Renumitul artist portughez Alexandre Farto, s-a aflat anul acesta în premieră în România pentru realizarea a trei lucrări murale în Bucureşti, Timișoara și Cluj.

Artiștii stradali clujeni nu au stat nici ei pe margine în 2016 și atât cât au fost lăsați de municipalitate s-au implicat în regenerarea urbană, prin artă, a orașului. Astfel, pereții unor clădiri din două cartiere clujene, zona gării și tramvaiele vechi ale Clujului ar putea primi o nouă înfățișare în lunile care urmează ca parte a inițiativelor de „reîmprospătare” vizuală a orașului și de transformare a acestuia în muzeu de artă stradală. De altfel, un prim tramvai colorat de artista Ocu a fost pus deja în circulație la începutul lunii decembrie.

Baritonul Florin Estefan și dirijorul József Horváth de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca au fost premiați în acest sfârșit de an la Gala Premiilor Operelor Naţionale, ediţia a IV-a, care a avut loc pentru prima data la București, la Opera Națională. De asemenea, Cel mai bun spectacol pentru copii a fost desemnat „Prinţul Árgyélus” (Opera Maghiară Cluj-Napoca), de Péter Tóth, în regia lui István Albu.