Mihai Goțiu, senator USR: „ Mi-am propus să reduc distanța dintre politicieni și cetățeni”

Mihai Goțiu

Mihai Goțiu nu mai are nevoie de nicio prezentare, cel puțin la nivel local. Iubit de unii, urât de alții, Mihai Goțiu a fost și este un personaj controversat. Iar începând de ieri, un senator controversat. Transilvania Reporter a discutat cu acesta pentru a afla cum a fost prima campanie electorală la care a participat din partea USR, cum anume l-au afectat atacurile din cadrul acesteia, dar și ce anume își propune să facă din noua sa postura, cea de parlamentar. 

Reporter: Cum a fost în campanie?

Mihai Goțiu: Au fost două sentimente total opuse. Pe de o parte a fost cel indus de atacurile care m-au vizat pe mine, pe colegi din Filiala Cluj a USR și filiala în ansamblu. Unele mă priveau direct, altele încercau să inducă neîncredere între membrii grupului. În anii în care am scris despre Roșia Montană eu m-am obișnuit cu astfel de atacuri, știam că există anumiți jurnaliști, plătiți să mă discrediteze, care n-au nici cel mai mic scrupul să mintă pe față, cum s-a întâmplat când s-au inventat scandaluri inexistente în partid (date ”pe surse”) ori mizeria care a ajuns de notorietate națională, cu tânărul boem care dormea pe pet-uri de bere în Vama Veche despre care s- afirmat că aș fi eu.

Ei bine, colegilor mei de bună credință, cei mai mulți dintre ei aflați la prima experiență legată de politică, iar ceilalți având cel mult legătură tangențială cu politica, le venea greu să creadă că cineva poate să fie atât de lipsit de principii, de manipulator, de mincinos. Pentru mulți a fost un botez dur campania asta, dar, până la urmă, frumos. Pentru că aici vine al doilea sentiment la care fac referire. Energia și implicarea absolut extraordinară a oamenilor din filială, atât în campania de strângere de semnături, cât și în campania electorală propriu-zisă. Sunt oameni care s-au (ne-am) cunoscut doar acum două-trei luni și care au spulberat toate problemele cu care s-au (ne-am) confruntat.

Îmi amintesc noaptea alegerilor, pe la 4 dimineața, când asistam la numărarea voturilor într-o secție din Grigorescu. Unui domn, reprezentant al PSD, îi venea greu să creadă că, în condițiile în care legea ne-a faultat și nu ne-a dat dreptul decât la 14 reprezentanți plătiți în secții, s-au găsit sute de voluntari care să fie delegați. ”Îi plătiți voi”, a zis, și doar a mormăit când i-am replicat că nu doar că partidul nu-i plătea, dar mulți dintre ei donaseră în campanie, făcuseră chetă pentru motorină și benzină, la ieșirile cu ziarul de campanie prin satele județului, pe lângă alte sute de ore de voluntariat la distribuția ziarului, la organizat de evenimente etc.

Implicarea asta extraordinară, echipa care a început să se formeze după ce a trecut peste atacurile la care a fost supusă, sunt cel mai mare câștig al campaniei electorale, un câștig poate chiar mai mare decât mandatele de senator și deputați obținute. Păcat, mare păcat că nu am avut resursele de a filma tot ce s-a întâmplat în campanie: ar fi ieșit un documentar despre modul în care lucrurile chiar se pot schimba într-o societate atunci când membrii ei se implică direct în schimbare.

Reporter: Cum te simți în pielea politicianului?

Mihai Goțiu: Deocamdată mă simt la fel cum mă simțeam înainte. Faptul că m-am implicat în realizarea și distribuirea ziarului de campanie, ori de promovare pe online și în rețelele de socializare nu m-a pus în ipostaze diferite comparativ cu ce am făcut până acum. Cum spuneam, și cu atacurile eram obișnuit. Poate doar intensitatea a fost mai mare, dar asta nu e decât o dovadă în plus că sistemul (care include aici nu doar clasa politică din ultimii 26 de ani, de care ni s-a făcut lehamite, ci și presa subordonată) e speriat rău de ideea că voi ajunge în Senat. Până la urmă, ăsta e un semn bun.

Reporter: În ce comisie ți-ai dori să activezi?

