Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: Guvernul îngroapă proiectul Tarniţa
Proiectul energetic Tarniţa-Lăpuşteşti, considerat până de curând indispensabil construcţiei următoarelor două grupuri la centrala nucleară de la Cernavodă, a fost scos peste noapte din strategia energetică elaborată de guvernul român. Asta cu toate că trei dintre cei mai mari operatori chinezi în domeniu au cumpărat caietul de sarcini şi au intrat în programul de negociere pentru realizarea hidrocentralei. Dacă strategia energetică aflată în prezent în dezbatere publică nu va fi modificată, proiectul energetic din Cluj va fi trecut pe o listă de aşteptare, prioritară, în opinia guvernului, fiind încurajarea construcţiei de microunităţi de pompare şi stocare. Clujul pierde astfel o investiţie estimată la un miliard de euro, care ar urma să genereze 4.000 de locuri de muncă şi revitalizarea turismului în Apusenii clujeni. Despre cine are interesul să îngroape proiectul şi ce actori energetici străini sunt beneficiarii principali ai deciziei guvernului de a renunţa la investiţia de pe lacul Tarniţa, aflaţi din paginile ziarului.
ACTUALITATE. Cum se sărbătoreşte Ziua Naţională la Cluj. Clujenii sunt aşteptaţi să participe la manifestările organizate de autorităţi cu prilejul Zilei Naţionale. Astfel în 1 decembrie are loc o paradă militară, ceremonia tradiţională de depuneri de coroane de flori, dar şi numeroase concerte, precum şi nelipsitul foc de artificii.
EDUCAȚIE. Rectorul UBB s-a autosuspendat din Consiliul Național al Rectorilor. Conducătorii celor mai importante universități din România s-au autosuspendat din Consililiul Național al Rectorilor, după ce consiliul a criticat inițiativele legislative ale Ministerului Educației fără a consulta toate universitățile din cadrul acestuia. (Maria Man)
DOSAR. Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, sedusă şi abandonată. Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Sub diferite forme, proiectul a tot fost analizat vreme de vreo 40 de ani, de vreo 20 de ani încoace s-au făcut mai multe lucruri, iar în ultimii vreo şapte ani chiar se părea că se apasă mai bine pe acceleaţie. Au fost făcute studii, s-au adoptat memorandumuri, au fost discuţii cu posibilii investitori. Proiectul a fost purtat de politicieni pe post de moaşte, să-l pupe electoratul, mai ales când venea campania electorală. (Marius Avram)
POLITIC. Busola electorală îţi spune cu ce partid eşti compatibil. Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu eDemocracy Centre (Universitatea din Zurich), a lansat proiectul Votul Meu, o busolă politică online pe tema alegerilor parlamentare de pe 11 decembrie. Platforma reprezintă o aplicație online prin intermediul căreia utilizatorii își pot exprima opinii cu privire la 30 de subiecte politice de actualitate și să compare aceste poziții cu cele ale partidelor afl ate în cursa electorală pentru a stabili în acest fel cu care formațiune politică sunt compatibili. (Radu Hângănuț)
COMUNITATE. Clujul, calificat la Dance World Cup Canada 2017. Dansatorii Genessis Dance Studio au câștigat 11 premii în cadrul competiției Bucharest Dance Festival, premii care le asigură sportivilor clujeni califi carea la Dance World Cup Canada ce va avea loc în perioada 30 iunie – 5 iulie 2017. Mai mult decât atât, Daiana Toader, una dintre concurentele clujene, s-a numărat printre puținii câștigători ai unei burse de perfecționare în Italia. (Maria Man)
CULTURĂ. Despre Anzi și o carte scrisă de mână. Scriitorul și criticul literar Marius Chivu și-a lansat săptămâna trecută, la Cluj, o nouă carte de călătorie, de data aceasta scrisă în urma experienței din luna mai pe care a avut-o în Peru, în jurul Anzilor, pe „urmele” incașilor. Marius Chivu a vorbit în fața cititorilor inclusiv despre festivalul culinar al porcușorului de guineea, despre cartofii prăjiți pe care i-a primit garnitură la cartofi copți, despre porumb și cea mai bună bere peruană, sau despre lenjeria de corp cu citate motivaționale care i-a asigurat confortul pe toată durata călătoriei. (Cristina Beligăr)