Mihai Goțiu: Prima opțiune ar fi pentru Comisia de cultură și mass-media, dar întâmplarea face să avem la USR una dintre cele mai culturale componențe, dacă ar fi să mă gândesc doar la fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu ori la scriitorul și managerul cultural de la Iași, Dan Lungu. Cred că, împreună, vom promova niște idei și legi care să facă mult bine domeniului. Alte opțiuni sunt, evident, Comisia de mediu ori Comisia pentru controlul serviciilor de informații. Încă nu am apucat să discutăm cu colegii din partid opțiunile fiecăruia.

Reporter: Care este primul lucru pe care îți dorești să-l faci ca senator?

Mihai Goțiu: În primul rând să stabilesc un protocol, metode clare de interacțiune, consultare și dezbatere cu cetățenii activi și societatea civilă în ansamblul ei. În programul meu, „Jos Zidul!”, mi-am propus să reduc această distanță uriașă care există între cetățeni și cei care îi reprezintă. De altfel, distanța care există între alegători și decidenții politici e un indicator pentru cât de democratică este o societate. Cu cât distanța e mai mică, cu atât principiile democratice sunt mai bine și corect implementate într-o societate. Cu cât distanța e mai mare, cu atât acea societate aluncă înspre autoritarism și chiar dictatură.

În timpul campaniei mi s-a confirmat faptul că în România această distanță este periculos de mare. Când împărțeam ziare și fluturași prin oraș și prin satele județului, am constatat că oamenii vorbeau despre politicieni la persoana a treia (nu redau aici și ce spuneau despre ei). Surpriza lor era totală când le întindeam un fluturaș pe care era fotografia mea și le spuneam: ”Eu sunt unul dintre candidați. Sunt și eu politician. De ce spuneți asta despre mine?”. Majoritatea se rușinau și se fâstâceau.

Oamenilor ăstora pur și simplu le era greu să creadă că aveau un politician în față și că și politicianul ăsta are două mâini, două picioare și o gură, ca și ei, ba mai e și plin de noroi pe bascheți sau bocanci, la fel ca și ei. Apoi am văzut și discuții între prietenii care nu s-au implicat politic, dar sunt implicați civic, legate de legitimitatea unui politician de a ieși în stradă. Păi strada e Agora! Nu în spatele gardurilor și zidurilor, unde accesul se face doar pe bază de legitimație, acreditare etc., ci piața e locul de dezbatere al ideilor, inclusiv al celor politice! Ăsta e primul și cel mai important lucru pe care mi l-am propus: să reduc distanța dintre politicieni și cetățeni, și, de altfel, am și lansat deja o provocare pe Facebook, într-o rețea foarte activă în ultimii ani, Clujul Civic, să ne întâlnim pentru a discuta modul în care putem colabora în viitor. Sunt convins că dacă această colaborare va deveni funcțională, deciziile pe care le voi lua, inițiativele și cauzele pentru care voi lupta în Senat vor aduce schimbări importante în România.

La doar trei luni de la formare, USR Cluj a obținut la nivel de municipiu 22% din voturile cetățenilor, situându-se pe locul II, după PNL care a obținut un procent de 27, 32%. USR Cluj va trimite în Parlament trei reprezentanți: Emanuel Ungureanu și Adrian Dohotaru (Camera Deputaților) și Mihai Goțiu (Senator). 

 [stextbox id=”custom”]

Cine este Mihai Goțiu?

Mihai Goțiu a activat mai bine de 20 de ani în presă. Are studii de Drept și de Jurnalism la Universitatea „Babeș Bolyai Cluj”. A optat pentru o carieră în mass-media, acoperind toate domeniile, de la jurnalism sportiv și cultural, la jurnalism administrativ, social, de investigație, opinie, analiză și comentarii.

A luptat împotriva proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană, subiect despre care a scris sute de articole, dar și o carte intituală sugestiv „Afacerea Roșia Montană”.

În 2013 a obținut bursa de excelență în jurnalism Milena Jesenska, pentru tema de cercetare „Transformers MMXX. The Power of Culture in Social Changes”. După întoarcerea de la Viena, în 2014, Mihai Goțiu a preluat coordonarea editorială a site-lui România Curată. Mihai Goțiu este criticat de o parte a presei întrucât ar fi „trădat” meseria de jurnalist, transformându-se într-un activist, susținător al unor cauze.[/stextbox]

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Catalin says:

    Respect si intreaga noastra pretuire pentru activitatea lui Mihai de pana acum si sustinere neconditionata pentru ceea ce urmeaza.
    Multumim pentru articol, Transilvania Reporter. Jos palaria!

Postaţi un comentariu