REPORTAJ. Câinii nordici au făcut spectacol pe Dealul Feleacului. Cei mai în formă câini de rasă nordică din România s-au întrecut sâmbătă și duminică la a treia ediție a Cupei Clujului la atelaje canine, concurs care a debutat în urmă cu doi ani în Parcul Central din Cluj și care câștigă an de an tot mai multă popularitate, atât în rândul posesorilor de câini de zăpadă, cât și în rândul publicului mai puțin familiarizat cu acest sport. (Cristina Beligăr)
RELIGIE. Sfântul Andrei al românilor. Apostolul Andrei era din Betsaida, Galileea, fiu al lui Iona și frate al lui Petru, cel dintâi dintre ucenicii Iisus Hristos. Este ocrotitorul multor țări, între care România și Scoția. Sărbătorirea lui în principal se face la 30 noiembrie, dar este prăznuit şi la 30 iunie cu ceilalţi apostoli. (Elena Gădălean)
COMUNITATE. Poethree. Când poezia iese pe scenă. Sunt tineri, talentanți și plini de inițiativă. În viața de zi cu zi au joburi „serioase”, lucrând în domenii total diferte: bancar, IT sau design. În timpul liber îi „leagă” pasiunea pentru poezie și dorința de a promova cât mai mult în Cluj și de ce nu, chiar pe plan național, conceptul de spoken word poetry. Ei sunt Paul Cristian, Tudor Ciubotari și Ionuț Călin „clujenii” care formează de aproape trei ani trupa „Poethree”. (Maria Man)
CĂLĂTORII. Plopiș, unde țăranii iau chip de îngeri. Dacă biserica de lemn din Rogoz este mândria Țării Lăpușului, atunci cele din Plopiș și Surdești sunt mândria Țării Chioarului. Ele sunt cele mai apropiate două monumente UNESCO din România, la 800 de metri în linie dreaptă, unul de altul. (Bogdan Stanciu)
DOCUMENTAR. 1 decembrie 1918, Ziua Marii Uniri. ”Era o dimineaţă rece, de iarnă. Pe o parte a şoselei se duceau spre Alba Iulia, scârţâind prin făgaşele zăpezii, căruţele româneşti. Buchete de chiote şi bucurie, alcătuind un singur tir, iar pe cealaltă parte se retrăgea în aceeaşi direcţie, armata germană ce venea din România, tun după tun, ca nişte pumni strânşi ai tăcerii. La Alba Iulia, nu mi-am putut face loc în sala Adunării. Aveam în schimb avantajul de a putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde se aduna poporul. Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălţau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau naţiei. Pe vremea aceea nu erau microfoane, încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume, treceau de la o tribună la alta. În ziua aceea, am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribună”. ( Mădălina Kadar)
SPORT. Acel moment, ultimul. I se spune „Mica”, dar este un sportiv uriaș, despre care se pot scrie cărți. Aurelia „Mica” Brădeanu și-a dedicat ultimii 20 de ani handbalului de mare performanță. A adunat trofeu după trofeu, a evoluat la europene, mondiale și la trei ediții ale Jocurilor Olimpice. Statistica ne arată peste 270 de meciuri în tricoul „Tricolor” și exact 686 de goluri. Ultimul l-a înscris la sfârșitul săptămânii trecute, în fi nala Trofeului Carpați, contra Ungariei. A fost acel moment, ultimul în care „Mica” Brădeanu a ridicat mâinile deasupra capului, bucurându-se pentru reușita ei. Acel moment, cel mai dureros pentru un sportiv, a sosit pentru Aurelia și pentru echipa națională. O personalitate fără cusur a făcut pasul înapoi, spre o viață, alta decât cea în lumina refl ectoarelor. (Patrice Podină)
Condamnați la uitare. Atunci când ating culmile succesului, sportivii creează emulație. Lumea întreagă le analizează pregătirea, apreciază sacrifi ciul, fotografi ile lor apar în presă, în formate mari, colorate. Apoi se așterne tăcerea. Mai devreme sau mai târziu, uităm că preț de câteva momente, zile, am fost mândrii contemporani ai unor oameni pentru care sportul înseamnă viață, iar viața lor e dedicată acestui fenomen. La Cluj obișnuiam să ne dăm întâlnire cu performerii, pe fi nal de an. Să schimbăm două vorbe, păreri, să le strângem mâna, să-i felicităm. Și anul acesta, cei ce conduc din birouri sportul clujean au decis că nu este oportună o revedere a celor care au triumfat în întrecerile mondiale sau europene. În fond, momentul lor de glorie a trecut, de ce le-am acorda o brumă de respect pentru munca lor. (Patrice Podină, Dan Bodea)